de lectie Clasa: a-VII-a Muzica Pupulara - Genuri ale muzicii populare - Colindul

MOMENTELE

LECTIEI

Activitatea Profesorului

Activitatea elevului

1.Moment

organizatoric

Organizarea clasei pentru buna desfasurare a lectiei si pregatirea psihica pentru o lectie de muzica

Preiau sarcinile propuse de profesor

2.Verificarea temei si a cunostintelor teoretice

Va pune intrebari legate de lectia precedenta

Raspund le intrebari

4. Anuntarea temei si a obiectivelor

Desfasurarea lectiei

Desfasurarea lectiei

Desfasurarea lectiei

Desfasurarea lectiei

Desfasurarea lectiei

Desfasurarea lectiei

- se va anunta titlul lectiei: Muzica Pupulara - Genuri ale muzicii populare - Colindul

- Conceptul de folclor. Trasaturi generale si specifice ale folclorului

Folclorul are caracter colectiv: In conceptia romanticilor, folclorul era o emanatie a sufletului intregului popor iar actul creatiei era invaluit intr-un mister.

- Creatia folclorica apartine grupului, posesor al unui limbaj artistic cristalizat in timp si a carui geneza si evolutie a fost determinata de anumiti factori de ordin economic, politic, geografic, psihic, etc.

Libertatea artistica a creatorului este, asadar, limitata de catre colectivitate, atitudinea acesteia fiind aceea de "cenzor" fidel traditiei

- Transmiterea orala (oralitatea) nu modifica esential creatia obtinuta prin efortul colectiv, constituind in acelasi timp o dovada a fidelitatii colectivitatii fata de bunurile spirituale mostenite.

Schimbarile mai mari apar atunci cand se preia o creatie din alta regiune sau de la un alt popor. In acest caz exemplarul preluat va fi adaptat stilului specific regiunii sau al celui national

- Anonimatul apare ca o consecinta fireasca a oralitatii. Momentul aparitiei unei noi creatii nu poate fi surprins, chiar si in cazul in care in sanul unei colectivitati interpretii - creatori buni - sunt cunoscuti si apreciati.

- Sincretismul constituie o caracteristica importanta a folclorului. La realizarea unei creatii folclorice isi dau concursul mai multe tipuri de arta care prin mijloacele specifice asigura complexitate exprimarii trairilor emotionale dorite a fi transmise de catre creatorul colectiv si anonim.

- Caracterul national reprezinta o alta caracteristica fundamentala a folclorului. Creat intr-un spatiu geografic anume, in conditii istorice specifice fiecarui popor, redand prin conceptii, limba, imagini artistice specifice ideile si sentimentele proprii natiunii a carui produs spiritual este, folclorul face parte din tezaurul cultural al oricarui popor, constituind principala modalitate de manifestare artistica a acestuia.

In sistematizarea creatiilor muzicale traditionale, cele mai importante criterii sunt legate de: prilejul cu care se desfasoara manifestarile; functia pe care o au in cadrul manifestarilor.

In ceea ce priveste functia manifestarilor traditionale, semnalam existenta a doua tipuri de productii folclorice:

. ocazionale, legate de: munca; date calendaristice; momente din viata omului;

. neocazionale: doina; balada; cantecul propriu-zis; melodiile de

joc; cantecele orasenesti.

Criteriul de baza al clasificarii melodiilor este fundamentat pe

continutul melodic si pe tehnica de alcatuire a melodiilor.

Folclorul obiceiurilor

Obiceiurile folclorice reprezinta ansamblul de manifestari legate

fie de o data, fie de un anumit eveniment, avand un caracter colectiv si permanent, transmiterea lor facandu-se de la o generatie la alta intr-o anumita epoca si pentru o anumita colectivitate.

Din punct de vedere etnologic, obiceiurile folclorice se grupeaza

in: obiceiuri de peste an, legate de date calendaristice fixe sau de

momente ale muncii (obiceiuri din perioada de iarna si primavara-vara); obiceiuri legate de viata omului (ciclul familial).

Perioada de iarna. Manifestarile ritualice din aceasta perioada

se desfasoara pe parcursul a doua saptamani, intre 24 decembrie si

7 ianuarie. Secventele ceremoniale sunt deosebite stilistic si compozitional,

genurile muzicale fiind: colindul, cantecul de stea, urarea cu

plugul, sorcova, zioritul, vasilca, jocul si dansul ritual cu masti, teatrul

popular, teatrul religios. Originea repertoriului de iarna este in cultura

straveche autohtona geto-daca, peste care s-au suprapus elemente ale altor culturi foarte vechi, precum cea romana si cea slava.

Colindul, denumit zonal si colinda, corinda, cantec la fereastra,

cantec de doba, a dobei, cantec de pitarai, este cel mai reprezentativ

gen muzical al acestei perioade.

Denumirea de colind vine de la

grecescul Kalendae (de unde si calendar) si de la slavul Koleda (de undesi colinda, corinda, forma ce pare a fi mai noua, regionala - conform Al. Rosetti,

Colindele religioase la romani

Obiceiul se desfasoara pe parcursul a 2,3 zile, cu incepere din dupa-amiaza zilei de 24 decembrie sau in preajma Anului Nou, colindandu-se la fereastra, afara in curtea gospodarului sau in casa acestuia.

Noteaza in caiet titlul lectiei

Sunt atenti si colaboreaza cu profesorul si consemneaza in caiete.

Sunt atenti si colaboreaza cu profesorul si consemneaza in caiete

Sunt atenti si colaboreaza cu profesorul si consemneaza in caiete

Sunt atenti si colaboreaza cu profesorul si consemneaza in caiete

Sunt atenti si colaboreaza cu profesorul si consemneaza in caiete

5. Consolidarea continutului propus

Se vor studia si se vor invata colindele: "`Colo-n umbra pomilor" si La poarta la Stefan Voda"

Sunt mai intai atenti la profesor si apoi repeta impreuna cu el

6. Evaluarea

10 - invatarea intregului material predat

9-insusirea cunostintelor, cu 2-3 erori

8-reproducerea slaba a materialului

7. Asigurarea feed-back-ului