Motiunea: Masurile afirmative (de discriminare pozitiva) pentru educarea copiilor din mediul rural sunt justificate?

Motiunea: Masurile afirmative (de discriminare pozitiva) pentru educarea copiilor din mediul rural sunt justificate?

1) Definirea termenilor motiunii:

Discriminarea pozitiva reprezinta conceptual ce desemneaza tratamentul preferential pe care un grup social sau altul este indreptatit sa-l primeasca ca o compensare pentru practicile defavorabile, discriminarea sau excluderea la care au fost supus in trecut.

Termenul a aparut in 1964 in Carta Drepturilor Civile a Americii. Translatat in Europa conceptual defineste o forma de agalkitate reala intre indivizi.

Concret, discriminarea pozitiva implica masuri menite sa conduca la o reprezenatre proprie a unor grupuri sociale intr-o multitudine de domenii, de la piata fortei de munca la administratia publica, de la activitati sportive pana la mediul de afaceri, de la educatie pana la armata, domeniu in care aceste grupuri au fost in mod traditional marginalizate sau doar incidental reprezentate.

Mediul rural reprezinta totalitatea zonelor din afara unui oras. Printre caracteristicile acestuia se numara populatia redusa fata de cea din mediul urban. Ca si tipuri de asezari umane din mediul rural identificam satul si catunul (= asezare rurala mai mica decat satul, cu locuitori mai putini, care nu poate fi o unitatea administrative in sine)

2) Stabilirea criteriului

Motiunea care afirma ca masurile afirmative sunt justificate pentru educarea copiilor din mediul rural are drept criteriu combaterea excluziunii sociale in educatie.

Din moment ce anul 2010 este dedicat de catre U.E. combaterii saraciei si excluziunii sociale motiunea pe care noi o sustinem se incadreaza perfect in tabloul aspirational al Parlamentului European.

3) Argumente

1. Prin intermediul discriminarii pozitive noi urmarim o mai usoara integrare a elevilor din mediul rural.

2. Prin intermediul discriminarii pozitive noi urmarim egalitatea sanselor in ceea ce priveste perspectivele de viitor ale copiilor din mediul rural.

1. Discriminarea pozitiva apare datorita faptului ca jumatate din populatia tarii locuieste in mediul rural si capata o semnificatie deosebita care ar trebui sa-i puna in alerta pe cei responsabili de reforma invatamantului.

Discriminarea pozitiva ajuta la integrarea elevilor din mediul rural. Este demonstrat statistic ca odata ce un individ intra intr-un grup care este mult mai bine pregatit si acel individ tinde sa tina pasul cu acel grup. Este o masura reparatorie, de stimulare, care merita sa ofere si altfel de repere pentru aceea comunitate.

Numarul redus al copiilor din mediul rural care frecventeaza scoala duce la necesitatea derularii unor programe de stimulare a intereselui acestora pentru educatie. De aici rezulta motivatia sporita a copiilor.

De asemenea elevii talentati pot ramanii niste mici genii nestiute in contextul in care aceasta discriminare pozitiva nu i-ar viza.

Pentru unii dintre ei aceste masuri reprezinta o ultima speranta in atingerea obiectivelor de viitor. O cariera pentru acesti copii poate fi posibila in masura in care parintii ce nu sunt de acord cu continuarea studiilor dupa ce vor termina cele 10 clase, vor devenii constienti de importanta educatiei in viata copiilor lor.

Viitorul acestor elevi depinde de modul in care copii din mediul rural vor realiza ca au un cuvant de spus cu privire la felul in care societatea isi va dezvlota principiile legate de drepturile omului si copilului.

Este bine de stiut ca educatia de care au parte acesti copii este de un nivel mai scazut fata de cei din mediul urban. Astfel, ei pleaca in viata cu un "handicap" si de aceea au nevoie de anumite programe pentru a fi motivati sa continue sa invete si sa recupereze acest handicap, integrandu-se mai bine in societate pentru ca trebuie recunoscut ca nivelul de cunostinte si educatie este un stereotip folosit ca un criteriu de discriminare. Iar efectele discrimianrii sunr deja bine cunsocute si nu mai trebuiesc mentionate.

Demonstrandu-le caestor copii ca ne pasa de viitorul lor ei vor realiza ca sunt un component activ al societatii din care fac parte.

Se impune un nou contract social al statului roman cu satul romanesc, pe

baza unei conceptii noi cu privire la accesul la resursele dezvoltarii. Este nevoie, cu alte cuvinte, de o perseverenta si o impecabila sincornizare intre toate componetele unei politici rurale si urbane centrate pe ameliorarea diferentelor sociale si integrarea cu succes in comunitate a copiilor.

2. In Romania nu vorbim in mod abstract de egalitatea de sanse ci de egalitatea de sanse pe care le au anumiti indivizi.

Persoanele trebuie sa se bucure de tratament egal si de posibilatii egale de afirmare atat in viata sociala cat si in scoli.

In viata reala oamenii respectivi nu se bucura de aceleasi sanse. De aceea s-a venit cu o politica ce trateaza diferit acel grup. Educatia este foarte importanta in viata unui individ iar Statul Roman uneori o recunoaste ca atare sau nu.

Ca exemplu s-au creat centre de informare prin programe educationale pentru informatie in parteneriat cu Franta in mediul rural defavorizat.

Posta Romana lanseaza campania "O carte deschide o lume noua" prin care isi propune sa paricipe la imbogatirea fondului de carte al scolilor din mediul rural.

Exista un numar de strategii guvernamentale si proiecte legislative care dorec extinderea acestora precum su adopatrea altor masuri de discrimianre poztiva realizate de C.N.C.D.( Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii)

Cu exceptia unor masuri specifice (de exemplu reabilitarea de scoli, facilitatea transportului pentru elevii din satele indepartate) nu au existat programe de dezvvoltare de ansamblu care sa vizeze elevii din mediul rural.

Argumentul sustinut de noi este valabil deorece in competita cu restul societatii elevii din mediul rural au plecat de pe pozitie dezvatajata. Conform acestui argument, discriminarea pozitiva reprezinta un act de justitie reparatorie, un act de justitie sociala izvorat din experientele unei societati drepte, care a parut in absenta oricaror forme de injustitie.

Noi sustinem conceptul de discriminare pozitiva pentru ca sustinem actiunea afirmativa in educatie. Educatia fiind foarte importanta pe traseul individual al unei persoane.

Prin discriminare pozitiva copiilor din mediul rural le sunt egale sansele de viitor. Ei nu au acces la informatii, activitati culturale si manifestari educationale in aceeasi masura in care elevii din mediul urban pot participa la viata culturala.

Conform studiului "Mobilitatea sociala in satul romanesc", realizata de cercetatorul Ioana Petre, de la Institutul de sociologie ,,Dimitrie Gusti" din Bucuresti, ponderea celor care au terminat o facultate este de 5 ori mai mare la oras fata de sat. Practic, doar 1,8% din populatia cu domiciulul in mediul rural a absolvit o facultate de stat cat sai la cele particulare, sansele de reale de acces ale tinerilor din sat sunt foarte mici tinzand spre 0.

Singurile profiluri de invatamant superior care pastreaza actualmente procente cat de cat rezonabile de cca. 20%, dintre studenti sunt cele agroveterinare. In celelate profiluri, studentii din sate sunt mult mai putin numerosi.

Conform concluziilor ceercetatorilot ne confruntam cu o devalorizare vizibila a educatiei la sate. Ioana Petre spune ca Devalorizarea educatiei la sate inseamana pe de o parte diminuarea sanselor de acces la diversle trepte de educatie chiar cu alfabetizarea.

Trebuie spus ca abandonurile scolare au avut loc cu precadere la sat. Pe de alta parte inseamna diminuarea pragului aspirational legat de pregatirea scolara si profesionala.

Tinerii din sat ca si parintii lor, constientizand sansele salbe pe care le au isi ajusteaza ei inisi aspiratiile educative, limitandu-se, cei mai multi, la absolvirea scolii primara, a gimnaziului sau cel mult a unor scoli profesionale sau de ucenici.

Aceasta diminuare a sanselor de acces la educatie are drpet cauza principala saracia drastica a populatiei rurale.

Daca este sa facem apel la istorie, educatia a jucat mereu un rol important . Sa aluam scoala ateniana, care a generat la vremea sa un adevart val cultural artistic. In Atena, care era o cetate democratica, existau scoli, si inca unele foarte bune. Pe cealalata baricada se afla Sparta, o cetate autocratica, de unde scolile lipseau cu desavarsire.

4) Concluzie

In concluzie, am demonstrate ca masurile afirmative pentru educarea copiilor din mediul rural sunt justificate in Romania. O mai usoara integrare in societate a elevilor din mediul rural si egalitatea sanselor acestor elevi in ceea ce priveste perspectivele de viitor sunt argumentele pe care ne bazam.

In contextul in care numerose familii din mediul rural isi trimit copiii la scoala pentru ca au nevoie de alocatia lui, nemaicontand daca copilul invata sau nu, programele de sustinere a acestor elevi sunt esentiale. Si cand vorbim de programe de sustinere, nu ne referim numai la sprijim material, ci si moral, acolo unde este cazul.

De asemenea, multi copii nu vin la scoala deoarece isi ajuta parintii in gospodarie si la muncile agricole. Diminuarea sanselor copiiilor din mediul rural la acces la treptele superioare de invatamant are drept consecinta reducerea dramatic a posibilitatilor de depasire a nivelului de depasire a nivelului de pregatire scolara si profesionala a parintilor.

In anii 80, ,mai mult de 70% dintre copii au ajuns la un nivel de pregtire si la un nivel professional superior celui al parintilor lui. In present, acest procentaj a scazut. De aceea suntem de parere ca, in aceste perioade de neliniste si incertitudine sociala cu care ne confruntam astazi, constientizarea faptului ca educatia reprezinta viitorul este esentiala. Saracirea interesului pt scoala duce la lipsa de perspective, la lipsa concluzionarii unui effort intellectual, iar in final, duce la pauperizarea valorilor.