Obiective ale predarii limbii romane in ciclul gimnazial si liceal

Obiective ale predarii limbii romane in ciclul gimnazial si liceal

Formuland functiile si obiectivele principale ale limbii romane ca disciplina esentiala in ciclul gimnazial (si liceal), se cuvine sa fie amintita in primul rand functia sa formativ-educativa. Finalitatile invatamantului preuniversitar deriva din idealul educational formulat in noul Curriculum National. Astfel, se urmaresc niste trasee formativ-educative cum ar fi:

formarea capacitatilor elevilor de a reflecta asupra lumii,de a formula si de a rezolva probleme pe baza relationarii cunostintelor din diferite domenii;

valorizarea propriilor experiente, in scopul unei orientari profesionale optime;

dezvoltarea capacitatii de integrare activa in grupuri socio-culturale diferite: familie, mediu profesional, prieteni etc.

dezvoltarea competentelor functionale esentiale pentru reusita sociala: comunicare, gandire critica, luarea unor decizii (potrivit varstei), preluarea si utilizarea contextala a unor informatii etc.

cultivarea expresivitatii si a sensibilitatii in scopul implinirii personale si a promovarii unei vieti de calitate;

formarea autonomiei morale;

Dimensiunile noutatii avute in vedere in proiectarea curriculara se refera si la interesele elevului, la multiplicarea posibilitatilor sale de a alege si de a se implica in viata comunitatii locale. Cu alte cuvinte, se urmareste realizarea unei culturi functionale, fapt realizat si cu ajutorul manualelor alternative, concepute pentru a diversifica demersul didactic. Acestea opereaza o selectie permisiva a continuturilor, din care rezulta un ansamblu variabil de informatii in care profesorul si elevul au spatiu de creatie. Informatiile sunt prezentate astfel incat stimuleaza interpretari alternative si deschise, iar acestea constituie un mijloc pentru formarea unor competente, valori si atitudini. Acestora li se adauga tipurile de optional, de aprofundare, extindere ca disciplina noua sau optional integrat, in care se urmaresc noi competente, continuturi si teme noi etc.

De la modelul ,,magister dixit" se trece astfel la libertatea unei scoli active, de la o abordare de tip autocrat - la una democratica, in care lectura personalizata a programelor scolare, demersul didactic personalizat exprima dreptul profesorului de a lua decizii asupra modalitatilor pe care le considera optiune in cresterea calitatii procesului de invatamant.

Am trasat in linii mari cateva deziderate ale invatamantului contemporan, pentru stabilirea unui punct de pornire in chestiunea urmarita. In acest cadru generos, dascalul are o mai mare liberate de a-i calauzi pe elevii sai in studiul literaturii romane. Asa cum am aratat in capitolul anterior, exista mai multe oportnitati in cadrul gimnazial pentru a explora si a valorifica tezaurul folcloric local si national, atat in ceea ce priveste aspectul informativ, cat si cel expresiv sau formativ. Caracterul informativ (cognitiv) ne comunica informatii artistice organizate intr-un mesaj specific si transmise printr-un cod, iar cel expresiv se valorifica virtutile estetice ale limbajului. Caracterul formativ - mesajul artistic al operei, inteles in varietatea semnificatiilor sale de catre elevi, contribuie la educarea acestora in spiritul unor virtuti morale alese. Interferenta dintre categoriile estetice si extraestetice proprii operei folclorice (frumosul, uratul, ridicolul, gratiosul, dorul, dragostea, fiorul religios, binele, raul, bunatatea, rautatea, dreptatea, generozitatea si altele) confera operei un spor de afectivitate si prin aceasta, implicit, un spor formativ. Productiile populare in proza sau in versuri (basme, povesti,snoave, doine, cantece de leagan, balade, proverbe, zicatori etc.) au format dintotdeauna fondul de aur al neamului nostru. Datinile, obiceiurile, aspiratiile poporului, intreaga lui spiritualitate au fost si vor fi cunoscute prin intermediul creatiilor folclorice.

Creatia populara a constituit o permanenta sursa de inspiratie pentru literatura culta, prin profunzimea si diversitatea ideilor, ca si prin frumusetea si expresivitatea limbajului. Din izvoarele ei s-au adapat si s-au tesut opera marilor nostri scriitori, incepand cu Ion Neculce, Anton Pann, Dimitrie Bolintineanu, pana la Vasile Alecsandri, Creanga, Eminescu, Slavici. Un continut variat, o mare diversitate a formelor de expresie artistica explica forta de iradiere a acestei literaturi, contributia ei la formarea viitoarei personalitati, la cultivarea unor puternice sentimente morale si patriotice, in special dragostea de patrie (dragostea fata de locurile natale, fata de istoria neamului si eroii sai, fata de unele atitudini umane).

Descinzand, bunaoara, in lumea baladei populare, specie literara deosebit de complexa ca structura, modalitati de expresie si interpretare, elevii pot observa trasaturile pozitive sau negative ale eroilor, conflictul, actiunea, impletirea realului cu fantasticul, realizarea artistica. Marile mituri li se dezvaluie in toata adancimea si complexitatea lor, nuantandu-le mintea si sufletul.