Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica | |
Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
PROIECTAREA DIDACTICA
Proiectarea presupune ansamblul operatiilor de anticipare rationala si sistematica a activitatii instructiv - educative, dobandind astfel, caracter eficient.
A proiecta inseamna a planifica, a anticipa, a prevedea cat mai exact desfasurarea unei activitati educative prin organizarea si combinerae optima a obiectivelor, resurselor, strategiilor de predare- invatare, a modalitatilor de evaluare si a relatiilor dintre acesteia.
Etapele si operatiile proiectarii didactice ( I. Neacsu - Prelegeri pedagogice, 2001)
I. Demers rational: Ce voi face ?
Etapa: Formularea obiectivelor operationale
Operatii:
Stabiliti precis ce va sti/ ce va sti sa faca fiecare elev la sfarsitul activitatii
Verificati daca ceea ce ati stabilit este ceea ce trebuie realizat, confruntandu-va cu programele de invatamant si precizand performantele minime asteptate
Verificati daca obiectivele stabilite sunt realizabile in timpul pe care il aveti la dispozitie.
II. Demers rational: Cu ce voi face ?
Etapa: Analiza resurselor
Operatii:
Stabiliti continutul esential al activitatii
Diferentiati instruirea in functie de capacitatile de invatare existente in clasa
Stabiliti sarcini de invatare "tinta" pentru fiecare obiectiv formulat.
Diferentiati sarcinile de invatare peste peste nivelul minim de performanta
III. Demers rational: Cum voi face ?
Etapa: Stabilirea strategiilor didactice
Operatii:
Regasiti conditiile interne ale invatarii (tipuri de invatare, tipuri de motivatie)
Elaborati situatii optime de invatare, combinand metodele si materialele pentru a amplifica eficacitatea lor didactica, oferind elevului "ocazii de invatare" a unor sarcini, cu tinta pe obiective
IV. Demers rational: Cum voi sti daca s-a relizat ceea ce trebuia ?
Etapa: Elaborarea testelor de evaluare sumativa
Operatii:
Elaborati un test de evaluare a progresului invatarii
V. Addenda
- Construiti-va un instrument de transpunere a proiectului in practica !
Sarcina de lucru:
Analizati operatiile si conditiile corespunzatoare etapelor proiectarii, conform urmatoarelor criterii:
Etapa I: Formularea obiectivelor operationale
Operatii utilizate
Tipul obiectivelor precizate
Criterii de raportare in stabilirea obiectivelor
Necesitatea acestei etape in proiectarea didactica
Etapa II: Determinarea continutului si a resurselor
Operatii utilizate
Tipuri de resurse
Criterii de raportare in stabilirea continuturilor si a resurselor
Necesitatea acestei etape in proiectarea didactica
Etapa III: Elaborarea strategiilor de predare - invatare
Operatii utilizate
Componentele stategiei didactice
Criterii de raportare in elaborarea strategiei didactice
Necesitatea acestei etape in proiectarea didactica
Etapa IV: Elaborarea strategiilor de predare - invatare
Operatii utilizate
Criterii de raportare in stabilirea modalitatilor de evaluare
Necesitatea acestei etape in proiectarea didactica
NIVELURILE PROIECTARII DIDACTICE
I. Proiectarea "globala" sau macroproiectarea - realizata de organismele oficile specializate, la nivelul sistemului de invatamant
II. Proiectarea "esalonata" sau microproiectarea realizata de fiecare cadru didactic
Didactica moderna structureaza proiectarea realizata de cadrele didactice pe trei nivele:
Proiectarea anuala/semestriala
Proiectarea pe unitati de invatare
Proiectul de lectie
PROIECTAREA ANUALA
Proiectarea anuala presupune o planificarea calendaristica, care asociaza elemente ale programei (obiective de referinta - continuturi/ competente - continuturi) cu unitati de timp, considerate de profesor ca fiind optime pe parcursul unui an scolar.
Proiectarea anuala poate avea urmatoarea rubricatie:
Scoala.. Profesor.
Disciplina.. Clasa/nr. Ore pe sapt./ Tip de curriculum/
Anul .
Planificare calendaristica
Nr. crt. |
Unitatea de invatare |
Obiective de referinta/ Competente vizate |
Continuturi |
Numar de ore alocate |
Saptamana |
Observatii |
Explicatii:
Unitatile de invatare se indica prin titluri ( teme )
Obiectivele de referinta/competentele se trec cu numerele lor din programa scolara
Continuturile sunt cele extrase din lista de continuturi ale programei scolare
Numarul de ore alocate se stabileste de fiecare cadru didactiv
Etape:
stabilirea succesiunii in care se va parcurge continutul
gruparea continuturilor in unitati coerente din punct de vedere tematic; aceasta presupune:
o identificarea unitatilor de invatare dupa urmatoarele criterii:
unitatea tematica
structura flexibila, deschisa,
continuitatea pe parcursul unui interval de timp
finalizarea prin evaluare
o stabilirea titlului unitatii de invatare, se poate realiza prin:
preluare din lista de continuturi ale programei
preluare din manual
formulare originala de catre profesor - Mihaila
De regula, unitatea de invatare nu trebuie sa cuprinda un numar foarte mare de lectii; in situatia in care un capitol, ca de exemplu "Functiile de relatie" la clasa a VII-a presupune a fi predat intr-un numar foarte mare de ore, acesta poate fi subdivizat in mai multe unitati de invatare, fiecare cu titlul adecvat (Sistemul nervos, Organele de simt, Sistemul locomotor, Glandele endocrine).
corelarea continuturilor fiecarei grupari tematice, delimitate in etapa anterioara, cu obiective de referinta sau competentele specifice vizate; daca tema vizeaza cel putin un obiectiv de referinta / o competenta specifica pentru fiecare obiectiv cadru / competenta generala, care sunt corelate prin programa la tematica respectiva, atunci acea tema poate constitui o unitate de invatare
verificarea concordantei dintre demersul didactic propus de profesor si resursele didactice de care dispune scoala
alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare continut in concordanta cu obiectivele de referinta / competentele specifice vizate si cu numarul de ore alocat la disciplina/an scolar, prin planul cadru de invatamant;
Numarul de ore / saptamana din trunchiul comun, la clasele de gimnaziu este acelasi ( o ora la clasele a V - a si a VIII-a, cate doua ore la clasele a VI-a si a VII-a), iar la clasele de liceu difera in functie de filiera si profilul liceului.
Orele din Curriculum la decizia scolii se atribuie in functie de situatia concreta din scoala ( in urma consultarilor profesori - parinti, in functie de capacitatile cognitive si interesele copiilor).
PROIECTAREA PE UNITATI DE INVATARE
Proiectarea didactica a unei unitati de invatare presupune parcurgerea unor etape intr-o succesiune logica. Pentru a intelege aceasta succesiune se porneste de la rubricile prezentate mai jos:
Scoala..... Profesor...........
Disciplina...
Clasa.. Clasa/Nr.ore pe sapt./..
Anul/Saptamana.
Unitatea de invatare..
Numarul de ore alocate....
Proiectul didactic al unitatii de invatare
Continuturi (detalieri) |
Obiective de referinta/competente specifice |
Activitati de invatare |
Resurse |
Evaluare |
Cum concepem proiectul unitatii de invatare ?
Demers rational |
Operatii |
Care este continutul din programa pentru care trebuie sa intocmesc proiectul didactic ? |
Selectezi si analizezi continutul care urmeaza a fi proiectat |
Care este titlul unitatii de invatare ? |
Completezi titlul unitatii de continut (vezi discutia anterioara legata de stabilirea titlului) |
Care sunt detalierile de continutul (titluri de lectii) ? |
Inscrii detalierile de continut in proiect la rubrica 1 |
Deci, ce estimezi ca vor sti si vor putea face elevii dupa participarea la instruire ? |
Selectezi, din programa obiectivele de referinta/competentele specifice*** |
Ce activitati de invatare iti propui sa realizezi, in functie de obiective? |
Consulti exemplele de activitati de invatare din programa Analizezi in ce masura se suprapun peste intentiile tale si conditiile concrete de realizare a instruirii Selectezi ceea ce este realizabil, detaliezi sau propui alte activitati |
Care sunt resursele pe care le vei folosi pentru a pune in practica cele propuse ? |
Resurse de timp : estimezi daca in timpul pe care il ai la dispozitie vei putea realiza cele propuse Resurse materiale Selectezi resursele materiale de care dispune scoala si pe care le vei putea folosi la activitatile propuse Confectionezi sau procuri resurse de instruire suplimentare, moderne sau mai adecvate scopului propus. Ia in considerare locul desfasuririi instruirii (laborator, sala de clasa, cadru natural, muzeu, gradina botanica) Resurse umane Trebuie sa ai in vedere capacitatae de invatare si nivelul general de pregatire al elevilor; Ai grija, nu-ti propune tinte prea inalte sau prea joase in raport cu capacitatile elevilor, caci, altfel, se poate ca lectia sa fie un esec ! |
Cum vei putea proiecta modul de evaluare a performantelor elevilor la sfarsitul parcurgerii unitatii de invatare ? |
Analizezi standardele curriculare de performanta descrise de programa Verifici daca au fost elaborati descriptorii de performanta pentru disciplina data. Elaborezi instrumente de evaluare -matrice de evaluare |
PROIECTUL DE LECTIE
Presupune o anticipare detaliata a demersului didactic pentru un timp scolar delimitat (50 minute) si cuprinde, in general, doua segmente:
A. Date introductive ( date de "identitate" sau "de intentie" ale lectiei
B. Scenariu didactic pentru fiecare moment al activitatii instructiv - educative
A. Date introductive
Data:
Clasa:
Disciplina:
Tema:
Durata:
Tipul lectiei:
Obiective referinta:
Obiective operationale:
cognitive
afective
psiho-motorii
Resurse educationale
procedurale:
Metode si procedee
Forme de organizare
materiale
Bibliografie si anexe
Evenimentele instruirii |
Obiective operationale |
Continuturile activitatii instructiv - educative |
Resurse |
Activitatea cadrului didactic/ Activitatea elevilor |
Procedurale/Materiale |
Operatii utilizate in proiectarea unei lectii( dupa C. Cucos, 1996):
analiza generala a lectiei, prin consultarea programei, manualului si a altor materiale bibliografice
deteminarea obiectivului cadru/de referinta si operationale prin decelarea capacitatilor umane ce pot fi identificate, masurate, exprimate
selectare si organizarea continutului invatarii in unitati si teme principale care sa fie convergente si sa slujeasca obiectivelor fixate
alegerea si combinarea metodelor si procedeelor didactice pentru situatii concrete, in acord cu secventele de continut, particularitatile elevilor, obiectivele lectiei
Demers rational |
Operatii |
Care este continutul pentru care trebuie sa intocmesc proiectul didactic ? Care este titlul lectiei ? |
Selectezi si analizezi continutul lectiei care urmeaza a fi proiectat; Completezi titlul lectiei |
Care sunt ideile esentiale cuprinse in lectie ? |
Delimitezi ideile, realizezi schema logica a lectiei; |
Deci, ce estimezi ca vor sti si vor putea face elevii dupa participarea la instruire (cunoastere si intelegere de terminologie, dezvoltare de capacitati practice, de comunicare, formare de atitudini) ? |
Analizezi cu atentie continutul si formulezi obiectivele operationale / competente derivate - cognitive, motorii, comportamentale - Atentie, pe acestea nu le gasesti in programa ! |
Cum vei formula obiectivele operationale / competente derivate? |
Explicatii vei gasi in continuarea tabelului vezi reguli de formulare ) |
Ce activitati de invatare iti propui sa realizezi, in functie de obiective? |
Le poti prelua din proiectul unitatii de invatare / programa (daca, in calitate de student ai lucrat un asemenea proiect; daca nu, atunci te ghidezi dupa indicatiile date mai sus si propui activitati la nivel de lectie), sau le poti modifica in functie de conditiile concrete constatate in cursul instruirii. |
Prin ce metode iti propui sa realizezi activitatile de instruire ? |
Iti reamintesti conceptul fiecarei metode de predare-invatare . Analizezi metodele prin raportare la fragmentele de continut, activitatile de invatare si obiectivele instruirii. Selectezi metodele adecvate contextului instruirii. |
Care sunt resursele pe care le vei folosi pentru a pune in practica cele propuse ? |
Le poti prelua din proiectul unitatii de invatare . |
Cum vei putea aprecia, cat mai exact, in ce masura elevii au atins, dupa participarea la lectie, obiectivele propuse sau au dobandit competentele planificate ? |
Analizezi standardele curriculare de performanta descrise de programa Verifici daca nu au fost elaborati descriptorii de performanta pentru disciplina data. Elaborezi instrumente de evaluare pentru fiecare obiectiv si le imbini, intr-o proba de evaluare Aplici probele de evaluare, in mod corespunzator, in momente adecvate de pe parcursul instruirii Stabilesti baremele de notare Oferi feed - back elevilor privind activitate lor de invatare |
Cum imbini toate aceste elemente ale proiectului ? |
Urmaresti corelarea lor logica pe orizontala (obiective - activitati - resurse - evaluare ) si pe verticala in functie de succesiunea derularii continuturilor si momentelor instruirii. |
Ce trebuie sa mai stim pentru a putea elabora un proiect didactice?
Care este raportul dintre proiectul unitatii de invatare si proiectul de lectie ?
Relatia dintre mezoproiect si microproiect este redata sintetic in tabelul de mai jos.
Proiectul de lectie |
Proiectul unitatii de invatare |
Reda practica traditionala de proiectare centrata pe lectie. |
Reda practica actuala de proiectare, centrata pe unitatea de invatare |
Este componenta operationala pe termen scurt a unitatii de invatare |
Creeaza un mediu de invatare coerent, cu tinte clare pe termen mediu si lung, cu accente pe ritmurile proprii de invatare a elevilor, pe capacitatea lor de explorare si reflectie |
Permite intelegerea procesului didactic din perspectiva operativa, tactica |
Permite intelegerea procesului didactic din perspectiva strategica |
Este subordonata unitatii de invatare |
Este supraordonata lectiei, ca urmare, in structura unitatii de invatare se pot delimita, prin linii orizontale, elementele corespunzatoare unui microproiect |
Reprezinta o replicare functionala, structurala si operationala a unitatii de invatare |
Reprezinta o derivare a lectiilor componente |
Din cele prezentate mai sus putem deduce ca:
o in cazul in care, proiectul unitatii de invatare este bine intocmit, detalierea la nivelul proiectului de lectie este foarte facila
o deprinderea de a realiza proiectarea didactica se formeaza prin exercitii simple, pe unitati mici de continut; ca urmare, in perioada formarii initiale, studentii vor realiza initial microproiecte, pentru ca ulterior sa poata elabora mezoproiecte.
Obiective cadru si de referinta/competente generale si specifice
o au fost prezentate in cadrul capitolului destinat analizei elementelor componente ale programei scolare
o se regasesc, complet formulate / ani de studiu in programele scolare pentru gimnaziu si liceu
Obiectivele educationale / operationale
Taxonomia obiectivelor educationale
Dupa tipul de comportament asteptat se cunosc trei tipuri de obiective educative:
Cognitive - centrate pe cunostere; vizeaza insusirea unor informatii, elaborarea unor concepte, formarea unor priceperi, deprinderi si capacitati intelectuale;
Afective - se refera la modelarea atitudinilor, dezvoltarea intereselor, cultivarea sentimentelor, formarea si intarirea convingerilor, judecatilor de valoare prin care se influenteaza comportamentele elevilor
Psihomotorii - urmaresc elaborarea conduitelor motrice, a operatiilor manuale cum sunt manuirea instrumentelor de laborator, efectuarea de activitati practice etc.
Pentru domeniul cognitiv se cunoaste taxonomia lui Bloom, pentru domeniul afectiv - a lui Krathwohl, iar pentru domeniul psihomotori - a lui Simpson.
Operationalizarea obiectivelor educationale
Consta in formularea corecta si clara, transpunerea in termeni de operatii, actiuni, comportamente observabile si masurabile.
Au fost elaborate mai multe modele de operationalizare a obiectivelor, cele mai cunoscute fiind ale lui Mager si a lui Landsheere.
Procedura lui Mager ia in atentie trei parametri pentru elaborarea unui obiectiv operational:
descrierea comportamentului final ( a operatiilor efectuate de elevi in termeni de comportamente observabile)
precizarea conditiilor prin care elevii vor proba ca au ajuns la schimbarea descrisa de comportament ( facilitati si restrictii)
stabilirea nivelelor de performanta acceptabile ( numarul minim de raspunsuri corecte si proportia de reusita)
Procedura de operationalizare a lui Landsheere cuprinde cinci parametri pentru formularea unui obiectiv operational, corespunzatoare celor cinci intrebari de mai jos:
Cine va produce comportamenul dorit ?
Ce comportament observabil va dovedi ca obiectivul este atins ?
Care va fi produsul acestui comportament ( performanta) ?
In ce conditii trebuie sa aiba loc comportamentul ?
In temeiul caror criterii ajungem la concluzia ca produsul este satisfacator ?
Exemplificare:
1. Subiectul 1. Elevii
2. Comportamentul 2. sa reprezinte
3. Performanta 3. diagrama florii de lalea
4. Conditii 4. identificand corect elementele florale
5. Criterii 5. cu utilizarea corecta a simbolului fiecarei piese florale.
1. Subiectul 1. Elevii
2. Comportamentul 2. sa descrie
3. Performanta 3. structura radacinii de piciorul cocosului
4. Conditii 4.observand un preparat microscopic
5. Criterii 5. cu identificarea caracteristicilor fiecarei zone anatomice.
Cerinte pentru formularea obiectivelor operationale:
1. Orice obiectiv sa se refere la activitatea de invatare a elevilor si nu la activitatea profesorului
Exemple incorecte:
sa familiarizez elevii cu
sa transmit cunostinte despre
sa demonstrez elevilor
Exemple corecte:
elevii sa identifice
elevii sa aplice
elevii sa analizeze
2. Obiectivul sa descrie comportamente observabile la elevi:
Exemple incorecte:
elevii sa invete
elevii sa gandeasca
elevii sa asimileze
Exemple corecte:
elevii sa descrie
elevii sa generalizeze
elevii sa rezolve
3. Obiectivul sa fie formulat in termeni expliciti care sa vizeze o singura actiune
Exemple incorecte:
elevii sa inteleaga si sa reprezinte grafic
elevii sa invete si sa rezolve
elevii sa analizeze si sa compare
Exemple corecte:
elevii sa deseneze
elevii sa rezolve
elevii sa analizeze
4. Obiectivele:
- sa fie variate, depasind nivelul simplei reproduceri de informatii
- sa exprime capacitatea, abilitatea mentala activata si nu informatia, ideea sau concluzia
Exemple incorecte:
elevii sa spuna ca
elevii sa ajunga la concluzia ca
Exemple corecte:
elevii sa analizeze
elevii sa interpreteze
5. Sa se evite numarul exagerat de obiective pentru o lectie
6. In cazul in care sarcinile de invatare vizeaza creativitatea, atitudinile sau convingerile elevilor, posibilitatea de operationalizare se diminueaza si se recomanda ca obiectivul sa consiste mai mult intr-o descriere a conditiilor in care urmeaza sa se produca comportamentul, fara a mai specifica actul comportamental particular.
Verbele utilizabile pentru stabilirea obiectivelor operationale ale lectiei sunt redate in tabelele de mai jos selectate si modificate dupa D. Copilu, 2002
Domeniul cognitiv
Capacitatea de format |
Verbul |
Complementul |
cunoasterea |
a defini, a distinge, a identifica, a recunoaste, a aminti |
terminologie, vocabular, proprietati, fenomene, exemple, utilizari, reguli, modalitati, procese, cauze relatii, influente, tipuri caracteristici, clase, diviziuni, clasificare, categorii, metode , tehnici, utilizari, principii, legi, parti componente, elemente principale, teorii, interrelatii, organizare, structurari |
intelegerea |
a exprima prin propriile cuvinte, a ilustra, a reprezenta, a redefini = transpozitie (transformare) |
semnificatii, exemple, definitii, reprezentari |
a interpreta, a reorganiza, a diferentia, a distinge, a stabili, a explica, a demonstra , a interpreta |
relatii, caracterizari, metode, concluzii, teorii, abstractizari |
|
a aprecia, a estima, a prevedea, a determina, a stabili = extrapolarea |
consecinte, implicatii, factori, efecte |
|
aplicarea |
a aplica, a generaliza, a stabili legaturi, a organiza, a utiliza, a clasifica |
principii, legi, efecte, procese, fenomene, teorii, situatii |
analiza |
a distinge, a identifica, a clasifica, a recunoaste - analiza elementelor |
elemente, argumente, particularitati, ipoteze |
a analiza, a compara, a distinge, a deduce |
relatii, interrelatii, teme, cauza, efecte, structura, organizare, aranjament |
|
sinteza |
a relata, a constitui, a transmite, a crea, a argumenta, a proiecta, a modifica, a specifica, a dezvolta, a combina, a organiza, a sintetiza, a clasifica, a deduce, a formula, a modifica |
structura, model, performanta, modalitate, solutie, fenomene, concepte, teorii, scheme, relatii, generalizari, ipoteze, perceptii, modalitati |
evaluarea |
a argumenta, a considera, a compara, a evalua |
Mijloace, utilitate, alternative, standarde, teorii, generalizari |
Domeniul afectiv -emotional
Capacitate de format |
Verbul |
Complementul |
perceptia afectiva |
a stimula, a solicita, a manifesta interes fata de ., a exprima, a opta pentru, a accepta, a prefera, a respinge, a participa afectiv, a admite importanta |
o trebuinta, un interes, o idee, o opinie, un plan, un concept, o lege, o atitudine |
convingeri |
a se convinge/a convinge pe altii, a verifica, a argumenta, a crede, a accepta, a dori sa, a fi constient de., a cauta si gasi argumente in sustinerea., a critica argumentat, a se opune, a sustine ca. |
o idee, o opinie, un plan, un punct de vedere, |
trairi afective |
a exprima, a manifesta, a descrie, a participa la |
emotia, sentimentul, trairea, semnificatia, |
atitudini, comportamente |
a manifesta, a exprima, a sustine, a respinge, a combate, a promova, a-si schimba atitudinea, a reflecta asupra, a-i face pe altii sa se angajeze, a se adapta la, a actiona in spiritul, |
combativitate, spirit critic, spirit civic |
Domeniul psihomotor
Capacitatea de format |
Verbul |
Complementul |
priceperi, deprinderi fizice simple |
a folosi, a executa, a efectua, a aplica, a utiliza, a construi, asambla, a modela, a elabora, a proiecta, a organiza, a confectiona |
aparate, instrumente de masura, o tehnica, o schita, un desen, planuri |
deprinderi intelectuale simple si complexe |
a recunoaste, a reproduce, a identifica apartenenta la o clasa, a grupa (a clasifica) elementele dupa un criteriu, a stabili relatii, a integra in sisteme mai complexe, a structura, a conceptualiza |
elementele unei clase, categorii, a uni concept, o proprietate, concept, lege, principiu |
aptitudini (abilitati ) practice |
a manifesta, a demonstra capacitatea de a., a elabora, a aplica, a demonstra abilitati de . |
analiza, sinteza, generalizare, schite, diagrame, indicatori, elemente cunoscute |
Cum folosim verbele operationale in formularea obiectivelor ?
Care sunt etapele necesare formularii obiectivelor operationale
Cum se realizeaza derivarea competentelor ?
Competentele fiind exprimate prin capacitati adaptative complexe ale indivizilor la diferite situatii contextuale, se pot forma intr-un interval de timp mai lung, uneori, pe parcursul a doua sau mai multe cicluri de instruire. Din acest motiv, competentele specifice, trebuie derivate si exprimate prin formulari care sa poata fi evaluate pe parcursul lectiilor desfasurate pe parcursul unui an de studiu. Cu alte cuvinte, competentele specifice, care devin vizibil exprimate la elevi dupa un parcurs scolar mai lung, pot fi transpuse in elemente concrete, posibil de cuantificat la fiecare lectie.
Surprindeti si explicati paralelismul dintre obiectivele operationale si competentele derivate.
Definitii utile (dupa Andrei Barna, 2004)
Metoda de invatamint este o cale eficienta de organizare si conducere a invatarii, un mod comun de a preda care reuneste intr-un mod familiar eforturile profesorului si ale elevilor sai.
Procedeul didactic este o secventa a metodei, un detaliu, o tehnica mai limitata de actiune, o componenta sau chiar o particularizare a metodei.
Metodologia didactica se refera la ansamblul metodelor si procedeelor didactice utilizate in procesul de invatamant, precizind natura, functiile si clasificarile posibile ale mijloacelor de invatamant.
Strategia didactica se refera la modul in care cadrul didactic reuseste sa aleaga, sa combine si sa organizeze ansamblu de metode, materiale si mijloace in vederea atingerii anumitor obiective.
Mijloace de invatamant reprezinta ansamblul instrumentelor materiale, naturale, tehnice selectate si adaptate pedagogic metodelor si procedeelor de instruire pentru realizarea eficienta a sarcinilor proiectate la nivelul activitatii de predare - invatare - evaluare.
Evenimentele instruirii determina o dirijare a invatarii, care poate fi riguroasa, moderata sau minima:
Captarea si controlul atentiei
Enuntarea obiectivelor
Reactualizarea cunostintelor invatate anterior
Prezentarea materialului stimul ( a noului continut)
Fixarea ( retentia) cunostintelor
Transferul cunostintelor
Asigurarea conexiunii inverse ( feed - back corectiv)
Evaluarea rezultatelor
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate