Managementul clasei de elevi - delimitari conceptuale

Managementul clasei de elevi - delimitari conceptuale

Intr-o epoca apropiata, unii pedagogi cum ar fi: Durkheim, Hubert, Wallon, Cousinet, de Coster, Hotyat, Leroy au incercat sa evalueze rolul factorului relational in educatie. Prin cuvintele celui din urma s-au desprins concluziile urmatoare: 'copilul fiinta umana, situat intr-un anumit mediu, este profund influentat de acesta (factor relational); comportamentul sau difera dupa cum traieste solitar sau in colectiv si depinde, intr-o mare masura de natura relatiilor cu partenerii. Maturizarea nu aduce decat potentialitati pe care interactiunile sociale trebuie sa le actualizeze'. Alte grupe de specialisti (Lewin, Anderson, Flanders, Ryans, Aebli, Grant, Ausubel & Robinson, Ball, Wittmer), investigand aceleasi fenomene au desprins concluzia exprimata de ultimul:

'Interactiunile sociale conditioneaza dezvoltarea intelectuala a elevului, atitudinile sale cu privire la obiectivele educative ale scolii si rezultatele sale: relatiile elevului cu profesorul si colegii influenteaza foarte mult evolutia atitudinilor, a conduitelor si a cunostintelor invatate' (Wittmer,J.,'Pour une revolution pedagogique',Paris,PUF, 1978)

***- comentati textul de mai sus -

O definitie satisfacatoare insa din punctul de vedere al caracteristicilor psiho-socio-educationale poate fi considerata urmatoarea:

Definitie:

Domeniu de cercetare in stiintele educatiei care studiaza atat perspectivele teoretice de abordare ale clasei de elevi cat si structurile dimensional-practice ale acesteia (ergonomica, psihologica, psihosociala, normativa, relationala, operationala si creativa), in scopul facilitarii interventiilor cadrelor didactice in situatiile educationale concrete, prin exercitiul microdeciziilor educationale

In sistemul social de educatie si invatamant profesorii trebuie sa se raporteze la cei pe care ii educa, sa stabileasca relatii de cooperare cu elevii si parintii acestora si cu alti factori interesati ai societatii. Ei nu educa numai la catedra, in clasa, ci prin fiecare contact relational cu copiii si parintii desfasoara o munca de crestere si dezvoltare, de conducere si directionare. Activitatea cadrelor didactice se desfasoara in fata unor individualitati psihice umane in formare. De aici deriva necesitatea unei maxime responsabilitati fata de comportamentele si interventiile educatorului.

Aceasta este deci perspectiva care le confera cadrelor didactice o pozitie oarecum speciala, unica. Ei sunt, de obicei, adulti, singurii adulti intr-un grup de copii. In fata lor, a copiilor, educatorii devin reprezentantii lumii adultilor, lumea pentru care ii pregatesc pe acestia.