Exercitii utilizate in cadrul antrenamentelor auditive

Exercitii utilizate in cadrul antrenamentelor auditive

O metoda extrem de eficienta, propusa de specialistul in educatia copiilor cu deficiente auditive Pat Love, este "Metoda Ling". La fel ca si in cazul dezvoltarii limbajului, in cazul terapiei acestuia se impune respectarea principiului conform fiecare achizitie se bazeaza pe cele din stadiul anterior. Daca urmeaza sa fie luat in sarcina un copil deficient de auz, cu o vorbire neinteligibila, la care rezultatele sistemului educational in care a fost integrat nu au dat rezultate se impune stabilirea a ceea ce copilul poate sa realizeze cu succes.

Pentru a se stabili tipul potrivit de antrenament auditiv-verbal care sa asigure cresterea eficientei interventiei se recomanda solutionarea urmatoarelor aspecte:

Care sunt abilitatile (priceperile) copilului pana in acel moment si care este nivelul acestora?

Aceste abilitati, odata achizitionate, raman ele functionale?

Sunt dezvoltate atat abilitatile fonetice, cat si cele fonologice?

Rata achizitiei acestor abilitati este satisfacatoare?

Sunt transpuse abilitatile in viata cotidiana?

Sunt implicati parintii in educatia specializata a copilului?

Progresul se refera la toate laturile limbajului verbal?

Care sunt problemele care impiedica progresul copilului?

Care sunt abilitatile care ar trebui dezvoltate in continuare la copil?

Tot ca un preambul al interventiei individualizate, specialistul trebuie sa precizeze urmatoarele aspecte:

Natura si prezenta preachizitiilor;

Selectarea setului de exercitii care urmeaza a fi folosit prin urmarirea gradarii de la cunoscut (de catre copil) la necunoscut, la nou;

Modalitatea senzoriala dezvoltata la copil in cea mai mare masura;

Precizarea strategiilor care vor fi aplicate;

Stabilirea tintelor (obiectivelor) in relatie cu patternurile de limbaj;

Extinderea situatiilor de invatare in alte contexte decat cele strict educationale (exersarea limbajului oral in alte cadre, cat mai naturale);

Prevederea unor modalitati de intarire a comportamentelor achizitionate (eventual seturi de exercitii).

Pentru a fi intarite comportamentele se recomanda o serie de modalitati care activeaza parghii motivationale. Mentionam in continuare cateva: sa i se propuna copilului sa faca lucruri cu sens pentru el, relevante, interesante, vioaie; exercitiile specifice sa fie incorporate in activitati diverse; introducerea elementelor de noutate; prevederea unui feed-back rapid si precis asupra performantei; asigurarea trairii succesului; relationarea invatarii cu consecintele ei (limitarea intaririi extrinseci); incurajarea descoperirii personale (situatie in care sarcina devine propria ei recompensa); reducerea anxietatii; incurajarea increderii in sine.

Metoda Ling este considerata ca fiind una dintre cele mai eficiente metode de antrenament auditiv si datorita faptului ca este secventiala, ordonata si consistenta. Vizeaza patru aspecte ale comunicarii verbale: acuratetea, viteza, economia de efort (absenta miscarilor articulatorii exagerate) si flexibilitatea. Se doreste, prin aceasta metoda, sa se dezvolte la copil abilitatea de a-si controla vocea si de a utiliza caracteristicile suprasegmentale (taria, intensitatea).

Pentru ca o metoda de antrenament auditiv-verbal sa fie eficienta, trebuie sa prevada ordinea si succesiunea pattern-urilor vorbirii dar si modalitati eficiente de evaluare. Metoda Ling consta intr-un model de dezvoltare a vorbirii compus din sapte stadii care prevad achizitii la nivel fonetic si fonologic. Fiecare stadiu contine un numar de comportamente tinta. Pentru a atinge un comportament tinta, copilului trebuie sa stapaneasca o serie de preabilitati. Terapeutul este cel care selecteaza cea mai adecvata modalitate senzoriala pentru realizarea input-ului si output-ului dar si pentru feed-back.

In cadrul niveluuil fonetic se evalueaza si se stabilesc principalele obiective:

Nivelul controlului neuromuscular al copilului;

Sunetele care trebuie invatate.

Analiza fonetica vizeaza urmatoarele pattern-uri ale vorbirii: nonsegmentale si segmentale. In cazul pattern-urilor nonsegmentale se au in vedere asa numitele "sunetete fara inteles". Itemii urmariti prin analiza fonetica la acest nivel, care vor constitui pasii antrenamentelor viitoare sunt:

vocalizari spontane

vocalizari la cerere

control asupra intensitatii vocale

controlul asupra tariei emisiilor vocale.

In cazul pattern-urilor segmentale sunt vizate " sunetele cu inteles. Itemii analizei fonetice sunt:

capacitatea copilului de a diferentia sunetele vorbirii

capacitatea de a repeta corespunzator pattern-urile vorbirii

capacitatea de a alterna pattern-uri ale vorbirii cu altele la o rata acceptabila

daca segmentele pot varia in durata, intensitate, tarie.

Nivelul fonologic are ca obiectiv principal generalizarea sunetelor care au fost exersate intr-un anumit context prin includerea lor in comunicarea cotidiana realizata prin limbajul oral, tinand seama de faptul ca diferitele aspecte ale limbajului oral, propice exersarii achizitiilor sunt: conversatia, naratiunea, descrierea, intrebarile si/sau explicatiile.

La nivel fonetic sunt urmarite obiectivele:

obiectivul suprasegmental (se lucreaza asupra tariei apoi asupra intensitatii);

se produce corect fiecare vocala in mod izolat;

se repeta, in mod corect, fiecare vocala;

se elimina nazalizarea din pronuntie prin exercitii specifice;

se selecteaza si se lucreaza cu consoanele surde;

se lucreaza ulterior cu consoanele sonore.

Fiecare obiectiv privind preabilitatile este notat pe un cartonas. La fiecare sedina de antrenament se evalueaza nivelul de atingere a obiectivului, ceea ce constituie criteriu de trecere la un alt obiectiv. Pentru evaluare se folosesc criteriile:

Q = 90-100%, inseamna acuratete/consistenta

Q+ = 55-89 % acuratete/consistenta

Q- = 0-54 % acuratete/nesatisfacator.

Pentru a se trece la urmatorul nivel de preabilitati trebuie sa se obtina 3Q intr-o sedinta, obiectivul atins de catre copil este afisat la vedere si este recompensat imediat. La sfarsitul anului scolar, primii trei copii din clasament primesc un premiu. In cadrul programului este absolut necesara munca zilnica a parintilor. Intreaga procedura descrisa corespunde nivelului elementar. La nivel gimnazial, i se solicita copilului sa generalizeze utilizarea sunetelor de care dispune prin utilizarea fie a unei liste de cuvinte, fie prin lucrul cu cuvinte despartite in silabe, fie lucrand pe texte de citire, istorie sau chiar matematica.

Pescuitul cuvintelor

Sunt necesare urmatoarele materiale:

un panou sau orice suprafata care se aseaza pe jos de pe care vor fi pescuite cuvintele;

seturi de intrebari sau scurte propozitii lacunare;

bucati de carton sub forma cartilor de joc sau unor buline colorate care au o fata numerotata, care se aseaza in sus, iar pe partea cealalta au notat raspunsul la intrebare sau completarea propozitiei;

agatatori lipicioase;

zaruri.

Derularea jocului:

panoul este inconjurat de buline al caror numar corespunde intrebarii sau propozitiei de pe lista profesorului;

fiecare jucator isi ia hartie si creion pentru a-si contoriza scorul;

se arunca zarurile si jucatorii se ordoneaza in jurul panoului de joc in ordinea descrescatoare a scorului obtinut la zaruri, incepe cel cu scorul cel mai mare.

Primul jucator arunca zarurile si se muta de la o bulina la alta (nu conteaza sensul) in functie de ce ii arata zarul;

Profesorul sau alt jucator citeste intrebarea sau propozitia corespunzatoare numarului bulinei iar jucatorul trebuie sa "pescuiasca" si sa citeasca raspunsul corect.

O alta varianta este cea in care sunt pescuite intrebarile iar rasunsurile trebuie date de catre jucator. In ambele variante, fiecare raspuns corect este recompensat prin puncte, fiecare jucator isi deseneaza cate un cerc pe foaia pe care tine scorul pentru fiecare bulina (daca raspunsul a fost corect). Se stabileste un numar de buline/cercuri la care primul care ajunge este declarat castigator. Trebuie avut in vedere ca fiecare jucator sa fi participat la un numar egal de jocuri.

Roata norocului

"Roata norocului" este impartita in zece parti, fiecare fiind colorata altfel. Pe fiecare fasie colorata in mod diferit este trecuta cate o sarcina deanternament auditiv. Astfel, unele dintre activitatile propuse se pot inregistra pe caseta audio, cum este cazul unor intrebari destinate copiilor cu deficiente de auz la care acestia trebuie sa raspunda.pentru alte activitati de roata copiii trebuie sa lucreze in perechi. Trebuie prevazute instructiuni pentru fiecare tip de activitate si totodata si cheia raspunsurilor.

Instructiuni generale: unul dintre copii invarte roata si de pe culoarea de pe care se opreste roata se alege activitatea corespunzatoare.

Dam in continuare exemple desarcini pentru "roata norocului".

Activitate independenta bazata pe ascultarea unei inregistrari audio

1.1. "Ascultati caseta si raspundeti la intrebari cu "da" sau "nu".

Cerul este albastru?

"Ascultati urmatoarele intrebari si incercuiti raspunsul corect".

Ce este uscat?: a) sare

b) apa

c) lapte

d)limonada.

Ce se aude mai tare?

a)      soapta

b)      batutul la masina de scris

c)      topaitul

d)     strigatul.

2. Activitate desfasurata in perechi.

O persoana citeste un set de cuvinte fara voce, iar partenerul (pe baza labiolecturii) va trebui sa incerccuiasca o categorie careia ii apartin cuvintele respective.

scaun, canapea, birou, fotoliu

categoria - loc de sezut;

degete, spranceana, genunchi

categoria - parti ale corpului uman.

Se proiecteaza zece astfel de activitati de antrenare a functiilor auditive, verbale si a labiolecturii.    Pentru ca sa nu se repete aceleasi activitati la acelasi copil se tine evidenta culorilor.

"Cutia surpriza"

Materiale necesare: obiecte sau imagini familiare copilului deficient de auz; o cutie viu colorata pentru depozitarea obiectelor. Derularea activitatii sub forma de joc:

copilul este lasat sa se uite in cutie;

profesorul sta la o anumita distanta (ex: 3 pasi)in spatele copilului;

profesorul pronunta numele unui obiect sau imagine din cutie;

copilul trebuie sa ridice obiectul denumit deasupra capului.

"Supa alfabet"

Sunt necesare mai multe cutii care contin obiecte si/sau imagini familiare copiilor grupate in cutii dupa anumite criterii cum ar fi sunetul initial al numelui acelor obiecte, ceea ce va permite concentarea atentiei copiilor doar asupra unor anumite sunete sau categorii de sunete.

Exemplu: perechea consoanelor surda-sonora "p"si "b". Materiale continute (obiecte in marime naturala, mulaje, imagini): para, bunic, peste, barba, pasare, batista, pensula, bata, perdea, birou etc. Derularea activitatii:

copiii rastoarna obiectele de pe raft, si le aseaza in cutii (sau sunt asezate dupa ce au fost sortate);

grupul de 2-6 copii se aseaza in cerc in jurul cutiei;

un copil se intoarce cu spatele la cerc si denumeste un obiect;

un alt copil alege obiectul si il pune in cutie sau in cutia corespunzatoare;

pe marginea fiecarei cutii sunt scrise numele obiectelor corespunzatoare.

Jocul potrivirii de silabe

Se da copilului un pachet de cartonase ca si cartile de joc pe care sunt scrise cuvinte. Unele cuvinte sunt mosilabice, altele sunt bi- sau plurisilabice. Se cere copilului sa le sorteze in functie de numarul silabelor. Pe partea cealalta a cartonaselor sunt fragmente de desene care trebuie asamblate (tip puzzle).

Conversatia

Aceasta metoda se recomanda pentru antrenamentul auditiv-verbal al tinerilor adolescenti.

Materiale necesare: casetofon si casete audio, foi de lucru cu texte scrise . .

Pe casete sunt inregistrate voci de adolescenti, care relateaza diferite scenarii, subiecte de interes pentru adolescenti. Se recomanda utilizarea a doua tipuri de voci: masculina si feminina precum si doua tipuri de fond auditiv, un fond linistit si un fond cu zgomot specific unei zile de scoala, dintr-o scoala de surzi sau hipoacuzici.

In prima parte a exercitiului se utilizeaza fisa de lucru 1, subiectii trebuie sa asculte caseta si sa incercuiasca raspunsul corect.

Fisa de lucru nr.1:

1 a: 6,00    b: 7,00

2 a: 6,30    b: 8,30

3 a: 6,00    b: 5,00

4 a:8,00    b: 7,00

5 a: 1,30    b: 11,30

6 a: 9,00    b: 7,00

8 a: 2,00    b: 3,00

Fisa de lucru nr. 2, in care spatiile goale trebuie completate cu reperele orare corespunzatoare.

Fisa de lucru nr.2:

1. Lucian se va intalni cu tine la ora_____

2. Am programare la dentist la ora_____

3. Trebuie sa ma intalnesc cu mama la serviciu la ora_____

4. Antrenamentul de baschet este la ora____dupa-masa.

5. Vrei sa ne intalnim la ora _____in oras?

6. Trebuie sa iau piine la ora_____

7. La ora____va incepe spectacolul?

8. Va fi Lisa la ora_____sa ma duca la magazin?

9. Parada militara va incepe la ora_____?

10. Trebuie sa-mi termin temele pina la ora_____

11. Pot cumpara bilete pentru spectacolul de la ora_____?

12. Trebuie sa plec de acasa la ora______

13. Sora mea trebuie sa se intalneasca cu profesoara la ora______

14. Cel mai devreme la ora_____pot ajunge la tine acasa.

Conversatia:

Baiatul: Mergi la meciul de diseara?

Fata: La ce ora incepe?

Baiatul: Nu sunt sigur, dar cred ca in jur de ora_____

Fata: Sigur vin.

Fata: Salut Mihai! Ce mai e nou?

Baiatul: O noua echipa va juca miine seara. Vrei sa mergi?

Fata: Nu stiu daca pot. La ce ora incepe?

Baiatul: La ora____

Fata: imi pare rau, nu pot. Trebuie sa merg la biserica. Poate alta data.

Baiatul: Ai auzit ce s-a intamplat ieri?

Fata: Nu. Ce?

Baiatul: Niste adolescenti au gasit o geanta cu bani langa magazin.

Fata: Chiar asa? N-am eu norocul asta.

Baiatul: Da, dar cine a gasit banii a fost cinstit si a dus banii la politie.

Fata: Am auzit ca Dinamo joaca diseara pe stadionul Ghencea la ora____Este adevarat?

Baiatul: Da, si sper sa castige.

Fata: Si eu.

Baiatul: La ce ora mananci in fiecare zi?

Fata: La ora____. De ce intrebi?

Baiatul: M-am gandit capoate vom manca impreuna candva daca vrei.

Fata: Sigur, ar fi grozav.

Fata: Ai vreo idee la ce ora incepe serbarea de sfarsit de an?

Baiatul: L ora stabilita.

Fata: La ora____?

Baiatul: Exact.

7. Jocul silabelor

Pot participa 2-4 copii. Materialele necesare: carti de joc pe care sunt scrise silabe din cuvinte familiare copiilor.

Fiecare jucator ia cate o carte, citeste cu voce tare silaba si grupeaza cartile incercand sa compuna cuvinte, care sunt citite cu voce tare in momentul in care au fost compuse. Se poate alege ca numarul silabelor care compun cuvintele sa fie acelasi sau sa fie diferit.

Varianta de joc:

Unul dintre jucatori citeste fisa de lucru (cu instructiuni) in timp ce ceilalti jucatori executa instructiunile, apoi se schimba jucatorul care citeste.

Fisa de lucru nr. 1

scrie-ti cu rosu "v"

scrie-ti cu albastru"f"

scrie-ti cu verde "z"

scrie-ti cu galben "s"

scrie-ti cu portocaliu "k"

Fisa de lucru nr.2

scrie-ti cu rosu "b" si cu albastru "p"

scrie-ti cu verde "d" si cu rosu "t"

scrie-ti cu albastru "g" si cu rosu "c"

scrie-ti cu galben "m" si cu maro"n"

scrie-ti cu portocaliu "r" si cu negru "l".

8. Joc de potrivire a propozitiilor

Materiale necesare: carti de joc pe care sunt scrise cate un cuvant. Un jucator citeste prima propozitie iar un alt jucator trebuie sa urmeze instructiunile. Daca le urmeaza corect poate pastra trei carti si citeste instructiunile pentru urmatorul participant. Cine are cele mai multe carti de joc este considerat castigator.

Fisa cu propozitii

Pune nas pe cos.

Pune barza pe varza.

Pune avion pe camion.

Pune barca pe banca.

Pune car pe cal.

9. Desenam cuvinte

Sunt necesare carti de joc colorate pe care este scris cate un cuvant. Cuvintele monosilabice sunt scrise pe carti de joc galbene, cele bisilabice pe carti de joc albastre, cele trisilabice pe carti de joc avand culoarea roz.

Sarcina subiectului este de a desena reprezentarea cuvantului pe care-l aude. Fiecare jucator are trei sanse de a desena dupa care un alt jucator ii ia locul. Pot sa participe 2-6 persoane.

10. Antrenament auditiv de discriminare

Materiale necesare: un panou; carti de joc cu cuvinte, colorate diferit si amplasate in saculeti; obiecte corespunzatoare cuvintelor scrise pe cartile de joc; o roata mobila impartita in patru parti si cu un bat indicator, de fiecare parte fiind prins un saculet colorat diferit.

Se invarte roata, se pun pe panoul de joc toate obiectele corespunzatoare cuvintelor din saculetul care s-a oprit in dreptul indicatorului. Se extrage una dintre cartile aflate in acel buzunar si se inmaneaza unui participant la joc. Acesta citeste primul fonem din cuvant, apoi cuvantul (se pot utiliza si propozitii) stand cu fata spre unul din jucatori. Acesta trebuie sa indice pe panou ce anume a receptionat prin labiolectura. Daca raspunsul este corect se trece la alt jucator sau se poate face o noua pereche.

1. O varianta este cea in care se elimina informatiile transmise pe cale vizuala, labiolectura, discriminarile fonemelor, cuvintelor sau propozitiilor facandu-se doar pe cale auditiva.

2. Cartile de joc pot contine familii de cuvinte. Unul dintre copii citeste cuvintele din familia de cuvinte iar cel care labiolectureaza sau discrimineaza auditiv trebuie sa identifice cuvintele si categoria careia ii apartin. De exemplu, sunt citite cuvintele: rosu, verde, galben, celalat copil trebuind sa le indice pe panou dupa care trebuie sa numeasca categoria: culoarea.

3. Cartile de joc pot contine cuvinte care incep cu aceeasi consoana. Un copil deseneaza reprezentarea unui cuvant care incepe cu o anumita consoana si asculta cu atentie cuvintele citite de alt copil dintr-un anumit buzunar. Daca acestea corespund, se trece mai departe. Cuvintele se aleg in functie de diferitele sarcini ale antrenamentului auditiv de discriminare.

4. Pe cartile de joc pot fi scrise cuvinte care denumesc lucruri sau actiuni din viata cotidiana. In timp ce copiii deseneaza un cuvant dintre cele neutilizate anterior, profesorul citeste o lista de cuvinte. Sarcina copiilor este de a identifica cuvantul diferit de pe lista si de a-l semnaliza. De exemplu, acele cuvinte care nu incep cu aceeasi vocala sau cu aceeasi consoana ca si celelalte, sau nu apartin aceleiasi clase de cuvinte (fructe, unelte etc.).

Este un foarte bun joc de imbogatire a vocabularului.

11. Albinele jucause

Materiale necesare: Cartile de joc pe care este scris un cuvant; un panou alb, un panou pe care sunt prinse flori de hartie sau sunt pictate flori; albine din carton. Copiii sunt organizati in perechi, unul primeste o carte de joc pe care scrie un cuvant pe care trebuie sa-l mimeze. Sarcina celuilalt copil este de a recunoaste cuvantul si de a-l pronunta. Dupa fiecare recunoastere corecta se prinde o "albina fericita" pe o floare, daca nu, se va pune o albina trista pe un panou alb. Castiga perechea care va acumula cele mai multe albine fericite pe panoul cu flori.

12. Telefonul

Se utilizeaza cu copiii mai mici dar care cunosc cifrele, se joaca in perechi. Materiale necesare: un telefon pe care cifrele sunt scrise cu culori diferite; o coala de hartie pe care se traseaza noua patrate (3x3), pe fiecare fiind scris un "x"sau un "0" pe un fond de culoare diferita. Fiecare copil isi alege o casuta colorata cu "x" si una cu "0". Se face precizarea ca "x "corespunde numerelor impare si "0" numerelor pare. Profesorul pronunta un numar si il formeaza pe telefon. Copiii identifica cui apartine culoarea si numarul (lui "x" sau lui "0").

13. Distractiva consoana "c"

Se poate alege orice alta consoana sau vocala. Jocul are trei parti, obiectele necesare pentru fiecare parte sunt plasate in cutii diferite. Copilul poate alege cu ce parte a jocului vrea sa inceapa.

"Ghiceste"

Materiale necesare: doua planse mari care sunt impartite in 24 de patrate unde sunt imagini de obiecte a caror denumire incepe cu "c"; un set de carti de joc pe care se gasesc aceleasi imagini ca pe plansa.

Instructiuni: participa doi copii care sunt asezati spate in spate iar in fata au cate o plansa. Fiecare extrage o carte de joc si trebuie sa completeze 12 patrate de pe plansa iar celelalte imagini sa le denumeasca.

"Joc de potrivire"

Sunt necesare doua seturi de cartile de joc cu imagini (cele din prima parte). Se pun cartile de joc cu fata in jos. Se intorc doua dintre ele, daca sunt pereche, copilul trebuie sa spuna cuvantul respectiv. Daca a pronuntat corect poate pastra perechea de carti. Castiga cel care are mai multe carti. Poate fi jucat si individual, avand valoare pentru antrenarea pronuntiei, fiind implicate recunoasterea si vocalizarea.

"Descrie sau nu"

Jocul utilizeaza numele obiectelor din primele doua jocuri. Sunt necesare 24 carti de joc albe. In partea de sus a fiecarei carti se scrie cu negru numele unui obiect desenat iar in partea de jos alte trei cuvinte relationate cu acesta. Se poate juca o ehipa sau doua.

Fiecare echipaalege o carte de joc. Un membru al echipei citeste pentru sine cuvantul scris in partea de sus a cartii de joc. El are sarcina de a spune cat mai multe sininime sau de a descrie obiectul respectiv astfel incat echipa sa sa poata realiza identificarea corecta. Timpul de lucru este 1 minut. Jocul se termina cand nu mai sunt carti si castiga echipa care are cele mai multe identificari corecte.