Ora sau lectie de lecturi particulare? elemente specifice de design instructional

ORA SAU LECTIE DE LECTURI PARTICULARE ? ELEMENTE SPECIFICE DE DESIGN INSTRUCTIONAL

(UNELE DIFERENTE INTRE LECTIA DE LITERATURA SI ORA DE LECTURI PARTICULARE)

1.Principii si obiective

●Legitimitatea orelor dedicate lecturii particulare in gimnaziu este data , inainte de toate,de rolul important pe care il pot avea in stimularea interesului pentru literatura al elevului aflat la varsta preadolescentei.Din aceasta perspectiva deriva mai intai o atitudine noua a profesorului in raporturile sale cu elevii .El,profesorul de literatura, trebuie sa se straduiasca sa faca intr-adevar ore "frumoase",in care,chiar daca nu reuseste sa-l fascineze pe elev,cel putin sa-l faca interesat,receptiv,participativ.Aceasta "schimbare la fata" nu este insa suficienta.Demersurile sale proiective (continuturi,metode, evaluare) trebuie si ele adaptate acestei intentionalitati majore.

●Proiectarea orelor de lecturi particulare are la baza unul dintre obiectivele generale ale invatarii limbii si literaturii romane:"formarea reprezentarilor culturale,precum si a unui univers afectiv si atitudinal coerent". (Programa analitica pentru clasa a V-a,apud 9, p.198).Celelalte obiective subsecvente raman active,dar subsumate acestuia.

●Lectiile de literatura se supun principiului integrator (si,implicit, functional) al predarii cunostintelor de limba si de literatura, ingloband notiuni de fonetica, vocabular,morfologie,stilistica,teorie literara, texte suplimentare. Pornind de la obiectivul general "al formarii unui univers afectiv si atitudinal deschis,de tip reflexiv fata de actul cultural " (9,p.10),ora de lecturi particulare se concentreaza asupra campului literar (eventual largit in plan cultural),cu focalizare pe trama literara.Cu alte cuvinte,cunoasterea textului literar prevaleaza,ora de lecturi particulare propunandu-si prioritar sa motiveze elevul pentru lectura,prin cultivarea unor afecte , motivatii si atitudini dezirabile (curiozitate,interese,placere,atitudini psiho-sociale si axiologice).

●In orele obligatorii de literatura,principiile didacticii generale (al insusirii temeinice a cunostintelor si deprinderilor,al sistematizarii si continuitatii etc.) sunt riguros si integral aplicate. In ora de lecturi particulare,principiile generale ale didacticii se aplica selectiv sau/si la limita (intuitia, accesibilitatea,adaptarea la particularitatile de varsta si individuale, motivarea ( logica,afectiva,morala etc.) , subordonandu-se nevoii de atractivitate si formativitate.Ora de lectura particulara e chemata sa provoace,cum foarte potrivit afirma Pamfil, A. (24,p.35) "imprietenirea" elevului de gimnaziu cu literatura.Caci "la interpretari rafinate si la bucurii estetice nu se poate ajunge decat daca,la inceput,a existat bucuria frusta a intalnirilor cu lumile posibile si cu "viziunile" asupra sentimentelor" (ibidem,p.35).Din acest punct de vedere (extrem de judicios) se poate spune ca ora de lecturi particulare ,prin "experientele" sale,asigura o interfata aproape obligatorie studiilor canonice ale textului literar (din lectiile de literatura).

●Modelului riguros de proiectare curriculara a lectiei de literatura ii corespunde,in cazul orei de lecturi particulare, un model simplu , flexibil si deschis.

●Ora de lecturi particulare nu-si propune atat formarea de competente actionale (cognitive,de analiza,sinteza, selectare, comparare etc.),cat formarea unor competente de intelegere a textului literar (de familiarizare cu universul beletristic,de interpretare, de receptare a discursului oral si scris,de comunicare eficienta).

●Ora de lectura particulara permite sublimarea tuturor deprinderilor integratoare exersate in orele obligatorii,vizand totusi cu preponderenta procesul scrierii (scrierea despre textul literar) si procesul vorbirii (comunicare dialogata si monologata).

●In ceea ce priveste deprinderile de munca intelectuala , orele de lectura particulara ii ofera elevului posibilitatea de a activa metodele si tehnicile de studiu si de activitate independenta (cum sa citeasca si sa faca insemnari de cititor avizat,transformarea dialogului in text narativ,alcatuirea rezumatului etc.).

●Ora de lectura particulara ,prin caracterul semnificant si variabilitatea (con)textelor, permite o pronuntata cunoastere empatica a unor modele comportamentale umane evocate prin literatura,favorizand astfel autoformarea .

●Deoarece ora de lecturi particulare este prea putin situata in sfera cognitivului si mult mai mult preocupata de valori si atitudini,sentimente si comportamente ( incadrabile sub conceptul de "savoir-ệtre" - 24,p.38) , toate acestea nu pot fi prinse in obiective, ci doar modelate indirect "prin maniera de structurare si desfasurare a experientelor de invatare,prin calitatea discursului didactic,prin substanta textelor comentate etc."(ibidem,p.38).In aceeasi ordine de idei,in cazul orei de lecturi particulare nu pot fi decat rareori stabiliti descriptori de performanta prin care sa poata fi verificat modul de indeplinire a unor obiective performative.In cazul unor fragmente sau al unor poezii "la prima vedere" se pot stabili,desigur, si descriptori de performanta, dar nu indicii cantitativi,ci cei calitativi trebuie sa conteze aici,adica felul in care elevul valorifica ,prin constientizare si interiorizare,achizitiile capatate in lectiile (obligatorii) de literatura.

●Orele de lectura particulara creeaza un cadru adecvat pentru un nou tip de relatie profesor-elev si elev-elev.

●Ora de lectura particulara are capacitatea de a transforma motivatia exterioara a lecturii in motivatie interioara,favorizand interiorizarea universului informational, afectiv si ideatic al textelor literare.

2.Continuturile orei de lecturi particulare

●Ora de lecturi particulare nu este integral dedicata literaturii, desi activitatile ei sunt circumscrise acesteia.Tinzand catre atractivitate maxima (varietas delectat), ora de lecturi particulare apeleaza (ponderat si in situatii justificabile) la activitati (deci si continuturi) aflate in panoplia cercurilor literare sau a bibliotecii scolare,a disciplinelor optionale ,a cenaclurilor sau a "dirigentiei".Procedam in continuare la o enumerare larga a acestora,cu gandul ca profesorul de limba romana,consultand-o,va alege ceea ce crede ca poate folosi la un moment dat in timpul orei de lecturi particulare : vizita la biblioteca si in librarii; jocuri literare;vizionari de filme;auditii;prezentari de carte (recenzii);elemente de jurnal personal; referinte culturale (aniversari, comemorari, spectacole, popularizarea unor scriitori nascuti in judet etc.) ; lectura si comentarii pe marginea unor creatii originale ale elevilor clasei;lectura expresiva si recitare artistica; prezentare de albume, clasoare, desene,afise,editii bibliofile, ilustratii cu tematica literara,reviste,fotomontaje ; concursuri literare (de ghicitori, de recitari etc.);recomandarea lecturii particulare pentru anul in curs ; administrarea unor chestionare; activitate cu invitati (oameni de cultura,scriitori etc.);expozitii de carte,de caiete de lecturi particulare si de portofolii;comentariul unor cugetari, proverbe,vorbe celebre; prezentarea unor culegeri de folclor literar;pagini de umor (anecdote, "perle" din lucrarile elevilor, epigrame, texte, ghicitori, snoave,pamflete);indrumari , informatii si sfaturi privind cartea ,istoria ei si a instrumentelor de scris;indrumari privind intocmirea caietului de lecturi particulare; lecturi in clasa (fragmente literare,pagini de jurnal personal sau de oracol,impresii de calatorie, interviuri, reportaje,biografii etc.);calatorii pe harta;procese literare; vitrine literare/afisierul clasei;excursia literara ;vizionari de spectacole etc.

Nota.In lipsa unei proiectari judicioase a evenimentelor ,ora destinata lecturii particulare ,atunci cand se transforma ,de fiecare data,intr-un caleidoscop informativ,fara cap si fara coada, poate fi usor deturnata de la sensurile ei majore. In Addenda (nr.2) oferim o varianta orientativa de planificare a orelor (continuturilor) de lectura particulara la clasa a V-a .

●Prin Programa,lectia de literatura vizeaza literatura romana apartinand tuturor epocilor istorice.Ora de lecturi particulare prefera literatura apropiata de idealurile lumii contemporane, acordand interes,in masura sporita,literaturii universale, fiind totodata in acord cu orizontul de asteptare al varstei elevilor.

Suntem de acord cu observatia ca texte precum Budulea taichii sau Fefeleaga, "desi admisibile ,poate,tematic in literatura juvenila,sunt nerelevante pentru experienta contemporana a adolescentului.Nu stilul sau limbajul sunt cele care impiedica accesul imediat la text,ci imposibilitatea experientei de identificare si a trairii in orizontul sensibil al lumii evocate.Ele nu reprezinta,cu alte cuvinte,lumea impotriva careia se revolta adolescentul de azi si nu-i aduc rezolvarea simbolica a dorintei lui de integrare.Sunt texte pe care le poti consemna muzeistic,asa cum se contempla lumi inaccesibil fermecatoare,dar care nu pot actualiza o angajare lectorala autentica."    (31,p.145) .S-ar putea spune,poate exagerand putin,ca asemenea lecturi tind sa reediteze specimene umane similare secolelor trecute.Copiii de astazi,familiarizati cu navigarea pe internet,aflati in contact cu limbi straine,manuind telefoane mobile si vizionand filme cu Harry Potter nu gasesc prea multe puncte comune cu - sa zicem - Vasile Porojan al lui Vasile Alecsandri.

Nota. Printre scrierile literare recomandate de noi in Addenda (5.3.) se afla si asemenea opere "anacronice".Le-am consemnat pur si simplu pentru ca , in cele din urma,tot profesorul este cel care selecteaza.Un punct de vedere sustinut autoritar din partea noastra (fie el si bine argumentat), in acest domeniu atat de "incontrolabil",nu poate avea sorti reali de izbanda totala.Pe de alta parte,daca admitem ca literatura particulara este in esenta o literatura "de placere" si liber aleasa de catre copii,rolul profesorului ar trebui sa fie minimal,iar listele sa fie intr-adevar "de orientare".Orice demers de constrangere a elevului ,in sensul de a-l obliga sa citeasca doar cartile recomandate,ar fi contraproductiv.

Nu putem totodata sa nu luam in calcul necesitatea interventiei "chibzuite" a profesorului,caci a-l lasa pe copilul acestei varste sa citeasca ce vrea poate duce usor la efecte nedorite.Unul dintre ele ar fi unilateralitatea lecturii . Astfel,stiuta fiind propensiunea preadolescentului pentru proza de aventuri,poezia ar fi prea putin sau deloc citita;la fel,un elev de aceeasi varsta (presupunand ca ii place sa citeasca si ca a ajuns la un anumit grad de complexitate si de intelegere a simbolisticii textului literar) nu s-ar deslipi,de exemplu,de aventurile lui Harry Potter sau de literatura politista,ceea ce n-ar fi rau in sine,daca n-ar ramane cantonat la nesfarsit in acelasi tip de lectura.

●Cand e potrivit sa le oferim lista de lecturi particulare?

De regula,lista se recomanda la sfarsitul fiecarui an scolar,pentru ca vacanta mare sa fie valorificata cat mai profitabil sub acest aspect.Cel mai bine ar fi ca profesorul sa multiplice aceste liste , pentru ca fiecare elev sa le poata avea asupra sa cand merge la biblioteca si sa le poata consulta cu usurinta.La inceputul anului scolar urmator,profesorul trebuie sa controleze existenta lor la fiecare elev si,eventual,sa le expuna ,temporar,la afisierul clasei.

●Comparativ cu orele obligatorii de literatura,nivelul (cantitativ) al informatiei poate fi mult mai usor (nerestrictiv) coborat sau suplimentat, dupa caz (dupa valoarea clasei), nemaifiind legat de standarde minimale de performanta. Acelasi lucru se poate spune si despre vizualizarea informatiei (fotografii, ilustratii,desene, caricaturi,scheme etc.) .

●Ora de lectura particulara ii permite profesorului sa faca incursiuni transdisciplinare mult mai extinse, prin raportare la alte domenii ale artei (muzica, pictura, cinema etc.), la frumosul din natura sau la cel din relatiile interumane.

●Pe cand manualele opereaza,de nevoie,si cu fragmente,ora de lecturi particulare ofera elevului privilegiul de a cunoaste in integrum opere literare de mare valoare.

Militam pentru lectura integrala a operelor literare de catre elevi.Extrasele si rezumatele - ca sa nu mai vorbim de operele "repovestite" - , sunt pagubitoare.Pe de o parte ii ofera surogate de viata ,pe de alta parte il lipsesc de experientele stilistice unice pe care i le ofera textul in integralitatea sa.De fapt, ii furam operei literare aproape tot din forta ei primara producatoare de valori si de constructie in plan psihologic,moral,estetic.

●Pentru ca ora de lecturi particulare sa-si indeplineasca plenar si in conditii cat mai bune menirea ei,nu doar relatia operei cu experienta umana ,ci si valorile artistice trebuie reliefate cum se cuvine.Si acest lucru se poate face prin extrase relevante . In cazul constructiilor epice sau liric-descriptive - mai ales al celor ample si numai atunci cand ele sunt citite de catre toti elevii clasei -,profesorul poate pregati fise cu asemenea pasaje (eventual multiplicate) pentru a incerca ,pe calea unui comentariu minimal ,dar pertinent,sa-i apropie pe elevii sai si de efectul estetic al operelor literare in cauza.Facem aceasta recomandare stiut fiind ca (pre)adolescentul nu percepe literatura in primul rand ca obiect estetic,ci ca unul de identificare,in care cauta modele comportamentale si clarificarea unor valori ,altele decat estetice.O alta explicatie rezida in experienta lui artistica limitata:el nu are inca asimilate mijloacele necesare - mai ales in cazul celor din primele clase - de a sesiza sau de a gusta subtilitatile artistice , de gandire sau de constructie, ale unui text literar de valoare.Asa se explica de ce trece cu usurinta peste descrieri,pasaje reflexive sau critice,ori peste poezii (mai ales peste cele cu un lirism pronuntat si puternic "decorate" stilistic).Aici trebuie sa intervina profesorul,solicitandu-i (in cazul elevului din clasele V-VI) sa-si expuna propria parere despre opera citita sau sa intocmeasca (in cazul celui din clasele VII-VIII) fise cu citate, fise-comentariu sau fise de succesiune a ideilor,dandu-i - iarasi ponderat!- sarcini punctuale.

●La baza selectiei continuturilor operelor literare abordate la orele de lectura particulara sau recomandate prin listele de lecturi opereaza criterii similare cu cele care au ghidat manualele:

-tematic-formativ (sa ilustreze varietatea tematica a literaturii -predominant lumea copilariei - ,dar si a paraliteraturii;sa vina in intampinarea viitorului ;sa reflecte valori morale perene ale umanitatii;sa fie scrise intr-un limbaj capabil sa dezvolte competentele de comunicare si de gandire autonoma ale elevului);

-estetic (opere nationale si universale reprezentative ,validate in timp - nu doar ale marilor scriitori );

-sa ilustreze varietatea genurilor,speciilor si temelor literare;

-sa fie accesibile;

-sa fie atractive.

Nota.Ca si in cazul lectiilor de literatura,nici orele de lecturi particulare nu pot cuprinde teritorii literare largi,oricare ar fi efortul profesorului si al elevilor.De aici decurg doua atitudini convergente ale profesorului : una pe orizontala,de riguroasa selectare a continuturilor;alta pe verticala,de angajare continua a elevului (reflectie asupra textului,formulare de pareri personale, argumentare , exprimarea sentimentelor, referiri la experienta personala si colectiva etc.).

●Literatura particulara capata,pe alocuri, atributele lecturii suplimentare . Se intampla acolo unde manualele nu contin decat texte obligatorii si/sau atunci cand in ora de lecturi particulare se fac si aprecieri,corelatii si trimiteri , mai mult sau mai putin intamplatoare, la genuri,specii si alte cunostinte studiate in lectiile curente de literatura.

●Ne lovim uneori de situatia in care elevii cunosc deja anumite titluri din clasele primare,desi ele ar fi trebuit cunoscute la nivelul varstei gimnaziale.Explicatia sta, in principal,in lipsa de comunicare intre invatatori si profesorul de limba romana.

●O alta situatie nedorita este si cea in care elevul marturiseste ca a citit mai de mult cartea recomandata pentru anul in curs.Nu putem evita cu totul asemenea situatii.La urma urmei,vorbim de o lectura libera!E de dorit totusi ca profesorul sa -i convinga pe elevii sai sa ramana cat mai mult in limitele lecturilor recomandate.E clar ca acea lectura ,facuta ,de exemplu,in clasa a treia ,dar convenabila pentru varsta clasei a sasea ,nu si-a exercitat pe deplin efectele formative dorite si ca ar trebui reluata.

●Ne lovim si de aparitia,intre lecturile "particulare" ale unor elevi,a unor texte "obligatorii" ce vor fi studiate in clasele urmatoare sau chiar in semestrul urmator.Nu e nici o nenorocire,insa tot profesorul este cel care ,inainte de a recomanda lecturile particulare,e bine sa atraga atentia elevilor asupra lecturilor din manualul clasei urmatoare,pentru ca elevii sa le poata ocoli.

●Actiunea pura,dinamica,aventuroasa - se stie - produce placere preadolescentului.La aceasta varsta o cauta cu aviditate (asa cum cauta filmele gen triller sau telenovelele).Asemenea ore "exclusiviste" ar fi foarte gustate , dar sansele de a "modela" un cititor mediocru sunt mari.Ca si acelea de a-i perverti cu totul gustul literar pe care ne straduim sa i-l formam in orele obligatorii de literatura .Se intampla ceva similar cu bautorul care,nestiind sa faca deosebirea intre un vin bun si unul prost,le amesteca de-a valma,cu unicul scop de a se "euforiza".

In concluzie,ora de lecturi particulare nu trebuie sa se bizuie numai pe ceea ce-i place preadolescentului.Propensiunea epica "nativa" a acestei varste trebuie sustinuta si de texte peste care copilul la aceasta varsta trece usor : pasajele reflexive ,descrierile si poezia.

●In ce masura pot sa-si faca loc,in ora de lecturi particulare,scrierile paraliterare (istorice ,de calatorii,biografiile unor oameni celebri etc.)?

Credem ca astfel de carti nu pot fi cu totul eliminate,desi intra in sfera de interes a altor discipline.Ele modeleaza atitudinea fata de lectura a elevului si,atata vreme cat sunt bine scrise ,iar lectura lor inalta virtuti umane exemplare, caracterul lor de "carti bune" le face binevenite si in ora de lecturi particulare. Locul lor in economia orei trebuie insa planificat cu atentie, subordonandu-se literaturii beletristice propriu-zise.

●In ce masura profesorul poate interveni in ora,oferind continuturi si informatii noi ?

Rolul central trebuie sa revina intotdeauna elevului.Daca insa ora nu "merge" cum trebuie (deficit informational sau pedagogic), profesorul este indreptatit sa-si amplifice rolul , pana la a deveni chiar vioara intai. Desigur,acest lucru presupune ca profesorul sa aiba mereu alaturi "resursele" potrivite (sa cunoasca scrierile recomandate pentru ora respectiva,sa ofere citate,sa apeleze la texte inedite sau la CD-uri dintr-o mapa personala etc.) pentru o interventie "de avarie" de acest gen.

Ora poate lua un curs neprevazut si intr-o situatie opusa,prin inflatie de oferte si continuturi.In toate cazurile,deficientele imputabile profesorului - in majoritatea situatiilor! -, trebuie rezolvate prin reflectie autocritica , proiectare corecta si masuri preventive.

3.Elaborarea strategiei

3.1.Consideratii preliminare

●Continutul orei de lectura particulara este,de cele mai multe ori , destul de difuz.Desi,in viziunea noastra ,varianta optima ar trebui sa contina un nucleu dominant consacrat unei anumite opere literare prestabilite (sau pana la cel mult trei,in cazul operelor literare de mica intindere),este dificil de previzionat cu exactitate cat timp rezervam acesteia/acestora si cat altor activitati conexe (prezentarea unui eveniment cultural,momente vesele etc.).Astfel,pot sa se iveasca situatii in care intentiile noastre ordonatoare initiale pot fi anulate, partial sau total, atunci cand,de exemplu,discutia (activitatea) ii atrage la un moment dat atat de mult pe copii,incat intreruperea acestui moment de gratie ar produce mai mult pierdere decat castig.Nimeni nu ne impiedica totusi sa consacram,in functie de specificul operei, o ora intreaga unei dezbateri exclusiv literare.

Pe de alta parte, inadecvarea orei de lecturi particulare la constrangerile lectiei de literatura - cu toate ca imprumuta cate ceva de la ea -, face ca asemenea activitate sa aiba un caracter extrem de mobil.De aceea,consideram ca sintagma ora - colaj ar defini cel mai bine tipul cel mai uzitat de organizare a activitatii didactice in ora de lecturi particulare (confer.14,p.221).

Nota.Consideratiile de mai sus isi gasesc o justificare majora in faptul ca ora de lecturi particulare nu mai este dependenta,precum lectia de literatura,de obiective riguros prestabilite.Intelesul paideutic al formarii omului prin educatie gaseste in aceasta ora un camp minunat de manifestare libera,neingradita de rutina (uneori obsesiva) a acelei pragmatice "pedagogii prin obiective" pe care o practicam in lectiile obligatorii.

●Cum se desfasoara ora de lecturi particulare ?

Se pot deosebi mai multe situatii:

a.Ora are o desfasurare libera,fara sarcini prealabile,elevii prezentandu-si lecturile la intamplare.Deficientele majore ale unei asemenea ore sunt usor de remarcat: multi elevi se plictisesc,deoarece nu cunosc opera literara prezentata de colegul lor;in cel mai bun caz (in care profesorul a citit acea lectura),discutia se poarta doar intre doi actori:profesorul si elevul prezentator.

b.Cativa elevi (doi-trei) au primit sarcina de a sustine in fata clasei prezentarea unor lecturi indicate in ora precedenta pentru intreaga clasa.Daca elevii in cauza s-au pregatit bine si clasa cunoaste continutul operelor respective,se poate vorbi de un progres,insa clasa sta prea mult in expectativa,se incurajeaza elitismul ,iar interesul unei parti importante din clasa scade dramatic pe parcursul orei.

c.Profesorul cere tuturor elevilor,pentru ora urmatoare, parcurgerea integrala a unei opere literare (cel mult doua sau trei,in functie de dimensiuni si de complexitate) si ofera clasei repere de discutie (plan de dezbatere).Este cel mai productiv tip de ora.Clasa va participa activ , iar textul isi va oferi virtutile formative la modul maximal.

In linii mari,ora de lecturi particulare are urmatoarea structura:

1.discutie introductiva:ce au citit de la precedenta ora destinata lecturii particulare,prezentari sumare de carte, evenimente culturale recente etc.;

2.scurta privire asupra caietelor/fiselor de lectura ,cu consideratii individuale;

3.abordarea textului-nucleu :exercitii de dezghet,cunoasterea operei (rezumat/lectura),sesizarea si interpretarea unor aspecte relevante de continut si de forma;

4.miscellanea (divertisment,sfaturi, impresii si creatii personale etc.) - prezentate "la pachet" sau prin secvente intercalate pe parcursul orei;

5.concluzii finale,recompense si recomandari,stabilirea lecturii/ lecturilor-nucleu pentru ora urmatoare.

Observatii :

a.Caracterul compozit ( ora-mozaic) se reflecta si in structura planificarii anuale a acestor ore (vezi Addenda,5.2.).Nu incetam insa a repeta : flexibilitatea declarata a orei de lecturi particulare nu inseamna absenta oricarei planificari si nici haos metodologic.S-ar putea spune ca nu este o ora "cu metoda",ci o ora a tuturor metodelor si,cata vreme putem configura anumite "momente","secvente" sau "faze",se poate vorbi de o lectie sui-generis,cu conditia sa-si indeplineasca destinul:sa placa,sa convinga si,in consecinta,sa creeze cititori de lunga durata.

b.Ca simpla sugestie,grija constanta a profesorului de a introduce in fiecare ora de lecturi particulare un "moment stilistic" - fie plecand de la textul-nucleu ,fie pe baza unui alt text pregatit din timp de catre profesor -,ar avea darul de a-l aduce mereu pe elev langa "literatura".

●Factori care conditioneaza reusita orei de lecturi particulare

a.atmosfera destinsa ,eliberata de orice element stresant (reprosuri, note slabe etc.):relatie calda, uneori chiar condescendenta,intre profesor si elevii sai (fara a exclude "vigilenta" profesorului in preintampinarea unor tendinte catre dezordine , flecareala,accent excesiv pe umor etc.);

b.caracter atractiv - asigurat in mod esential prin selectarea continuturilor (centrate tematic pe opere literare adecvate varstei si asteptarilor generatiei actuale) si prin varietatea modalitatilor de abordare (angajante , motivante, persuasive).Atractivitatea asigura achizitii durabile : "Nu exista nici o dovada ca ceea ce se invata usor se uita tot usor.Dimpotriva,experimental s-a dovedit ca ceea ce s-a invatat cu suferinta,oboseala,plictiseala se uita usor" (R.Muchielli,apud 1,p.57).

c.evaluare permisiva ,stimulativa - fara ca acest lucru sa insemne rabat la calitate sau argument de promovare pentru prezumtivii elevi corigenti .

●Care este frecventa cu care trebuie sa se desfasoare aceste ore ?

Credem ca ,in aceasta privinta,nevoia de asigurare a unei continuitati in lectura elevului impune o ritmicitate (relativa) a prezentei acestor ore.Planificarea unei ore pe luna ar permite elevului,in opinia noastra, atat sa citeasca,cat si sa faca insemnari pe caietul de lecturi particulare sau pe fisele de lectura,iar profesorului sa aprecieze constanta lecturii elevului.

Consideram ca e bine ca planificarea continutului acestor ore sa se faca separat,ca o anexa la planificarea "mare".Devine posibila astfel o detaliere,fie ea si minimala,a etapelor orei,totodata se contureaza o imagine de perspectiva a problematicii unui asemenea tip de activitate in intreg ciclul gimnazial,provocand solutii de optimizare.

● Cate titluri de lectura particulara pot face obiectul orelor de lecturi particulare ?

Atitudinea acelui profesor care ii cere elevului sa citeasca extrem de mult trebuie dezavuata.El pierde din vedere celelalte nevoi si responsabilitati ale preadolescentului acestui timp istoric.Nu atat cantitatea ,cat calitatea lecturii si diversitatea ei trebuie urmarite.Daca profesorul reuseste,prin astfel de ore,sa-l "convinga" (nu sa-l constranga) , transformandu-l in cautator de carte buna,menirea sa este implinita.

Concret,pornind de la o asemenea intelegere a lucrurilor,opinam ca nucleul orei de lecturi particulare trebuie consacrat unei lecturi anume,fara ca prin aceasta sa scoatem cu totul din atentie alte opere remarcabile.(De fapt,in legatura cu aceasta ultima remarca,fiecare ora ar trebui sa rezerve un spatiu distinct prezentarii -de preferinta pe cale orala -, a altor lecturi,fie de catre anumiti elevi (nominalizati in ora anterioara),fie la intamplare,prin sondaj).Elevii cunosc din timp opera literara recomandata si o citesc.In felul acesta, se asigura posibilitatea abordarii textului de catre cvasitotalitatea clasei si a unor discutii in cunostinta de cauza ,cu efect formativ maxim.

3.2.Metode didactice specifice predarii-invatarii literaturii in gimnaziu.Sugestii de aplicare in ora de lecturi particulare

♦Exercitiul este posibil in situatiile in care dorim sa evaluam gradul de asimilare a unor notiuni de teorie literara,pentru a face lectura expresiva sau pentru dezvoltarea creativitatii elevilor si/sau a spiritului critic prin compuneri.

In legatura cu tema orei curente ,putem folosi:

a.exercitiul de incalzire ( de spargere a ghetii) ,care directioneaza atentia catre noul continut, facand legatura cu experienta de viata a elevilor,ajutand la captarea atentiei, la inlaturarea oboselii si a monotoniei. Rolul lui este mult mai important in ora de lecturi particulare decat in lectia de literatura.Iata cateva exemple concepute de noi ca "deschidere" la textele propuse in prezenta lucrare:

▪Pentru Capitan la 15 ani,de Jules Verne:expunerea copertei ilustrate, insotita de o scurta prezentare ( dar solicitand si cunostintele elevilor ) a unei nave cu panze din acele timpuri;date si informatii despre comertul cu sclavi .

▪Pentru Robinson Crusoe,de Daniel Defoe :"Imaginati-va,o clipa,ca ati esuat pe o insula pustie,dar foarte frumoasa si bogata la prima vedere.Ce ati face in primele ore ? Cum v-ati simti ?"

▪Pentru Fram,ursul polar,de Cezar Petrescu : " Stiti cum arata un urs polar ? Credeti ca e un animal ciudat/ interesant/ inteligent/ fioros/ agresiv/ bland/ viclean/prost/simpatic/sociabil ? Incercati sa demonstrati valabilitatea variantei pe care o alegeti."

▪Pentru Omul invizibil,de H.G.Wells : Dupa ce copiii privesc imaginea stranie de pe coperta,li se sdreseaza urmatoarele intrebari:"La ce va ganditi cand auziti cuvantul "fantastic" ? Ce ati face voi daca ati reusi sa deveniti invizibili ? Credeti ca a fi invizibil e o fericire? " .

▪Pentru Aventurile lui Tom Sawyer,de Marck Twain : "Spuneti-mi,daca stiti, cateva cuvinte despre fluviul Mississipi si vaporul cu zbaturi care plutea candva pe valurile sale."

▪Pentru Legendele Olimpului :"Ce este legenda ? " ; Se scriu pe tabla cateva cuvinte/notiuni - cheie aflate in relatie de cauzalitate/ cronologica sau de succesiune (de exemplu:frica-Zeus-foc-manie).

▪Pentru Printul fericit,de Oscar Wilde :"Ce inseamna generos? ","Cum intelegeti voi sa fiti generosi ?"; se reproduc citate,cugetari,proverbe despre bunatate si omenie.

▪Pentru Dragoste de viata,de Jack London : "De ce omul se aventureaza , in ciuda pericolelor,in zone neprielnice vietii ? "; "Ce stiti despre tinuturile arctice ? Scrieti repede,in trei minute,tot ce va sugereaza aceasta tema " ; "Amintiti-va de eroii literari Fram si Apolodor"; un citat /o cugetare despre importanta vietii.

b. exercitiul final,care poate asigura retentie activa.De exemplu:

▪Pentru Capitan la 15 ani:se poate folosi metoda cadranelor,cerandu-li-se elevilor sa scrie cum este Dick Sand :1.in relatie cu tovarasii de drum;2.in relatie cu dusmanul;3.in imprejurari dramatice;4.in raport cu un ideal de viata.

▪Pentru Robinson Crusoe : "Voi ati avea curajul lui Robinson Crusoe de a avea incredere in salbaticul Vineri ?"

▪Pentru Dragoste de viata : "Ce calificative credeti ca sunt potrivite pentru a caracteriza comportamentul acestui om ?"

♦Lucrul cu cartea (lectura selectiva /integrala) este valorificabil indeosebi prin lectura expresiva si/sau lectura dirijata (prin care profesorul orienteaza procesul de gandire si fluxurile afective ale elevilor).

Ora de lecturi particulare permite totodata actualizarea si exersarea tehnicilor de munca intelectuala,prin familiarizarea cu cartea (ca obiect fizic si intelectual),prin practicarea modalitatilor de extragere a ideilor dintr-un text,de expunere personala sau de comentariu al unui text,de realizare a unor adnotari si conspecte.

♦Conversatia (introductiva,de orientare,tip comentariu,dezbatere etc.) este o metoda de electie in ora de lecturi particulare ( urmata indeaproape de expunere).

In cazul conversatiei,"adevaratul dialog se intemeiaza pe "intercomunicare", pe un schimb substantial de idei dintre profesor si elevi,intre elevii insisi ( . )." (14,p.110)

Care este problematica discutiei ? Liniile directoare - comunicate din timp elevilor - ating aspecte comune cu lectiile de literatura : expunerea subiectului (in cazul naratiunilor), semnificatii, mesaj,surprinderea ideilor,sentimentelor si aspiratiilor , caracterizari de personaje,particularitati artistice.In cazul orei de lecturi particulare,noutatea abordarilor consta,printre altele, in :

-unghiul marit al relevantei formative,excluzand aprofundarile si aprecierile savante ;

-parasirea conventionalului disciplinei (in special a modelului normativ),in favoarea corelatiilor inter/intradisciplinare si a transferului cunostintelor,deprinderilor si capacitatilor in practica sociala si cotidiana;

-eliminarea "limbajului de lemn" sau a celui pretios,in favoarea accentuarii caracterului persuasiv al discursului didactic ;

-predominanta emotionalului asupra rationalului si,ca urmare,imbinarea mai apasata a verbalului cu nonverbalul;

-atentia sporita acordata functiei de contact dintre interlocutorii elevi in procesul comunicarii didactice;

-diminuarea /schimbarea rolului dominator al profesorului,care acum mai mult dirijeaza discutiile,incurajeaza,organizeaza grupuri de lucru,corijeaza sau sustine diverse opinii.

N.B.Prezenta,in campul discutiei,a unui material sugestiv (harti, fotografii, imagini proiectate etc.) aduce un plus necesar de atractivitate si de interes.

♦Expunerea (povestirea) subiectului operei epice de catre elevi este un moment esential al orei de lectura particulara in gimnaziu. El se realizeaza predominant oral ( ca rezumat ), dar nu este exclusa nici varianta citita, mai ales atunci cand ne propunem sa exersam sau sa verificam planul de idei/momentele subiectului inregistrate pe caiete/fise de lectura si care stau la baza rezumatului.

In cazul episoadelor lirice (poezii, descrieri) ,prezenta textului luat in discutie este (aproape) obligatorie, de aceea va fi multiplicat, aflandu-se in fata fiecarui elev. Comentariul textului face apel la adnotari/fise-comentariu intocmite de elevi.

Stereotipia unor ore care se reduc la povestire libera,la relatarea nuda a faptelor,fara nici o judecata de valoare,fara raportari continue la criterii valorice,diminueaza semnificatia lor educativa ,ba chiar aduc un coeficient de nocivitate,rezultand din mimetism , din tendinta catre "eroisme" si situatii "tari" etc.

Expunerea continutului operei literare epice poate fi amanuntita (in cazul naratiunilor scurte sau cand avem intentii analitice ) ori concisa,cu sau fara extrase.

Folosirea prelungita a acestei metode trebuie evitata nu atat din considerentul ca provoaca monotonie,ci din simplul motiv ca elevul preadolescent nu are capacitatea de a se concentra prea mult intr-o singura directie.Evitarea acestei situatii este posibila prin interventia (limitata) a profesorului,prin implicarea mai multor elevi,prin asocierea expunerii cu alte metode si procedee .In acest sens,oferim mai jos o posibila desfasurare a unei ore de lecturi particulare in care textul-nucleu a fost povestirea Balaurul,din volumul Hanu Ancutei,de Mihail Sadoveanu.

Elevii clasei au textul in fata lor si sunt impartiti in trei grupe,fiecare cu sarcini specifice:

Grupa I expune subiectul operei lui Sadoveanu.

Grupa a II -a intervine cu citate narative si descriptive sugestive, sustinand povestirea celor din grupa intai .

Grupa a III-a ilustreaza prin desene atmosfera terifianta sugerata de text.

Elevii din cele trei grupe se mobilizeaza ,completandu-se,daca e cazul, in redarea continutului de idei. Rolul lor nu este fix. Fiecare copil poate sa preia,in functie de preferinte,un rol din alta grupa.

Prezentam activitatea celor trei grupe, asa cum s-a desfasurat in timpul orei.

Grupa I prezinta,prin liderul ei, rezumatul operei Balaurul de Mihail Sadoveanu:

"Comisul Ionita doreste sa le spuna celor de la han o poveste, dar este intrerupt de mos Leonte Zodierul,care le povesteste celor prezenti la han cum a vazut balaurul pe cand era flacau trecut de douazeci de ani:

Un boier pe nume Nastasa Bolomir s-a insurat de doua ori cu fete bogate si frumoase. Femeile n-au putut suporta asprimea si mania boierului. Prima sotie s-a intors la parinti, iar cea de-a doua s-a imbolnavit si a murit.

Boierul s-a casatorit a treia oara cu o fata de saptesprezece ani, micuta si tare frumoasa, dar care nu era nici bogata, nici din neam mare.

Boierul afla ca sotia Irinuta il insala cu Alixandrel Vuza si porneste impreuna cu slujitorii in cautarea celor doi. Bolomir se indreapta spre Irinuta cu biciul in mana, iar cucoana il intampina cu tipete si cu ochii plini de ura. La maini ii cresc ghiare si in par cornite.

Din munte se aude un sunet mare, cerul se umple de nori, vantul vine de la asfintit c-o izbitura si inchide portile hanului. Lumea din preajma a vazut balaurul venind in vartej sucit, cu mare iuteala, luand pe sus totul. Balaurul l-a cuprins pe boier, l-a sucit si l-a izbit amestecandu-i barba cu vartejul si aruncandu-l intr-o rapa. Dupa aceasta intamplare a stat navala de ape si numai mugetul fiarei s-a mai auzit ca un stalp, apoi ca un fum.

Din aceasta i s-a tras moartea lui Bolomir, iar de cucoana Irinuta nu s-a mai auzit nimic si nimeni nu a mai vazut-o vreodata."

Analogia cu imaginea vizuala din pastelul Sfarsit de toamna al lui Alecsandri ("Ca balauri din poveste nouri negri plini de geruri"),aflat in manualul Humanitas pentru clasa a V-a, este binevenita.

♦Problematizarea.Propunem cateva intrebari-problema ce pot fi asociate textelor propuse in prezenta lucrare:

▪Pentru Aventurile lui Tom Sawyer,de Mark Twain :"Joe Indianul si-a meritat soarta? Voi l-ati ucide sau l-ati lasa in viata?"

▪Pentru Cei zece negri mititei,de Aghata Cristie :"Credeti ca judecatorul care a pus la cale aceasta diabolica crima multipla a murit impacat cu sine ?"

▪Pentru Legendele Olimpului: "Personajul Prometeu este un invins sau un invingator ? "

♦Dramatizarea ( interpretare de roluri,lectura dramatizata, recitare) se poate folosi mai ales in cazul textelor bazate pe dialog (fabule,snoave etc.),obligandu-l pe elev la angajare ( efort intelectual si intense stari afective).

♦Descoperirea devine operabila la toate palierele :inductiva (de exemplu,pentru relevarea particularitatilor expresive ale unui text liric),deductiva (cum ar fi descoperirea acelor trasaturi care sa justifice caracterul descriptiv al unui text ),prin analogie (care ni se pare cea mai interesanta,mai ales cand e imbinata cu problematizarea).

Prezentam mai jos elemente constitutive ale unei ore de lectura particulara care si-a propus o paralela intre Tom ,eroul lui Mark Twain, si Nica,din Amintirile lui Creanga.

Lumea copilariei in operele literare "Aventurile lui Tom Sawyer ",de Mark Twain , si "Amintiri din copilarie",de Ion Creanga

Nota.In prima ora , elevii au cunoscut indeaproape subiectul celor doua opere literare.Ca sarcina pentru ora urmatoare,elevii ,impartiti in cinci grupe, primesc sarcina de a stabili ,prin reflectie individuala, asemanari si deosebiri intre cele doua opere literare (vezi ,mai jos,cele cinci teme),extragand citate semnificative.

Ora a II-a

●Obiective:

a.cognitive:

-sa identifice trasaturile care ii apropie/diferentiaza pe cei doi eroi literari , Tom si Ionica;

-sa distinga note caracteristice ale celor doua medii in care traiesc copiii;

-sa formuleze cateva aprecieri referitoare la lumea copilariei (naivitate, farmec,aventura si risc);

b.afective

-sa reactioneze (prin angajare si prin justificarea pozitiei personale) in fata comportamentelor si situatiilor specifice din cele doua opere literare;

-sa accepte /sa respinga anumite idei,atitudini,comportamente ale personajelor,prin adaptarea lor la valorile si aspiratiile prezentului .

●Resursele orei :

-continutul factual al celor doua lucrari literare - cunoscut in prima ora;

-capacitatile clasei ( de invatare, nivelul motivatiei) - medii;

-mijloace didactice:fise de lectura,cele doua carti,ilustratii grafice, fragmente de jurnal personal

●Metode si procedee :discutarea unui text in grup,descoperirea (inductiva,deductiva si analogica),dezbaterea,problematizarea

●Desfasurarea orei

a.Captarea atentiei.Profesorul spune :"Aveti in fata voastra operele vestite ale celor doi scriitori.Scriitori extrem de talentati,care si-au manifestat preferinta catre subiecte din lumea copiilor.Oare ce i-o fi determinat ? Nostalgia (placerea de a retrai clipele fericite ale copilariei)? Dorinta de a face educatie tanarului cititor? Tentatia succesului (a notorietatii )? "

Li se ce sa raspunda rapid,sub prima impresie.

b.Prezentarea raspunsurilor pregatite, pe grupe ,dupa aproximativ cinci minute in care componentii echipei discuta si selecteaza raspunsurile individuale (la care au reflectat acasa) dupa relevanta lor si se pun de acord asupra liderului prezentator.Profesorul lasa libertate deplina prezentatorului,pana la capatul discursului sau,permitand eventuala interventie a altor colegi din grupa sa (mai cu seama pentru a ilustra ideile enuntate de colegul lor cu citate potrivite).La epuizarea raspunsurilor formulate de o grupa,profesorul va interveni cu intrebari sau aprecieri,cerand si parerea clasei.

Grupa I : originea copiilor ; locurile natale

1.Eroii sunt cam de aceeasi varsta si traiesc aproximativ in acelasi timp istoric (secolul al XIX-lea).

2.Ambele opere prezinta lumea copilariei fericite si inocente.Creanga , povestind la persoana I,isi marturiseste direct sentimentele:

"Hai mai bine despre copilarie sa povestim, caci ea singura este vesela si nevinovata"

"Asa eram eu la varsta cea fericita, si asa cred ca au fost totii copiii, de cand ii lumea asta si pamantul";

"Si, Doamne, frumos era pe atunci . si toate imi mergeau dupa plac, fara leac de suparare, de parca era toata lumea a mea!"

3.Ambii copii sunt atasati trup si suflet de locurile natale.

▪Pe toti ii uneste, ca un fir albastru, apa,un adevarat personaj care ii farmeca, ii atrage ca un magnet,caruia ii cunosc tainele, placerile si primejdiile, cu care se joaca si se lupta .

▪ Atractia apei e mare. Ionica fuge de la treburi / Tom fuge cu prietenii pe insula nelocuita, imaginandu-si aventuri marete.

▪Frumusetea apei provoaca adevarate efuziuni admirative :

Tom :"era ceva solemn sa plutesti asa la vale pe fluviul acela mare si linistit","stand lungit pe spate,cu ochii la stele;aproape ca nu ne venea sa vorbim".

Ionica : "Ozana cea frumos curgatoare si limpede ca cristalul , in care se oglindeste cu mahnire Cetatea Neamtului de atatea veacuri!", "mandrele dealuri", "uriesii munti ai Neamtului".

4.Autorii nu prezinta numai viata copiilor, ci viata unei intregi societati, a unei civilizatii surprinse intr-un anumit moment istoric: traditii, credinta, amanunte legate de viata sociala ;unele aspecte sunt asemanatoare (respectul pentru credinta,persistenta superstitiilor, atitudinea discriminatorie in ceea ce priveste minoritatile etc.),altele sunt specifice (vezi,de exemplu, in Amintiri din copilarie, luarea la oaste cu arcanul, felul in care "se facea scoala",datinile romanesti de sarbatori) .

Intrebari si sarcini formative:

-Locurile in care au copilarit Tom si Nica sunt intr-adevar unice sau asa li se parea lor ?

-Ce i-a indemnat pe scriitori sa transmita cititorului informatii si date despre societatea in care traiau eroii lor ?

Grupa a II-a : a.relatia copiilor cu familia;b.rolul celor doua femei in viata celor doi baieti

1.Ambii copii o iubesc pe ocrotitoarea lor (mama,in cazul lui Ionica;matusa Polly,pentru Tom).

Tom o iubeste pe matusa Polly ca pe propria sa mama : "Matusa Polly ingenunche si se ruga pentru Tom. Se ruga atat de duios, cu atata infocare si cu atata nespusa dragoste in vorbele si in glasul ei batran si tremurat, incat baiatului ii curgeau lacrimile siroi pe obraz()" ; "Atunci baiatul se furisa de sub pat, se ridica binisor la capataiul batranei (care adormise) si zabovi indelung() i se rupea inima de mila() se apleca, saruta buzele vestede si apoi se indrepta tiptil spre usa ()".

Ionica avea o mama "plina de minunatii( . )caci sange din sangele ei si carne din carnea ei am imprumutat, si a vorbi de la dansa am invatat".

2.Trasaturile Smarandei si ale matusii Polly

Smaranda

▪ incearca sa-l determine pe Ionica sa nu mai minta:

"Doamne, prinde-l-voi strigoiul acela odata la oala cu smantana, zicea mama, uitandu-se la mine, s-apoi las'! Urat mi-a fost la viata mea omul viclean si lingau, drept sa-ti spun, dragul mamei. Si sa stii de la mine ca Dumnezeu n-ajuta celui care umbla cu furtusag . "

▪ e suparata cand face nazbatii:"sa-mi deie numai pielea si ciolanele de pe tine";"ghiavole";"aprinde-v-ar focul sa va aprinda";"manca-i-ar pamantul sa-i manance, Doamne, iarta-ma!"

▪il lauda cand se indreapta si se mandreste cu el,cand are rezultate bune.

▪e harnica,dar coplesita de treburi si griji.

Polly

▪il recompenseaza pe Tom pentru faptele bune;

▪il ingrijeste cu dragoste;

▪plange cand crede ca s-a inecat:

"Atat de drag mi-era sa-l vad, cu toate ca ma chinuia adesea, nemernica de mine".

▪Foloseste si ea cuvinte "dure" cand rabdarea ii e pusa la incercare ("Am sa te jupoi de viu, impelitatule! Ia da mana incoace!" "iti pun pielea pe bat", "afurisitul", "Parc-a intrat diavolu- n el , doamne iarta-ma"),dar in sufletul ei e multa blandete si regreta cand l-a pedepsit pe nedrept.

Intrebari si sarcini formative:

-Puteti formula,in cateva cuvinte,pe baza acestor fragmente,calitatile celor doua femei?

-Din mass-media aflam uneori gesturi surprinzatoare ale unor copii care fug de acasa ,marturisind ca nu au mai putut suporta greutatile materiale sau asprimea parintilor.Altii fug sau abandoneaza scoala,motivand ca nu le place cartea.Le dati dreptate ?

Grupa a III-a - "personalitatea" copiilor : calitati si defecte

1.Ambii copii au o imaginatie extrem de bogata.Tom este insa mai aventuros,mai imaginativ,mai proteic :pune la cale mari batalii "de-a indienii"; are o aventura pe insula impreuna cu doi prieteni;exploreaza pestera;croieste planuri de viitor si isi impune sa devina cineva in viata;observa plin de curiozitate natura si vietuitoarele din jur.

2.Sunt curiosi,isteti,inzestrati cu spirit inventiv .

Tom

▪da de urma comorii ascunse de Joe Indianul, prin deductie;

▪gaseste calea de a vopsi gardul fara sa miste nici un deget;

▪stie sa-l convinga pe Huck, in final, sa revina la vaduva, promitandu-i ca il primeste in banda de haiduci;

▪ii convinge pe prieteni sa mai ramana pe insula un timp, oferindu-le apoi surpriza de a asista la propria inmormantare etc.

Ionica

▪ca sa se bucure de cirese,era gata-gata s-o pacaleasca pe matuta Marioara;

▪ascunde pupaza si merge sa o vanda la iarmaroc;

▪stie sa scape cand se aduna mai multe greseli la procitanie etc.

3.Traiesc intr-o lume dominata de superstitii si de frica de Dumnezeu:

▪Tom foloseste leacuri de vindecat negii.

▪Ionica se lasa descantat.

▪Amandoi frecventeaza biserica si sunt educati in spirit religios.

Desi cad de multe ori in greseala,constientizeaza gravitatea faptelor si le recunosc,incercand sa se indrepte.

Tom

▪se bucura de reputatia unui om de cuvant, mandru;

▪demonstreaza noblete si altruism : incaseaza o bataie in locul lui Becky; dezvaluie crima lui Joe Indianul, desi ii era frica s.a.

Nica

▪recunoaste ca a gresit atunci cand a plecat la scaldat ;

▪face eforturi sa-si indrepte greseala (toarce cot la cot cu fetele,canta in biserica ,starnind admiratia enoriasilor etc.)

Intrebari si sarcini formative

-Escapadele si nazbatiile (unele dintre ele condamnabile) ale copiilor sunt doar consecinta imaginatiei lor bogate?

Raspunsuri posibile: imaginatia lor izvoraste si din necunoasterea lumii inconjuratoare, careia vor sa-i afle cat mai repede tainele;din dorinta de a se comporta ca maturii;in felul acesta castiga experienta de viata.

-Cum explicati inventivitatea sporita a lui Tom si anvergura experientelor sale ? E mai "dotat" decat Nica?

Raspunsuri posibile:traieste intr-un mediu mult mai complex si mobil,cu diferentieri sociale bine marcate,cu o diversa tipologie umana;cadru natural favorizant (insula,pesteri etc.);opera lui Mark Twain este un roman.

Grupa a IV-a - relatia copiilor cu scoala;atractia jocurilor

1.Nu prea sunt atrasi de carte, vor sa scape de lungile si plictisitoarele zile de scoala. Amandoi invata pe carti bisericesti, dar mintea le fuge in alta parte. Uneori sunt pedepsiti cu bataia.

Tom

▪fuge de la scoala;

▪in clasa se lasa captivat, impreuna cu un coleg de banca, de jocul cu o chichirita si sunt urecheati amandoi;

▪la scoala de duminica da drumul insectei si asista la spectacolul comic al luptei dintre Ciupici, radasca lui Tom si un biet catel, distragandu-i si pe altii de la slujba;

▪se preface bolnav de moarte (cangrena la picior), ca sa scape de scoala;

▪este infricosat de bastonul invatatorului.

Ionica

▪fuge de scoala;

▪prinde muste cu ceaslovul;

▪se lasa greu convins sa plece la Iasi (deoarece isi lasa copilaria . );

▪este inspaimantat de "Sf.Niculai " pedepsitorul celor lenesi la invatatura.

Intrebari si sarcini formative

-Cum va explicati lipsa de apetit pentru carte a celor doi copii?

Raspunsuri posibile:tentatia irezistibila a jocului;nepriceperea invatatorului in a-i atrage si a-i stimula;memorizare excesiva ("cumplit mestesug de tampenie");sprijin insuficient din partea parintilor;efectele negative, demobilizatoare ale bataii.

-Si astazi sunt copii care nu invata destul sau nu sunt atenti la ore.Istoria inregistreaza si alte cazuri de oameni celebri care nu prea straluceau la invatatura in clasele mici.Aceste constatari ar putea sa fie o justificare pentru unii elevi de a nu invata la adevarata lor valoare,spunandu-si ca vor recupera mai tarziu?Le dati dreptate?

2.Copiii traiesc in aceeasi lume a puritatii si a inocentei,sursa a tentatiilor "dulci",a jocurilor si a ghidusiilor - ratiunea existentei lor .

Tom

este prins cu dulceata pe la gura, sterpeleste zahar sau cate o gogoasa;

▪da drumul in biserica la o ganganie pastrata in cutia de pocnitori si care il ciupeste de nas mai apoi pe un catel pripasit pe acolo;

▪intrucat i-a cazut un dinte,poate acum sa scuipe intr-un fel nou, nemaipomenit,prilej de lauda nesfarsita;

▪schimba mereu maruntisuri cu tovarasii de joaca;

▪ii administreaza pisicii un leac babesc ("moartea durerilor"), care o face pe biata faptura sa darame tot in jur etc.

Ionica

▪"smotreste" matele de le merg fulgii;

"linchea grosciorul" de pe deasupra oalelor;

▪vrea sa scape de pupaza vanzand-o in iarmaroc;

▪scoate soareci de prin sanul tinerelor fete venite la sezatoare;

▪canta si sare intr-un picior, considerand jocul un remediu pentru a scoate apa din urechi.

3.De multe ori ,faptele lor nu mai sunt doar simple poznee:

Tom

▪fuge de treaba "ca dracul de tamaie";

▪obtine prin promisiuni (mita) biletele colorate - semn al sarguintei de a invata versete din biblie - primind ca recompensa o biblie (prin inselaciune);

▪se bate cu noul venit in clasa;

▪o pacaleste pe matusa Polly ca el a varuit gardul, obtinand chiar un mar drept rasplata;

▪fura de acasa slanina si sunca pentru a avea de mancare pe insula;

▪fuge de acasa alarmand targul;

▪chiuleste de la scoala.

Ionica

▪fuge de treaba;

▪o minte pe matusa Marioara ca-l cauta pe varul Ion, ca sa mearga la scaldat;

▪fura cirese;

▪darama cocioaba Irinucai;

4.Baietii (mai ales Tom) se arata a fi sensibili,uneori chiar delicati: se indragostesc de anumite fete (Becky/ Mariuca);ii iubesc pe cei apropiati ( matusa / mama); se lasa induplecati de daruri ( Smaranda, ca sa-l determine sa legene copilul si sa-i faca tevi, ii promite ca-l va lasa la joaca; matusa Polly ii promite lui Tom "palariuta cu tasma s-o curelusa de cele cu chimerin, stii cole, ca pentru tine",iar Mary ii ofera un briceag ca sa invete din biblie).

Tom : are mila fata de batranul condamnat pe nedrept si ii duce mancare; admira indelung o floare daruita de o fata si doreste sa fie mangaiat cand e trist;se refugiaza in locuri ascunse cand este mahnit; prieten devotat.

Intrebari si sarcini formative :

Multe dintre aceste pozne si aventuri provoaca neplaceri mai mari sau mai mici parintilor si celor din comunitate. Si-au primit pedeapsa ? In ce fel ? Au invatat ceva copiii din aceste pedepse? Voi ati fi fost mai indulgenti?

-De la cei mari au mai invatat ca seriozitatea in munca si respectarea regulilor sunt rasplatite.Voi puteti da exemple asemanatoare din propria experienta de viata sau a altora?

-Numeroase pagini din cele doua carti mustesc de umor.Dati cateva exemple.

Raspunsuri: scena in care Tom si Huck se avanta cu pisica moarta in cimitir/Nica si prietenii cu uratul;raspunsul uluitor pe care l-a dat Tom la intrebarea: "care au fost primii doi ucenici din cei 12?" ( David si Goliat) ; juramantul de tacere al lui Hunk si Tom s.a.( vezi alte referiri si citate in expunerea subiectului celor doua opere ,facuta in anexele lucrarii de fata).

Grupa a V-a : deosebirile dintre cele doua opere literare

1.Baietii traiesc in medii sociale diferite:

Tom - intr-un orasel american de putina vreme constituit, intr-o societate amestecata (negri si albi, saraci si bogati);

Ionica - intr-un sat moldovenesc de munte/deal , cu o alcatuire omogena (tarani), cu o traditie straveche;

Tom este orfan, aflat in grija matusii Polly, nu poate fi strunit prea bine.

Ionica provine dintr-o familie de tarani cu copii numerosi,bucurandu-se de grija parintilor.

2.Medii naturale diferite: Mississipi /Ozana, brazii; insula, pestera / muntii, cetatea; clima blanda / iarna, ger.

3.Traditii diferite:

▪ Mark Twain dezvaluie mai putine traditii , dar mai multa organizare, o scoala evoluata.

▪Ion Creanga surprinde traditiile bogate ale sarbatorilor de iarna,pe Mihai Scripcariul (rapsodul satului) etc.

4.Exprimare:

▪ Tom vorbeste intr-o limba corecta, chiar in "radicali", pentru a-si da importanta.

▪Ionica se exprima in graiul moldovenesc ,dulce si pitoresc;

5. Amploarea aventurilor:

Tom a pus la cale numeroase aventuri "in stil mare" (avea mult timp liber si nu era prea supravegheat);era mai "matur",mai inventiv,mai curajos si mai elaborat in tot ceea ce facea;

Ionica facea mai cu seama "pozne" - chiar si la Falticeni -, restranse la lumea casei sale si a satului; participa mult mai mult decat Tom la treburile gospodaresti si ale campului , fiind mereu sub privirile vigilente ale mamei;este mai "inocent" decat Tom.

c.Aspecte evaluative

-Daca ar fi sa alegeti unul dintre cei doi copii ca personaj preferat,asupra cui v-ati opri ? Motivati alegerea facuta.

-Copiii isteti,inventivi si curiosi precum Tom si Ionica au gresit de multe ori si au fost pedepsiti.Asta inseamna ca toti copiii inteligenti,inventivi si curiosi sunt sortiti sa greseasca ?

-Care sunt trasaturile care ii fac dezagreabili pe Goe si Ionel,personajele lui Caragiale,comparativ cu Tom si Ionica?

-Apreciez pregatirea si raspunsurile voastre,de cele mai multe ori interesante,uneori surprinzatoare prin puterea de observatie si argumentatia folosita.As vrea totusi sa laud in mod special pe cativa dintre voi .

♦Reflectia personala se evidentiaza,inainte de toate,in felul in care elevul anticipeaza,formuleaza supozitii,ipoteze si cai de rezolvare in cazul unor sarcini de lucru si intrebari formulate de profesor (vezi,de exemplu,mai sus,reflectia de tip preponderent analogic pe care am provocat-o solicitand elevilor realizarea unei paralele intre Aventurile lui Tom Sawyer si Amintiri din copilarie).Ea se poate concretiza si in compozitii personale,realizate dupa discutarea operei literare, cu scopul de a-i scoate pe elevi de sub perceptia de nereal,de "literatura",pentru a le dirija afectivitatea si judecata inspre realitate.

♦Studiul de caz/incidentul critic

Desi caracteristica orelor de dirigentie,metoda poate fi deseori folosita si in ora de lecturi particulare,atunci cand caracterizarea unor personaje literare veridice sau relatarea unor situatii limita ofera prilejul unor atingeri cu realitatea imediata.Astfel,in romanul Singur pe lume,de Hector Malot,exista mai multe scene in care personajele principale (Vitalis si Remi) sunt puse in situatii extreme.Intr-una dintre ele,Vitalis si trupa lui,rataciti intr-o padure,flamanzi si biruiti de ger, se afla in pericol de moarte.In alta,Remi,dupa ce Vitalis a fost arestat si inchis pentru doua luni,ramane dintr-odata singur si descumpanit.Elevii pot fi solicitati sa spuna ce ar face ei in locul personajelor sau intr-o situatie similara in care ar putea fi implicati in zilele noastre.De asemenea,ei pot relata intamplari asemanatoare traite sau auzite de ei .Metoda stimuleaza gandirea practica,imaginatia si fortifica unele trasaturi de caracter.Este si un bun prilej pentru practicarea braistormingului.

♦Jocul : "Ghiceste personajul!" (pantomima adecvata in cazul lecturii Cartile cu Apolodor) ; "Plimbare pe harta"( potrivit pentru Capitan la 15 ani, Cartile cu Apolodor,Fram,ursul polar) etc.

♦Caracterizarea personajelor

Ora de lectura particulara ,comparativ cu lectia de literatura,elimina practic caracterizarea dirijata si aprofundata a eroului literar,restransa la un fragment redat in manual,permitand o caracterizare extinsa (focalizata insa pe criteriul moral), in legatura cu epoca,in legatura cu alte personaje,cu insistenta pe motivatiile faptelor sale;eroul devine mai viu ,deci mai convingator ca model.

♦Diagrama Venn

In cazul lecturii Robinson Crusoe,de Daniel Defoe,elevii ,impartiti in doua grupe, sunt invitati sa faca o reprezentare grafica a asemanarilor si deosebirilor dintre Robinson si salbaticii canibali.Asemanarile vor fi notate in interiorul unui cerc,iar deosebirile in afara acestuia.

Robinson/Canibalii salbatici

▪ucide doar pentru a se hrani,protector/cruzi,dominati de instincte

▪calm si rational/violenti si imprevizibili

▪echilibrat si prudent/excesivi si intempestivi

▪ are simtul pudorii/imbracaminte sumara

▪ manuieste arme de foc si construieste o strategie de lupta/ manuiesc sulite si arcuri ; fug la primul foc de arma

Concluzie: Robinson reprezinta produsul superior al unei colectivitati umane civilizate. El va fi castigatorul firesc din aceasta confruntare.

♦Cubul

Pentru Chirita in provincie,de Vasile Alecsandri,propunem o varianta de folosire a acestei metode, la clasa a VIII-a,dupa studierea comediei O scrisoare pierduta,de I.L.Caragiale.

Se acorda:3-4 minute pentru precizarea sarcinilor de lucru;5-6 minute pentru discutii in cadrul fiecarei grupe,in vedea stabilirii produsului final;circa 10 minute pentru expunerea facuta de catre raportorul ales de fiecare grupa.

Cerinte:

1.Descrie!

Elevii se vor referi la opera literara in discutie : gen si specie ;aspectul general de viata (tema); intentiile scriitorului.

2.Compara!

Elevii pun alaturi limbajul si "manierele" personajelor din comedia lui Alecsandri cu cele din schitele D-l Goe si Vizita . ,ale lui I.L. Caragiale.Exemple:

a.Copiii:

Gulita:

-Tagara de halva?Nineaca,da-mi si mie o tagara.

-Ei . mata de ce tragi,daca esti cucoana?

Goe:

-Vezi ca sunteti proaste amandoua?

-Ce treaba ai tu,uratule ?

Ionel:

-Da` tu de ce tragi?ma-ntrerupe maiorul, lucrand cu lingura in cheseaua de dulceata.

b.Cucoanele:

Chirita:

-Quel bonheur !Gugulea nineacai!Auzi ce spune monsiu Sarla?Zice ca ai sa vorbesti frantuzeste ca apa . N` est-ce pas,monsieur Charles,qu` il parle comme l` eau ?

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

-Bravo,Gulita!.Bravo,Gugulita!(Il saruta)

Mam mare :

-Apoi de!n-a invatat toata lumea carte ca d-ta!zice mam` mare si iar il saruta pe nepotel si iar ii potriveste palaria de mariner.

-Ad` sa-l pupe mam `mare,ca trece !

Madam Popescu:

-Vezi ? vezi daca faci nebunii ? era sa-mi scoti ochiul . Ti-ar fi placut sa ma omori ? Saruta-ma sa-mi treaca si sa te iert.

3.Asociaza!

Elevilor li se cere sa explice rolul stilistic al regionalismelor din Chirita in provincie,de V.Alecsandri si al celor din Amintiri din copilarie,de I. Creanga.

4.Analizeaza!

Cunoscand subiectul comediei,elevii vor analiza comportamentul Chiritei,prezentand trasaturile definitorii ale personajului :

5.Aplica!

Li se cere elevilor sa aprecieze daca in societatea de astazi se mai pot intalni asemenea figuri feminine.De asemenea,atentia lor ar putea fi dirijata catre alte personaje feminine cunoscute din textele obligatorii (mam` mare sau mamitica din schitele lui Caragiale,Zoe din O scrisoare pierduta,de I.L.Caragiale , Vitoria Lipan din Baltagul lui Sadoveanu etc.)

6.Argumenteaza (pro si contra) !

Aveti afirmatia : "Personajele Chirita si fiul ei Gulita trebuie apreciate pentru straduinta lor de a progresa,de a se integra in inalta societate ".Aceasta apreciere este adevarata sau contestabila ?

♦Votati un citat/ o cugetare

In legatura cu subiectul romanului Singur pe lume,de Hector Malot ,se propune o lista cu sase cugetari care pot fi puse in legatura cu textul ce a fost discutat :

a.Un exemplu nobil face usoare faptele anevoioase. (J.W.Goethe)

b.Valoram ceva prin aspiratia noastra;un suflet se masoara prin dorinta sa,dupa cum catedralele de la departare,dupa inaltimea clopotnitelor lor. (G.Flaubert)

c.Un om superior nu-si leapada virtutile chiar cand se afla in imprejurarea cea mai grea . Scoica nu-si pierde albeata nici cand e mistuita de foc. (Panciatantra)

d.Un om cu frumoase calitati nu poate trai niciodata pentru dansul,cum o raza nu-si poate da numai ei lumina .(N.Iorga)

e.Inselaciunea dezonoreaza,greseala niciodata (G.Lichtenberg)

f.Doar o viata traita pentru altii este o viata care merita sa fie traita (A.Einstein)

Fiecare elev este indemnat sa-si aleaga una dintre ele,cea care i se pare mai potrivita ca moto al lucrarii sau pentru a exprima o trasatura a unui personaj al naratiunii.Dupa aceea ,optiunile se vor discuta la nivelul clasei /grupei ,alegandu-se cea care a intrunit adeziunea majoritatii.

♦Cvintetul

Aceasta metoda-joc poate starni virtutile creative ale elevilor.Li se cere ca,in cinci versuri,eventual insotite de un desen,sa sintetizeze un continut de idei.Exigente:primul vers contine un cuvant - cheie (substantiv) referitor la subiectul ales;al doilea - doua cuvinte(adjective) care descriu subiectul;al treilea - trei cuvinte (verbe ,de obicei la gerunziu) care exprima o actiune ;al patrulea - patru cuvinte care sa exprime sentimentele fata de subiect;al cincilea sa cuprinda un cuvant care sa sintetizeze cele prezentate.De exemplu,referitor la opera literara Cartile cu Apolodor :

1.Apolodor

2.corist - calator

3.visand - zburand - calatorind

4.iubire - dor - fior - incantare

5.pinguin

Elevii talentati pot realiza chiar o strofa incluzand cuvintele alese de ei.Iata o asemenea "creatie" a unei eleve de-ale noastre:

Cu nesat citit-am cele doua "carti" cu-Apolodor,

Corist vestit de circ si vesel calator,

Care visand,zburand,calatorind prin lumea mare,

Mi-a strecurat in suflet iubire,dor,fior si incantare.

Prietenie,buna-purtare si umor divin

Fac impreuna - ghiciti ? - exact un . pinguin.

♦Metoda cadranelor

Dupa ce a fost expus subiectul textului Grivei,de Emil Garleanu,elevii sunt solicitati sa noteze in fiecare cadran raspunsurile lor la urmatoarele cerinte:

Grupa I:Indicati ideile principale ale naratiunii.

Grupa aII-a:Enumerati sentimentele pe care le provoaca lectura textului.

Grupa aIII-a:Stabiliti relatii cu alte experiente triste din existenta animalelor,desprinse fie din literatura parcursa de voi,fie din propria viata.

Grupa a IV-a:Evidentiati "morala" povestirii.

♦Jurnalistul cameleon

Elevii,impartiti in trei grupe,prezinta pe scurt,din perspective diferite,continutul de idei al operei literare Printul fericit,de Oscar Wilde.

Grupa I - intr-o maniera trista:

Intr-un oras se afla o statuie pe al carei soclu scrie "Printul fericit".Intr-o toamna,un randunel amarat se cuibareste intre picioarele statuii.Pasarea este stropita de lacrimile printului indurerat .

Printul renunta,pe rand,la toate podoabele sale pentru a ajuta o femeie care are un copil bolnav,un tanar flamand si infrigurat si o fetita cu chibrituri chinuita,aflata pe drumuri.In cele din urma, printul ramane orb,iar oamenii l-au dat la topit,aruncandu-i inima la gunoi.Tocmai inima lui blanda si generoasa.

Nici randunel nu a avut o soarta mai buna,caci a murit ,sarmanul,rapus de gerul aspru.

Grupa aII-a - pe un ton optimist:

Intr-un oras se afla o statuie numita de localnici "Printul fericit".In preajma ei se cuibarise un randunel vorbaret si simpatic.Afland gandurile si intentiile printului,randunelul nu mai statu nici o clipa pe ganduri si alerga sa-i indeplineasca dorintele cu mare bucurie.Chiar daca pe pamant cei doi eroi au murit ,cu siguranta ca in rai inimile lor s-au intalnit,ramanand alaturi pe vecie.

Grupa a III-a - pe un ton revoltat:

Intr-un oras se afla o statuie mareata,numita "Printul fericit".Toata lumea o admira,dar nimeni nu o ingrijea.

Un randunel s-a adapostit la picioarele statuii.La un moment dat constata cu mirare ca printul plangea .A aflat mai apoi ca printul era trist din cauza nedreptatilor facute de oameni si ca ii era mila de cei sarmani.Acest sentiment l-a facut sa renunte la toate comorile sale si sa le daruiasca oamenilor aflati in nevoie.

Cu toate acestea,societatea nu numai ca nu l-a rasplatit in nici un fel,dar a luat,prin primarul si consilierii acelui oras,o hotarare revoltatoare,profund nedreapta:sa darame statuia.Mai mult decat atat: oamenii puterii au decis ca,in locul ramas gol, sa-si ridice propriile lor statui! Cerul le-a facut insa dreptate printului si lui randunel,caci Dumnezeu,in marea sa intelepciune,a vazut totul si i-a primit in rai,rasplatindu-i pentru bunatatea lor.

Observatii :

Ora de lecturi particulare nu trebuie conceputa in formule algoritmizate de receptare.Rigoarea ,conceputa deliberat,ar insemna schimbarea dominantei firesti a acestei ore,dinspre o "lectura" eminamente sensibilizatoare catre una intelectualizata de tip rational-cognitiv;ar insemna,totodata, a-i schimba miza (mobilul) ei fundamental,acela de a starni curiozitatea ,de a produce bucurie si emotie estetica directa,in ultima instanta,de a indemna la lectura.

Succesiunea unor "momente", "secvente", "etape" care se intalnesc in ora de lecturi particulare este mult mai flexibila si chiar modificabila in mijlocul orei (daca este cazul !).

Unele elemente de constructie a scenariului didactic de receptare a operei literare, intalnite in cazul lectiei de literatura,pot sa-si faca loc ,mutatis mutandis ,si in ora de lecturi particulare.E vorba de :1.organizarea clasei (absente, disciplina, ergonomie etc.);2.captarea atentiei elevilor sau "pregatirea tematico-afectiva" (12,p.218) :trimiteri la experienta de viata a elevilor sau la istorie si geografie,resuscitarea unor cunostinte de teorie literara,date biobibliografice etc.;3.prezentarea continutului operei literare narative (cu sau fara citate); 4.lectura textului,surprinderea sentimentelor si ideilor relevante,a mijloacelor artistice (limbaj ,imagini, versificatie) - in cazul poeziilor lirice;5.asigurarea transferului (prin stabilirea unor corelatii cu obiectivele lectiilor de literatura propriu-zise).

Avand in vedere acesti factori interni de instabilitate metodologica, lucrarea de fata poate oferi cel mult "flash-uri" de interpretare (comentariu) a textelor propuse si fulguratii metodologice,urmand ca profesorul sa le aseze cum si unde doreste in cuprinsul orelor sale de lecturi particulare,in functie de conditiile particulare in care evolueaza elevii sai.

3.3.Materialele didactice in ora de lecturi particulare , atunci cand sustin discutiile ,au un rol extrem de important.Casetele sau CD-urile audio/video cu lecturi sau filme in interpretarea unor mari actori,ilustratiile si desenele realizate de artisti renumiti pe marginea textelor literare, fotografiile,simbolurile figurale etc.maresc capacitatea emotionala a textului, mijlocesc si potenteaza trairea estetica si impresioneaza prin veridicitatea modelelor de viata.

3.4.Evaluarea

●Aprecieri preliminare

Intrucat ora de lecturi particulare - ca,de altfel,si lectia de literatura,dar in masura mai mare -,are menirea de a "influenta" (performantele implicate fiind stari interioare si procese neobservabile),evaluarea - ca act de masurare si de apreciere a cunostintelor, competentelor si abilitatilor elevilor - ,este dificila, dar nu imposibila.Intotdeauna va ramane o marja de incertitudine in privinta volumului si mai ales a performantei in actul de lectura.Problema e ca aceasta marja sa fie cat mai mica.

Exista totusi destule practici utile de evaluare,verificate in timp,aplicabile si in ora de lecturi particulare si care "pot spune ceva" despre efectele acestei ore asupra copilului :

a.traditionale:proba orala (cu deosebire pentru verificarea capacitatii de comunicare verbala);chestionarul (pentru colectarea unor date privind interesul pentru lectura,motivatia etc.);sondajul (controlul) lecturilor prin interogare si/sau cercetarea caietelor de lecturi/fiselor de lectura;jocul didactic;exercitiul;

b.complementare/alternative:observarea sistematica a activitatii si a comportamentului elevilor (controlul caietelor /fiselor de lecturi particulare, cercetarea fiselor de cititor de la biblioteca,consemnarea prestatiei curente a elevilor in fise de evidenta);investigatia (de exemplu,prin sarcinile date de catre profesor ,pe grupe sau individual,pentru depistarea resurselor expresive ale unui text aflat in discutie);proiectul si referatul (recomandabile mai ales pentru liceu); jurnalul reflexiv;portofoliul (vezi mai jos); autoevaluarea.

Evaluarea in orele de lectura particulara are o functie prognostica relativa,dar sunt bine marcate functiile de certificare (a unor deprinderi si abilitati) si cea motivationala.

Daca luam in considerare modul de integrare in procesul didactic,evaluarea lecturii particulare este una preponderent sumativa,ea urmarind elementele de permanenta ale demonstrarii unor abilitati (de lectura,de sistematizare,de redactare etc.).

Feed-back-ul capata o importanta sporita. Raspunsul bun trebuie sa fie "intarit , adica incurajat, aprobat, recompensat. In invatarea unor cunostinte sau a unui comportament nou, esecul (trairea esecului personal), are intotdeauna un efect daunator. Nici incurajarile frecvente nu sunt bune. Important este modul de aplicare a acestora. Daca incurajarea in orele obligatorii se traduce de multe ori prin nota, in orele de lectura particulara devin dominante si rodnice indemnurile, recunoasterile in colectiv, recomandarile.

●Punem note sau nu ?

Desigur,evaluarea (inclusiv cu componenta ei de notare) poate fi "sarita" de catre profesorul care socoteste ca-i rapeste prea mult timp sau care se multumeste cu putin.Cu toate ca evaluarea lecturii particulare nu aduce, intr-adevar, "certitudini" prea multe,eludarea acestei componente ni se pare regretabila, intrucat elimina din procesul global de evaluare a elevului tocmai vectorul care indica resursele sale motivationale,indicatorul ce reflecta gradul sau de fidelizare fata de literatura.

Dificultatile evaluarii lecturii particulare prin ora de lecturi particulare decurg din particularitatile acestei ore:nu-si propune obiective performative concrete,nu vizeaza standarde "explicite" de performanta la nivelul clasei,iar fluiditatea comunicarii didactice (de tip interactiv,bazata pe dialog frontal) obstructioneaza evaluarea riguroasa,focalizata pe elevul X sau Y.O nota la "lecturi particulare" ce poate sa apara in catalog in dreptul unui elev este mai mult o nota de incurajare,o nota-imbold,reflectand mai ales interesul , pasiunea sau poate chiar curajul opiniei personale.E de dorit ca profesorul sa aiba in vedere,in cazul in care pune aceste note la "oral",sa controleze si caietul sau fisele de lecturi particulare ale elevului in cauza - indici suplimentari care valideaza sau infirma (partial sau total) verdictul sau initial.

Cand e bine sa punem o asemenea nota la oral ? In opinia noastra, foarte rar,si numai daca,in timpul semestrului,dupa un sir de prestatii valoroase,se simte nevoia unei recompensari speciale.(Nu ne gandim atat la elevii indeobste silitori,cat la elevii mai "slabi",care trebuie motivati mai mult.)Mai indicata ,in opinia noastra,ar fi inregistrarea ( cu note ,calificative sau prin semne speciale,cum ar fi "+" sau "-") a interesului/dezinteresului fiecarui elev,de-a lungul semestrului,intr-o fisa de evidenta sau de evaluare calitativa individuala ce ar putea arata astfel:

●Dupa cum se vede in tabelul de mai sus,in calculul unei note finale ce va aparea in catalog la sfarsitul semestrului,intra,cu rol determinant, aprecierea caietului sau a portofoliului de cultura literara.In aceasta ultima situatie,nota poate fi rezultatul unei masurari mult mai exacte,pornind de la anumite criterii/repere prestabilite :

a.In aprecierea caietului de lecturi particulare (vezi Addenda,1.1.),se poate concepe urmatorul barem:

Din oficiu : 3 puncte

Nr.de pagini completate integral : 2 p.

Gustul estetic (adecvarea ilustratiilor,calitatea desenelor si decoratiunilor etc.) : 1 p.

Calitatea lecturilor : 3 p.

Calitatea scrisului (caligrafie,ortografie,asezare in pagina ) : 1p.

Practic,pentru aceasta nota,profesorul ,intr-o ora speciala la sfarsitul semestrului,va chema la catedra pe fiecare elev si va rasfoi caietul sau,urmarind aspectele de continut si de forma,numarul si calitatea lecturilor,facand observatii si recomandari elevului aflat langa sine.Va avea grija sa verifice din cand in cand,prin intrebari , daca elevul a citit intr-adevar opera respectiva (pentru a preintampina copiatul).In timp ce profesorul controleaza fiecare caiet in parte - de obicei este suficienta o singura ora pentru toti elevii - clasa poate sa primeasca diverse sarcini : sa asculte compuneri (creatii personale),sa spuna glume,ghicitori etc. sau chiar sa aiba "program de voie", putandu-se grupa dupa cum doresc,citind,rezolvand jocuri incrucisate, jucand carti sau alte jocuri de interior care pot fi practicate in liniste.

Controlul caietelor/portofoliului presupune,in mod necesar, expunerea observatiilor profesorului,concluzii formulate in judecati de valoare,menite sa constate ,sa corijeze si sa stimuleze.

Valoarea notei nu trebuie sa fie sub cinci decat atunci cand elevul nu are caiet de lecturi particulare si a demonstrat pe parcursul semestrului ca n-a citit nimic din ceea ce s-a recomandat.Permisivitatea in notare trebuie sa fie o constanta(insa fara exagerare),caci scopul notei este de a stimula (nu descuraja) interesul copilului pentru lectura.Nota finala pentru lecturi particulare ,in opinia noastra,n-ar trebui sa coboare sub sase.In mod normal,copiii din clasele a V-a si a VI-a realizeaza cu placere asemenea caiete,iar exceptiile sunt rarisime.

Ca numar de pagini de completat (socotind caietul tip "Student"), 1-2 pagini pe saptamana (in functie de "calitatea" clasei si de nivelul ei) ni se par suficiente.Aceste pagini pot fi scrise si decorate/ilustrate cu usurinta in zilele libere ale saptamanii.Lipsa de continuitate in completarea paginilor (care poate fi un indiciu al absentei lecturii) poate fi sanctionata o singura data,la mijlocul semestrului,printr-o nota (calificativ) ,in fisa de evidenta personala .

Partea grafica si ilustrativa (desene,viniete etc.) nu trebuie sa depaseasca aproximativ o treime din suprafata paginii.In situatia in care un elev nu este interesat de acest aspect al caietului sau,el nu trebuie sanctionat,dar cel care se remarca poate primi drept bonus (cel mult) un punct la nota finala.

Observatii:

Inainte de toate trebuie apreciate lecturile "grele" (mai ales povestirile sau romanele vestite ale copilariei);

-Chiar daca n-a decorat deloc caietul,copilul nu poate fi privat de nota maxima ,in conditiile in care s-a achitat impecabil de restul obligatiilor.Aceasta "deficienta" trebuie insa remarcata in fata clasei,ca un minus fata de caietul intr-adevar ireprosabil.

b.In cazul fiselor de lectura (vezi Addenda, 1.2.),notarea - care se poate desfasura in conditii similare cu cea a caietelor - ,poate urmari ,in linii mari,urmatorul barem:

1.Din oficiu:3 p.

2.Volumul sarcinilor : 3,50 (se scad circa 0,50 puncte pentru fiecare cerinta neindeplinita)

3.Calitatea fiselor (capul fisei,calitatea scrisului,redactare, exprimarea cantitativa si calitativa a continutului, originalitatea interpretarilor): 2,50 p.

4.Prezentarea (calitatea hartiei,taietura fisei, plic/mapa , eticheta) : 1p.

Nota. Consideram ca impactul cel mai mare in actul evaluativ specific orei de lecturi particulare in gimnaziu il au caietul de lecturi particulare si portofoliul,de aceea atentia noastra s-a indreptat cu deosebire asupra acestora.

c.Pentru evaluarea unui portofoliu (vezi Addenda,1.4.) oferim o posibila varianta pentru clasa a VII-a:

PORTOFOLIU DE CULTURA LITERARA

(varianta de lucru)

Clasa : a VII-a

Timp de realizare : semestrul al doilea

Obiective de referinta

.sa investigheze/interpreteze/comenteze opere literare,facand aprecieri/ corelatii de continut (idei,sentimente,aspiratii etc.) si de forma (de natura fonetica,lexicala,morfo-sintactica ,stilistica);

.sa rezume un text narativ;

.sa compuna un text cu dominanta informativa/ descriptiva/ narativa/argumentativa.

Continutul : eterogen,structurat in doua parti .

Evaluare : mixta (a.standardizata,dupa bareme, si b.analitica); vizeaza produsele/ rezultatele unor competente capatate in timp in procesul de invatare;verificare lunara (pentru constatarea continuitatii in lucru) ; notare semestriala

Autoevaluare : pe baza unor intrebari de ghidaj.

Itemii portofoliului si baremul de apreciere

-semestrul I-

A.Pentru portofoliul de lucru (activ) - 60 de puncte

1.Comentariul unuia/uneia dintre proverbele/cugetarile urmatoare :

. "O nuia in mana lesne se-nconvoaie,

Dar cand sunt mai multe,se frang anevoie."

. "Cine intreaba trece muntele,cine nu, ramane-n drum

-5 puncte

2.Fise-rezumat :

. partea a treia din Amintiri din copilarie,de Ion Creanga

. Dragoste de viata,de Jack London

-15 puncte

3.Fise cu citate (minimum doua fise)

.din poezia argheziana dedicata lumii vietuitoarelor marunte

-5 puncte

4.Fise - comentariu

a.comentariul unui text liric :

"Voi,muntilor mandri,mosnegi cununati

Cu stelele boltii albastre,

In leaganul vostru de codri si stanci

Dorm toate povestile noastre." (Octavian Goga)

b.comentariul (explicarea) metaforelor din versurile urmatoare:

. "Un nor sihastru

Si-aduna-n poala

Argintul tot." (George Toparceanu)

. "Copilul adormind priveste focul,

Sar veverite rosii pe podele

Alunga aur granguri prin perdele,

Si lupii umbrei suri isi muta locul." (Ion Pillat Joc de flacari)

-15 puncte

5.Compuneri (cel putin o pagina A4),la alegere:

. Creatii literare personale (naratiune,descriere,poezii etc.)

. Caracterizarea unui personaj literar din lectura particulara recomandata pentru clasa a VII-a

-10 puncte

6.Construirea unor enunturi in care sa fie folosite neologismele: imbold,inopinat,ingenuu,perpetuu.

-5 puncte

7.Autoevaluare,pe baza unui chestionar orientativ:

-Ce dificultati ai intampinat pe parcursul redactarii portofoliului ?

-Care este,in opInia ta,cel mai reutit text al portofoliului tau ?

-Care este cartea cea mai buna pe care ai citit-o semestrul acesta ?

-Pe ce cale ai ajuns s-o citesti ?

-Poti sa mentionezi doua motive pentru care cartea indicata de tine merita sa fie citita ?

-Ce beneficii crezi ca ai obtinut intocmind acest portofoliu ?

-5 puncte

B.Pentru portofoliul-colectie (de autoprezentare) - cel putin patru piese diferite ,reprezentand,la alegere : desene personale (reprezentari grafice) cu tematica literara,pe marginea lecturilor efectuate (cel putin doua);repertoar de neologisme (o pagina A4);lista cu rezultate/ participari/contributii la diferite concursuri/ reviste/afisierul clasei/manifestari cu caracter literar-cultural ce au avut loc in anul scolar respectiv;traduceri proprii din literatura universala (o pagina A4);cugetarii/reflectii/impresii personale in legatura cu diverse forme de manifestare a realitatii exterioare si interioare;colectie de timbre,carti postale cu tematica literara,carte rara;recenzia unei carti recent aparute;proiecte minore (de exemplu,harta obiectivelor cultural-literare din judet sau o culegere de texte populare).

20 puncte (4x5)

C.Pentru calitatea exprimarii - 10 puncte

D.Din oficiu - 10 puncte

Nota.Nu putem sa nu facem o remarca referitoare la locul notei acordate pentru lectura particulara printre celelalte note.Sustinem cu tarie reabilitarea ei,insa,in opinia noastra, aceasta nota se va acorda doar in situatia in care elevul are deja macar nota de trecere minima asigurata prin notarea curenta,formativa si sumativa ,din timpul orelor programatice de limba si literatura.Altfel,riscam sa "salvam" un elev de la corijare doar pe baza notelor capatate pentru "scris" si "lectura particulara" .

Concluzii finale:

▪Desi periplul nostru demonstrativ nu este unul de profunzime si nici exhaustiv,putem conchide totusi ,pornind de la coordonatele structurale,functionale si operationale specifice activitatilor didactice ce vizeaza lectura particulara a elevilor,ca sintagma "ora ( nu lectie) de lecturi particulare" este cea care defineste cel mai bine acest tip de organizare a invatarii.Avem in vedere considerentul esential ca perspectiva proiectarii si dezvoltarii curriculare la acest nivel nu se poate implini,precum in lectie,ca activitate in care predarea-invatarea-evaluarea sa se poata sustine simultan , intr-o logica stransa a proiectarii.

▪Ora de lecturi particulare are un potential urias de retentie valorica .Stiut fiind ca elevul retine circa 90% din ceea ce spune si face ,reflectand totodata la ceva ce il priveste ,constatam ca aceasta ora indeplineste (sau ar putea indeplini,daca ar fi valorificata cum se cuvine) la modul ideal aceste conditii.