Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
» PROIECTAREA DIDACTICA


PROIECTAREA DIDACTICA


PROIECTAREA DIDACTICA

Proiectarea presupune ansamblul operatiilor de anticipare rationala si sistematica a activitatii instructiv - educative, dobandind astfel, caracter eficient.

A proiecta inseamna a planifica, a anticipa, a prevedea cat mai exact desfasurarea unei activitati educative prin organizarea si combinerae optima a obiectivelor, resurselor, strategiilor de predare- invatare, a modalitatilor de evaluare si a relatiilor dintre acesteia.



Etapele si operatiile proiectarii didactice ( I. Neacsu - Prelegeri pedagogice, 2001)

I. Demers rational: Ce voi face ?

Etapa: Formularea obiectivelor operationale

Operatii:

Stabiliti precis ce va sti/ ce va sti sa faca fiecare elev la sfarsitul activitatii

Verificati daca ceea ce ati stabilit este ceea ce trebuie realizat, confruntandu-va cu programele de invatamant si precizand performantele minime asteptate

Verificati daca obiectivele stabilite sunt realizabile in timpul pe care il aveti la dispozitie.

II.     Demers rational: Cu ce voi face ?

Etapa: Analiza resurselor

Operatii:

Stabiliti continutul esential al activitatii

Diferentiati instruirea in functie de capacitatile de invatare existente in clasa

Stabiliti sarcini de invatare "tinta" pentru fiecare obiectiv formulat.

Diferentiati sarcinile de invatare peste peste nivelul minim de performanta

III.    Demers rational: Cum voi face ?

Etapa: Stabilirea strategiilor didactice

Operatii:

Regasiti conditiile interne ale invatarii (tipuri de invatare, tipuri de motivatie)

Elaborati situatii optime de invatare, combinand metodele si materialele pentru a amplifica eficacitatea lor didactica, oferind elevului "ocazii de invatare" a unor sarcini, cu tinta pe obiective

IV.    Demers rational: Cum voi sti daca s-a relizat ceea ce trebuia ?

Etapa: Elaborarea testelor de evaluare sumativa

Operatii:

Elaborati un test de evaluare a progresului invatarii

V. Addenda

- Construiti-va un instrument de transpunere a proiectului in practica !

Sarcina de lucru:

Analizati operatiile si conditiile corespunzatoare etapelor proiectarii, conform urmatoarelor criterii:

Etapa I: Formularea obiectivelor operationale

Operatii utilizate

Tipul obiectivelor precizate

Criterii de raportare in stabilirea obiectivelor

Necesitatea acestei etape in proiectarea didactica

Etapa II: Determinarea continutului si a resurselor

Operatii utilizate

Tipuri de resurse

Criterii de raportare in stabilirea continuturilor si a resurselor

Necesitatea acestei etape in proiectarea didactica

Etapa III: Elaborarea strategiilor de predare - invatare

Operatii utilizate

Componentele stategiei didactice

Criterii de raportare in elaborarea strategiei didactice

Necesitatea acestei etape in proiectarea didactica

Etapa IV: Elaborarea strategiilor de predare - invatare

Operatii utilizate

Criterii de raportare in stabilirea modalitatilor de evaluare

Necesitatea acestei etape in proiectarea didactica

NIVELURILE PROIECTARII DIDACTICE

I. Proiectarea "globala" sau macroproiectarea - realizata de organismele oficile specializate, la nivelul sistemului de invatamant

II.        Proiectarea "esalonata" sau microproiectarea realizata de fiecare cadru didactic

Didactica moderna structureaza proiectarea realizata de cadrele didactice pe trei nivele:

Proiectarea anuala/semestriala

Proiectarea pe unitati de invatare

Proiectul de lectie

PROIECTAREA ANUALA

Proiectarea anuala presupune o planificarea calendaristica, care asociaza elemente ale programei (obiective de referinta - continuturi/ competente - continuturi) cu unitati de timp, considerate de profesor ca fiind optime pe parcursul unui an scolar.

Proiectarea anuala poate avea urmatoarea rubricatie:

Scoala..    Profesor.

Disciplina..    Clasa/nr. Ore pe sapt./ Tip de curriculum/

Anul .

Planificare calendaristica

Nr. crt.

Unitatea de invatare

Obiective de referinta/

Competente vizate

Continuturi

Numar de ore alocate

Saptamana

Observatii

Explicatii:

Unitatile de invatare se indica prin titluri ( teme )

Obiectivele de referinta/competentele se trec cu numerele lor din programa scolara

Continuturile sunt cele extrase din lista de continuturi ale programei scolare

Numarul de ore alocate se stabileste de fiecare cadru didactiv

Etape:

stabilirea succesiunii in care se va parcurge continutul

gruparea continuturilor in unitati coerente din punct de vedere tematic; aceasta presupune:

o       identificarea unitatilor de invatare dupa urmatoarele criterii:

unitatea tematica

structura flexibila, deschisa,

continuitatea pe parcursul unui interval de timp

finalizarea prin evaluare

o       stabilirea titlului unitatii de invatare, se poate realiza prin:

preluare din lista de continuturi ale programei

preluare din manual

formulare originala de catre profesor - Mihaila

De regula, unitatea de invatare nu trebuie sa cuprinda un numar foarte mare de lectii; in situatia in care un capitol, ca de exemplu "Functiile de relatie" la clasa a VII-a presupune a fi predat intr-un numar foarte mare de ore, acesta poate fi subdivizat in mai multe unitati de invatare, fiecare cu titlul adecvat (Sistemul nervos, Organele de simt, Sistemul locomotor, Glandele endocrine).

corelarea continuturilor fiecarei grupari tematice, delimitate in etapa anterioara, cu obiective de referinta sau competentele specifice vizate; daca tema vizeaza cel putin un obiectiv de referinta / o competenta specifica pentru fiecare obiectiv cadru / competenta generala, care sunt corelate prin programa la tematica respectiva, atunci acea tema poate constitui o unitate de invatare

verificarea concordantei dintre demersul didactic propus de profesor si resursele didactice de care dispune scoala

alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare continut in concordanta cu obiectivele de referinta / competentele specifice vizate si cu numarul de ore alocat la disciplina/an scolar, prin planul cadru de invatamant;

Numarul de ore / saptamana din trunchiul comun, la clasele de gimnaziu este acelasi ( o ora la clasele a V - a si a VIII-a, cate doua ore la clasele a VI-a si a VII-a), iar la clasele de liceu difera in functie de filiera si profilul liceului.

Orele din Curriculum la decizia scolii se atribuie in functie de situatia concreta din scoala ( in urma consultarilor profesori - parinti, in functie de capacitatile cognitive si interesele copiilor).

PROIECTAREA PE UNITATI DE INVATARE

Proiectarea didactica a unei unitati de invatare presupune parcurgerea unor etape intr-o succesiune logica. Pentru a intelege aceasta succesiune se porneste de la rubricile prezentate mai jos:

Scoala.....    Profesor...........

Disciplina...

Clasa..    Clasa/Nr.ore pe sapt./..

Anul/Saptamana.

Unitatea de invatare..

Numarul de ore alocate....

Proiectul didactic al unitatii de invatare

Continuturi (detalieri)

Obiective de referinta/competente specifice

Activitati de invatare

Resurse

Evaluare

Cum concepem proiectul unitatii de invatare ?

Demers rational

Operatii

Care este continutul din programa pentru care trebuie sa intocmesc proiectul didactic ?

Selectezi si analizezi continutul care urmeaza a fi proiectat

Care este titlul unitatii de invatare ?

Completezi titlul unitatii de continut (vezi discutia anterioara legata de stabilirea titlului)

Care sunt detalierile de continutul (titluri de lectii) ?

Inscrii detalierile de continut in proiect la rubrica 1

Deci,    ce estimezi ca vor sti si vor putea face elevii dupa participarea la instruire ?

Selectezi, din programa obiectivele de referinta/competentele specifice***

Ce activitati de invatare iti propui sa realizezi, in functie de obiective?

Consulti exemplele de activitati de invatare din programa

Analizezi in ce masura se suprapun peste intentiile tale si conditiile concrete de realizare a instruirii

Selectezi ceea ce este realizabil, detaliezi sau propui alte activitati

Care sunt resursele pe care le vei folosi pentru a pune in practica cele propuse ?

Resurse de timp : estimezi daca in timpul pe care il ai la dispozitie vei putea realiza cele propuse

Resurse materiale

Selectezi resursele materiale de care dispune scoala si pe care le vei putea folosi la activitatile propuse

Confectionezi sau procuri resurse de instruire suplimentare, moderne sau mai adecvate scopului propus.

Ia in considerare locul desfasuririi instruirii (laborator, sala de clasa, cadru natural, muzeu, gradina botanica)

Resurse umane

Trebuie sa ai in vedere capacitatae de invatare si nivelul general de pregatire al elevilor;

Ai grija, nu-ti propune tinte prea inalte sau prea joase in raport cu capacitatile elevilor, caci, altfel, se poate ca lectia sa fie un esec !

Cum vei putea proiecta    modul de evaluare a performantelor elevilor la sfarsitul parcurgerii unitatii de invatare ?

Analizezi standardele curriculare de performanta descrise de programa

Verifici daca au fost elaborati descriptorii de performanta pentru disciplina data.

Elaborezi instrumente de evaluare -matrice de evaluare

PROIECTUL DE LECTIE

Presupune o anticipare detaliata a demersului didactic pentru un timp scolar delimitat (50 minute) si cuprinde, in general, doua segmente:

A.     Date introductive ( date de "identitate" sau "de intentie" ale lectiei

B.     Scenariu didactic pentru fiecare moment al activitatii instructiv - educative

A. Date introductive

Data:

Clasa:

Disciplina:

Tema:

Durata:

Tipul lectiei:

Obiective referinta:

Obiective operationale:

cognitive

afective

psiho-motorii

Resurse educationale

procedurale:

Metode si procedee

Forme de organizare

materiale

Bibliografie si anexe

  1. Scenariul didactic poate avea urmatoarea structura

Evenimentele instruirii

Obiective operationale

Continuturile activitatii instructiv - educative

Resurse

Activitatea cadrului didactic/ Activitatea elevilor

Procedurale/Materiale

Operatii utilizate in proiectarea unei lectii( dupa C. Cucos, 1996):

analiza generala a lectiei, prin consultarea programei, manualului si a altor materiale bibliografice

deteminarea obiectivului cadru/de referinta si operationale prin decelarea capacitatilor umane ce pot fi identificate, masurate, exprimate

selectare si organizarea continutului invatarii in unitati si teme principale care sa fie convergente si sa slujeasca obiectivelor fixate

alegerea si combinarea metodelor si procedeelor didactice pentru situatii concrete, in acord cu secventele de continut, particularitatile elevilor, obiectivele lectiei

Demers rational

Operatii

Care este continutul pentru care trebuie sa intocmesc proiectul didactic ?

Care este titlul lectiei ?

Selectezi si analizezi continutul lectiei care urmeaza a fi proiectat;

Completezi titlul lectiei

Care sunt ideile esentiale cuprinse in lectie ?

Delimitezi ideile, realizezi schema logica a lectiei;

Deci, ce estimezi ca vor sti si vor putea face elevii dupa participarea la instruire (cunoastere si intelegere de terminologie, dezvoltare de capacitati practice, de comunicare, formare de atitudini) ?

Analizezi cu atentie continutul si formulezi obiectivele operationale / competente derivate - cognitive, motorii, comportamentale - Atentie, pe acestea nu le gasesti in programa !

Cum vei formula obiectivele operationale / competente derivate?

Explicatii vei gasi in continuarea tabelului

vezi reguli de formulare )

Ce activitati de invatare iti propui sa realizezi, in functie de obiective?

Le poti prelua din proiectul unitatii de invatare / programa (daca, in calitate de student ai lucrat un asemenea proiect; daca nu, atunci te ghidezi dupa indicatiile date mai sus si    propui activitati la nivel de lectie), sau le poti modifica in functie de conditiile concrete constatate in cursul instruirii.

Prin ce metode iti propui sa realizezi activitatile de instruire ?

Iti reamintesti conceptul fiecarei metode de predare-invatare .

Analizezi metodele prin raportare la fragmentele de continut, activitatile de invatare si obiectivele instruirii.

Selectezi metodele adecvate contextului instruirii.

Care sunt resursele pe care le vei folosi pentru a pune in practica cele propuse ?

Le poti prelua din proiectul unitatii de invatare .

Cum vei putea aprecia, cat mai exact, in ce masura elevii au atins, dupa participarea la lectie, obiectivele propuse sau au dobandit competentele planificate ?

Analizezi standardele curriculare de performanta descrise de programa

Verifici daca nu au fost elaborati descriptorii de performanta pentru disciplina data.

Elaborezi instrumente de evaluare pentru fiecare obiectiv si le imbini, intr-o proba de evaluare

Aplici probele de evaluare, in mod corespunzator, in momente adecvate de pe parcursul instruirii

Stabilesti baremele de notare

Oferi feed - back elevilor privind activitate lor de invatare

Cum imbini toate aceste elemente ale proiectului ?

Urmaresti corelarea lor logica pe orizontala (obiective - activitati - resurse - evaluare ) si pe verticala in functie de succesiunea derularii continuturilor si momentelor instruirii.

Ce trebuie sa mai stim pentru a putea elabora un proiect didactice?

Care este raportul dintre proiectul unitatii de invatare si proiectul de lectie ?

Relatia dintre mezoproiect si microproiect este redata sintetic in tabelul de mai jos.

Proiectul de lectie

Proiectul unitatii de invatare

Reda practica traditionala de proiectare centrata pe lectie.

Reda practica actuala de proiectare, centrata pe unitatea de invatare

Este componenta operationala pe termen scurt a unitatii de invatare

Creeaza un mediu de invatare coerent, cu tinte clare pe termen mediu si lung, cu accente pe ritmurile proprii de invatare a elevilor, pe capacitatea lor de explorare si reflectie

Permite intelegerea procesului didactic din perspectiva operativa, tactica

Permite intelegerea procesului didactic din perspectiva strategica

Este subordonata unitatii de invatare

Este supraordonata lectiei, ca urmare, in structura unitatii de invatare se pot delimita, prin linii orizontale, elementele corespunzatoare unui microproiect

Reprezinta o replicare functionala, structurala si operationala a unitatii de invatare

Reprezinta o derivare a lectiilor componente

Din cele prezentate mai sus putem deduce ca:

o       in cazul in care, proiectul unitatii de invatare este bine intocmit, detalierea la nivelul proiectului de lectie este foarte facila

o       deprinderea de a realiza proiectarea didactica se formeaza prin exercitii simple, pe unitati mici de continut; ca urmare, in perioada formarii initiale, studentii vor realiza initial microproiecte, pentru ca ulterior sa poata elabora mezoproiecte.

Obiective cadru si de referinta/competente generale si specifice

o       au fost prezentate in cadrul capitolului destinat analizei elementelor componente ale programei scolare

o       se regasesc, complet formulate / ani de studiu in programele scolare pentru gimnaziu si liceu

Obiectivele educationale / operationale

Taxonomia obiectivelor educationale

Dupa tipul de comportament asteptat se cunosc trei tipuri de obiective educative:

Cognitive - centrate pe cunostere; vizeaza insusirea unor informatii, elaborarea unor concepte, formarea unor priceperi, deprinderi si capacitati intelectuale;

Afective - se refera la modelarea atitudinilor, dezvoltarea intereselor, cultivarea sentimentelor, formarea si intarirea convingerilor, judecatilor de valoare prin care se influenteaza comportamentele elevilor

Psihomotorii - urmaresc elaborarea conduitelor motrice, a operatiilor manuale cum sunt manuirea instrumentelor de laborator, efectuarea de activitati practice etc.

Pentru domeniul cognitiv se cunoaste taxonomia lui Bloom, pentru domeniul afectiv - a lui Krathwohl, iar pentru domeniul psihomotori - a lui Simpson.

Operationalizarea obiectivelor educationale

Consta in formularea corecta si clara, transpunerea in termeni de operatii, actiuni, comportamente observabile si masurabile.

Au fost elaborate mai multe modele de operationalizare a obiectivelor, cele mai cunoscute fiind ale lui Mager si a lui Landsheere.

Procedura lui Mager ia in atentie trei parametri pentru elaborarea unui obiectiv operational:

descrierea comportamentului final ( a operatiilor efectuate de elevi in termeni de comportamente observabile)

precizarea conditiilor prin care elevii vor proba ca au ajuns la schimbarea descrisa de comportament ( facilitati si restrictii)

stabilirea nivelelor de performanta acceptabile ( numarul minim de raspunsuri corecte si proportia de reusita)

Procedura de operationalizare a lui Landsheere cuprinde cinci parametri pentru formularea unui obiectiv operational, corespunzatoare celor cinci intrebari de mai jos:

Cine va produce comportamenul dorit ?

Ce comportament observabil va dovedi ca obiectivul este atins ?

Care va fi produsul acestui comportament ( performanta) ?

In ce conditii trebuie sa aiba loc comportamentul ?

In temeiul caror criterii ajungem la concluzia ca produsul este satisfacator ?

Exemplificare:

1. Subiectul 1. Elevii

2. Comportamentul 2. sa reprezinte

3. Performanta 3. diagrama florii de lalea

4. Conditii 4. identificand corect elementele florale

5. Criterii 5. cu utilizarea corecta a simbolului fiecarei piese florale.

1. Subiectul 1. Elevii

2. Comportamentul 2. sa descrie

3. Performanta 3. structura radacinii de piciorul cocosului

4. Conditii 4.observand un preparat microscopic

5. Criterii 5. cu identificarea caracteristicilor fiecarei zone anatomice.

Cerinte pentru formularea obiectivelor operationale:

1. Orice obiectiv sa se refere la activitatea de invatare a elevilor si nu la activitatea profesorului

Exemple incorecte:

sa familiarizez elevii cu

sa transmit cunostinte despre

sa demonstrez elevilor

Exemple corecte:

elevii sa identifice

elevii sa aplice

elevii sa analizeze

2. Obiectivul sa descrie comportamente observabile la elevi:

Exemple incorecte:

elevii sa invete

elevii sa gandeasca

elevii sa asimileze

Exemple corecte:

elevii sa descrie

elevii sa generalizeze

elevii sa rezolve

3. Obiectivul sa fie formulat in termeni expliciti care sa vizeze o singura actiune

Exemple incorecte:

elevii sa inteleaga si sa reprezinte grafic

elevii sa invete si sa rezolve

elevii sa analizeze si sa compare

Exemple corecte:

elevii sa deseneze

elevii sa rezolve

elevii sa analizeze

4. Obiectivele:

- sa fie variate, depasind nivelul simplei reproduceri de informatii

- sa exprime capacitatea, abilitatea mentala activata si nu informatia, ideea sau concluzia

Exemple incorecte:

elevii sa spuna ca

elevii sa ajunga la concluzia ca

Exemple corecte:

elevii sa analizeze

elevii sa interpreteze

5. Sa se evite numarul exagerat de obiective pentru o lectie

6. In cazul in care sarcinile de invatare vizeaza creativitatea, atitudinile sau convingerile elevilor, posibilitatea de operationalizare se diminueaza si se recomanda ca obiectivul sa consiste mai mult intr-o descriere a conditiilor in care urmeaza sa se produca comportamentul, fara a mai specifica actul comportamental particular.

Verbele utilizabile pentru stabilirea obiectivelor operationale ale lectiei sunt redate in tabelele de mai jos selectate si modificate dupa D. Copilu, 2002

Domeniul cognitiv

Capacitatea de format

Verbul

Complementul

cunoasterea

a defini, a distinge, a identifica, a recunoaste, a aminti

terminologie, vocabular, proprietati, fenomene, exemple, utilizari, reguli, modalitati, procese, cauze relatii, influente, tipuri caracteristici, clase, diviziuni, clasificare, categorii, metode , tehnici, utilizari, principii, legi, parti componente, elemente principale, teorii, interrelatii, organizare, structurari

intelegerea

a exprima prin propriile cuvinte, a ilustra, a reprezenta, a redefini = transpozitie (transformare)

semnificatii, exemple, definitii, reprezentari

a interpreta, a reorganiza, a diferentia, a distinge, a stabili, a explica, a demonstra , a interpreta

relatii, caracterizari, metode, concluzii, teorii, abstractizari

a aprecia, a estima, a prevedea, a determina, a stabili = extrapolarea

consecinte, implicatii, factori, efecte

aplicarea

a aplica, a generaliza, a stabili legaturi, a organiza, a utiliza, a clasifica

principii, legi, efecte, procese, fenomene, teorii, situatii

analiza

a distinge, a identifica, a clasifica, a recunoaste - analiza elementelor

elemente, argumente, particularitati, ipoteze

a analiza, a compara, a distinge, a deduce

relatii, interrelatii, teme, cauza, efecte, structura, organizare, aranjament

sinteza

a relata, a constitui, a transmite, a crea, a argumenta, a proiecta, a modifica, a specifica, a dezvolta, a combina, a organiza, a sintetiza, a clasifica, a deduce, a formula, a modifica

structura, model, performanta, modalitate, solutie, fenomene, concepte, teorii, scheme, relatii, generalizari, ipoteze, perceptii, modalitati

evaluarea

a argumenta, a considera, a compara, a evalua

Mijloace, utilitate, alternative, standarde, teorii, generalizari

Domeniul afectiv -emotional

Capacitate de format

Verbul

Complementul

perceptia afectiva

a stimula, a solicita, a manifesta interes fata de ., a exprima, a opta pentru, a accepta, a prefera, a respinge, a participa afectiv, a admite importanta

o trebuinta, un interes, o idee, o opinie, un plan, un concept, o lege, o atitudine

convingeri

a se convinge/a convinge pe altii, a verifica, a argumenta, a crede, a accepta, a dori sa, a fi constient de., a cauta si gasi argumente in sustinerea., a critica argumentat, a se opune, a sustine ca.

o idee, o opinie, un plan, un punct de vedere,

trairi afective

a exprima, a manifesta, a descrie, a participa la

emotia, sentimentul, trairea, semnificatia,

atitudini, comportamente

a manifesta, a exprima, a sustine, a respinge, a combate, a promova, a-si schimba atitudinea, a reflecta asupra, a-i face pe altii sa se angajeze, a se adapta la, a actiona in spiritul,

combativitate, spirit critic, spirit civic

Domeniul psihomotor

Capacitatea de format

Verbul

Complementul

priceperi, deprinderi fizice simple

a folosi, a executa, a efectua, a aplica, a utiliza, a construi, asambla, a modela, a elabora, a proiecta, a organiza, a confectiona

aparate, instrumente de masura, o tehnica, o schita, un desen, planuri

deprinderi intelectuale simple si complexe

a recunoaste, a reproduce, a identifica apartenenta la o clasa, a grupa (a clasifica) elementele dupa un criteriu, a stabili relatii, a integra in sisteme mai complexe, a structura, a conceptualiza

elementele unei clase, categorii, a uni concept, o proprietate, concept, lege, principiu

aptitudini (abilitati ) practice

a manifesta, a demonstra capacitatea de a., a elabora, a aplica, a demonstra abilitati

de .

analiza, sinteza, generalizare, schite, diagrame, indicatori, elemente cunoscute

Cum folosim verbele operationale in formularea obiectivelor ?

Care sunt etapele necesare formularii obiectivelor operationale

Cum se realizeaza derivarea competentelor ?

Competentele fiind exprimate prin capacitati adaptative complexe ale indivizilor la diferite situatii contextuale, se pot forma intr-un interval de timp mai lung, uneori, pe parcursul a doua sau mai multe cicluri de instruire. Din acest motiv, competentele specifice, trebuie derivate si exprimate prin formulari care sa poata fi evaluate pe parcursul lectiilor desfasurate pe parcursul unui an de studiu. Cu alte cuvinte, competentele specifice, care devin vizibil exprimate la elevi dupa un parcurs scolar mai lung, pot fi transpuse in elemente concrete, posibil de cuantificat la fiecare lectie.

Surprindeti si explicati paralelismul dintre obiectivele operationale si competentele derivate.

Definitii utile (dupa Andrei Barna, 2004)

Metoda de invatamint este o cale eficienta de organizare si conducere a invatarii, un mod comun de a preda care reuneste intr-un mod familiar eforturile profesorului si ale elevilor sai.

Procedeul didactic este o secventa a metodei, un detaliu, o tehnica mai limitata de actiune, o componenta sau chiar o particularizare a metodei.

Metodologia didactica se refera la ansamblul metodelor si procedeelor didactice utilizate in procesul de invatamant, precizind natura, functiile si clasificarile posibile ale mijloacelor de invatamant.

Strategia didactica se refera la modul in care cadrul didactic reuseste sa aleaga, sa combine si sa organizeze ansamblu de metode, materiale si mijloace in vederea atingerii anumitor obiective.

Mijloace de invatamant reprezinta ansamblul instrumentelor materiale, naturale, tehnice selectate si adaptate pedagogic metodelor si procedeelor de instruire pentru realizarea eficienta a sarcinilor proiectate la nivelul activitatii de predare - invatare - evaluare.

Evenimentele instruirii determina o dirijare a invatarii, care poate fi riguroasa, moderata sau minima:

Captarea si controlul atentiei

Enuntarea obiectivelor

Reactualizarea cunostintelor invatate anterior

Prezentarea materialului stimul ( a noului continut)

Fixarea ( retentia) cunostintelor

Transferul cunostintelor

Asigurarea conexiunii inverse ( feed - back corectiv)

Evaluarea rezultatelor





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate