PORTOFOLIUL DIDACTIC alternativa viabila la metodele traditionale de evaluare

MANAGEMENT EDUCATIONAL EUROPEAN

Portofoliu didactic

PORTOFOLIUL DIDACTIC

alternativa viabila la metodele traditionale de evaluare

Portofoliul didactic

- alternativa viabila la metodele traditionale de evaluare -

In desfasurarea procesului evaluativ, masurarea si aprecierea (cele doua etape importante) capata semnificatii si coerenta in functie de metoda utilizata in sustinerea acestui demers. In contextul metodologic ales pentru un anumit tip de evaluare instrumentul in sine devine partea operationala relationala cu sarcina de lucru prin intermediul careia elevul demonstreaza abilitati si capacitati specifice situatiei de invatare sau de evaluare.

Instrumentul de evaluare este cel care pune in valoare atat obiectivele de evaluare, cat si demersul initiat pentru a atinge scopul propus, uneori reusind chiar o schimbare a modului de abordare a practicii evaluative curente sau a celei de examen.

In functie de obiectivele educationale urmarite, se folosesc strategii de evaluare variate, ce imbina evaluarea continua, cu utilizarea diferitelor forme de testare.

Este esential ca aceste actiuni de evaluare sa fie judicios echilibrate, pastrandu-se cu masura raportul dintre aspectele informative si cele formative cuprinse in obiectivele procesului de predare-invatare.

Folosirea echilibrata a strategiilor de evaluare mentionate impune, la randul ei, diversificarea tehnicilor si a instrumentelor de evaluare:

Metode traditionale:

probe orale;

probe scrise;

probe practice.

Metode alternative ( complementare ):

observarea sistematica a elevilor;

investigatia;

chestionarul;

proiectul ( miniproiectul );

portofoliul;

tema pentru acasa;

tema de lucru in clasa;

grile de evaluare;

scale de evaluare;

autoevaluarea.

METODE TRADITIONALE

Progresul achizitiilor in domeniul pedagogiei se realizeaza intotdeauna pornind de la ceea ce practica pedagogica a confirmat ca eficient.

De aceea, in evaluarea continua, metodele traditionale nu reprezinta ceva vechi, perimat. Ele sunt considerate acele metode care au dobandit acest apelativ datorita faptului ca raman cele mai des utilizate metode, cu conditia de a se asigura calitatea corespunzatoare a instrumentelor si echilibrul intre probele scrise, orale si practice, prin proba intelegandu-se orice instrument de evaluare proiectat, administrat si corectat de catre cadrul didactic.

Din categoria metodelor traditionale fac parte:

a)      Probele orale;

b)      Probele scrise;

c)      Probele practice.

a) Probele orale - reprezinta metoda cel mai des utilizata la clasa. Ion T. Radu o considera tehnica de examinare, V. Pavelcu - proba, iar I. Nicola metoda si procedeu evaluativ - stimulativ "o forma de conversare prin care profesorul urmareste volumul si calitatea cunostintelor, priceperilor si deprinderilor elevilor si capacitatea de a opera cu ele".

Unele dintre caracteristicile probelor orale pot fi percepute ca avantaje cum ar fi:

- flexibilitatea si adecvarea individuala a modului de evaluare prin posibilitatea de a alterna tipul intrebarilor si gradul lor de dificultate in functie de calitatea raspunsurilor oferite de catre elev;

- posibilitatea de a clarifica si corecta imediat eventualele erori sau neintelegeri ale elevului in raport cu un continut specific;

- formularea raspunsurilor urmarind logica si dinamica unui discurs oral, ceea ce ofera mai multa libertate de manifestare a originalitatii elevului, a capacitatii sale de argumentare etc.;

- posibilitatea data cadrului didactic de a realiza evaluari de ordin atitudinal sau comportamental;

- stabilirea unei interactiuni optime invatator-elev etc.

Alte caracteristici trebuie vazute ca limite ale acestor probe, dintre care se pot mentiona:

- diversele circumstante (factori externi) care pot influenta obiectivitatea evaluarii atat din perspectiva cadrului didactic, cat si a elevului;

- nivelul scazut de fidelitate si validitate;

- consumul mare de timp, avand in vedere ca elevii sunt evaluati individual.

b) Probele scrise - sunt practicate si uneori chiar preferate, datorita unora dintre avantajele lor imposibil de ignorat in conditiile in care se doreste eficientizarea procesului de instruire si cresterea gradului de obiectivitate in apreciere. Ioan Cerghit considera ca probele scrise se datoreaza unor "considerente obiective (numar redus de ore la unele discipline, programa si clase aglomerate) cat si unor considerente psihopedagogice deoarece lucrarile scrise dau posibilitatea elevilor sa lucreze in ritm propriu, relevand mai

pregnant capacitatea lor de organizare a cunostintelor lor dupa un plan logic, expunere, disciplina in gandire, deprindere de munca, independenta, putere de sinteza si de exprimare in scris etc." Un alt avantaj al probelor scrise ar fi acela ca au o valoare de obiectivitate si impartialitate mai mare decat cele orale.

Probele scrise aduc desigur si dezavantaje si anume:

ofera elevului o slaba retroinformare utila;

ingradesc sever sfera cunostintelor ce urmeaza a fi verificate;

lipseste climatul psihologic si cel afectiv.

c) Probele practice - ofera posibilitatea evaluarii capacitatii elevilor de a aplica cunostintele in practica, precum si a gradului de stapanire a priceperilor si a deprinderilor formate. Sunt cunoscute multiple forme de realizare: experiente de laborator, lucrari experimentale, desene, schite, grafice etc.

Activitatile practice ofera posibilitatea elevului de a-si dezvolta atat competentele generale (comunicare, analiza, sinteza, evaluare ), cat si pe cele specifice, aplicative (utilizarea datelor, a instrumentelor de lucru, interpretarea rezultatelor).

Metodele traditionale de evaluare, concepute ca realizand un echilibru intre probele orale, scrise si cele practice, constituie la momentul actual elementele principale si dominante in desfasurarea actului evaluativ.

2. METODE ALTERNATIVE ( COMPLEMENTARE )

Cele mai importante finalitati ale evaluarii procesului instructiv-educativ, in ultimul timp, se concretizeaza in :

• cunostinte si capacitati;
• atitudini    (practice, sociale, stiintifice, etc.);
• interese;   
• capacitatea de a face aprecieri de valoare (opinii, adaptari atitudinale si comportamentale etc.)   

Pornind de la aceasta realitate, strategiile moderne de evaluare cauta sa accentueze acea dimensiune a actiunii evaluative care sa ofere elevilor suficiente si variate posibilitati de a demonstra ceea ce stiu dar, mai ales, ceea ce pot sa faca.

Principalele metode alternative (complementare) de evaluare al caror potential formativ sustine individualizarea actului educational prin sprijinul elevului sunt :

a) Observarea sistematica a activitatilor si a comportamentului elevilor;

b) Investigatia;

c) Proiectul;

d) Portofoliul;

e) Autoevaluarea.

a) Observarea sistematica a activitatilor si a comportamentului elevilor in timpul activitatii didactice este o tehnica de evaluare ce furnizeaza cadrului didactic o serie de informatii, diverse si complete, greu de obtinut astfel prin intermediul metodelor de evaluare traditionala. Observarea este adeseori insotita de aprecierea verbala asupra activitatii/raspunsurilor elevilor.

Pentru a inregistra informatiile de care are nevoie cadrul didactic are la dispozitie practic cinci modalitati:

I.            fisa de observatii curente;

II.         fisa de evaluare ( calitativa );

III.       scara de clasificare;

IV.      lista de control/verificare;

V.         fisa de caracterizare psiho-pedagogica ( la final de ciclu ).   

I. Fisa de evaluare - este completata de catre cadrul didactic, in ea inregistrandu-se date factuale despre evenimentele cele mai importante pe care acesta le identifica in comportamentul sau in modul de actiune al elevilor sai precum si interpretarile asupra celor intamplate.   

II. Scara de clasificare - insumeaza un set de caracteristici ( comportamentale) ce trebuie supuse evaluarii insotite de un anumit tip de scara ( de obicei scara Libert ).

III. Lista de control/verificare - desi pare asemanatoare cu scara de clasificare ca maniera de structurare se deosebeste de aceasta prin faptul ca prin intermediul ei doar se constata prezenta sau absenta unui comportament, fara a emite o judecata de valoare oricat de simpla.

Pentru evaluarea achizitiilor ce vizeaza capacitati superioare, precum si a calitatilor de ordin atitudinal si comportamental, la clasele mai mari se pot utiliza cu succes urmatoarele metode alternative:

b) Investigatia - ofera elevului posibilitatea de a aplica in mod creator cunostintele insusite si de a explora situatii noi de invatare, pe parcursul unei ore de curs. Metoda presupune definirea unei sarcini de lucru cu instructiuni precise, intelegerea acestora de catre elevi inainte de a trece la rezolvarea propriu-zisa, practica, prin care elevii isi pot demonstra un intreg complex de cunostinte si de capacitati.

c) Proiectul - este un demers evaluativ mai amplu, ce permite o apreciere complexa si nuantata a invatarii, ajutand la identificarea unor calitati individuale ale elevilor. Este o forma de evaluare puternic motivanta pentru elevi, desi implica un volum de munca sporit - inclusiv activitatea individuala in afara clasei. Proiectul reprezinta o forma de evaluare complexa, ce conduce la aprecierea unor capacitati si cunostinte superioare, precum:

apropierea unor metode de investigatie stiintifice;

gasirea unor solutii de rezolvare originale;

organizarea si sintetizarea materialului;

generalizarea problemei;

aplicarea solutiei la un camp mai vast de experiente;

prezentarea concluziilor.

d) Portofoliul - este un instrument de evaluare complex, ce include experienta si rezultatele relevante obtinute prin celelalte metode de evaluare. El reprezinta "cartea de vizita" a elevului urmarind procesul global inregistrat de acesta, nu numai in ceea ce priveste cunostintele achizitionate pe o unitate mare de timp, dar si atitudinile acestuia; este un mijloc de a valoriza munca individuala a elevului, actionand ca factor al dezvoltarii personalitatii, rezervandu-i elevului un rol activ in invatare.

Portofoliul poate fi de doua tipuri: portofoliu de invatare si portofoliu de evaluare. In functie de caracterul sau, se modifica si continutul acestuia. Portofoliul surprinde si evalueaza elevul in complexitatea personalitatii sale, componentele lui inscriindu-se in sfera interdisciplinaritatii.

e) Autoevaluarea - are drept scop sa-i ajute pe elevi sa-si dezvolte capacitatile de autocunoastere si de autoevaluare, sa compare nivelul la care au ajuns cu nivelul cerut de obiectivele invatarii si de standardele educationale, sa-si dezvolte un program propriu de invatare, sa-si autoevalueze si valorizeze atitudini si comportamente.

Unii teoreticieni includ examenele ca modalitate de evaluare externa in lista metodelor alternative de evaluare. Examenele certifica, la sfarsit de ciclu scolar, cunostintele si competentele elevilor care le permit acestora sa acceada intr-o noua forma de invatamant, sau intr-un ciclu scolar superior. Ca instrumente de evaluare se folosesc testele standardizate sau nestandardizate, interviul, probele orale etc.

Toate aceste metode complementare de evaluare asigura o alternativa la formulele traditionale, a caror prezenta este preponderenta in activitatea curenta la clasa, oferind alte optiuni metodologice si instrumentale care imbogatesc practica evaluativa.

PORTOFOLIUL

Portofoliul apare tot mai frecvent ca metoda complementara de evaluare in practica scolara actuala, dar credem ca se face prea des confuzia, de catre elevi si de catre profesori deopotriva, intre o mapa cu materiale si ceea ce ar trebui sa reprezinte acest mijloc eficient, alternativ de evaluare, adevarata carte de vizita a fiecarui evaluat( inclusiv cadru didactic ori o institutie scolara).

Fiind un instrument integrator, complex, nelimitat la o anumita secventa de invatare, portofoliul ofera evaluatorului imaginea elocventa a evolutiei celui evaluat.

Portofoliul reprezinta o colectie de lucrari/documente (ale elevilor/cadrelor didactice/ institutiei) constituita cu scopul de a indica eforturile, progresele si rezultatele acestora (la una/ mai multe discipline), avandu-se in vedere un an/ o perioada de evaluare.

Exista o diversitate de modalitati de alcatuire a portofoliului, datorita ariei mari care poate fi circumscrisa. Relativ nou ca metoda alternativa de evaluare in domeniul educatiei, portofoliul poate urmari traseul dezvoltarii personale a evaluatului in general sau in particular (pe disciplina/tema). Are drept scop imediat furnizarea unor date, atat evaluatului, cat si evaluatorului, despre capacitatea de a operationaliza obiective si despre atitudinile asumate de cel evaluat, extinzandu-se si asupra familiei ori a comunitatii. Din punct de vedere contextual, portofoliul trebuie sa aiba in vedere particularitatile de varsta, interesele si abilitatile evaluatului, specificul disciplinei/ aspectelor urmarite de evaluator.

El va trebui sa ofere o imagine elocventa a creativitatii elevului si a modelui in care reuseste sa se puna in valoare, urmand sa contina :

Posibil continut al unui portofoliu al cadrului didactic

• Rezultate la probele traditionale (evaluari predictive, formative, sumative) si interpretarea lor, precum si fixarea elementelor de sprijin in vederea ameliorarii acestora, setul de greseli tipice si temele de recuperare etc.
• Bibliografie generala (la nivelul disciplinei)
• Anumite teme pentru acasa (compuneri libere, eseuri structurate, recenzii, rezumate etc.)
• Biografii
• Microantologii tematice
• Investigatii
• Proiecte
• Sarcini de invatare-rezolvare de probleme
• Rezultate la concursuri scolare(diplome)
• Creatii personale (mai ales la limba si literatura romana)
• Decupaje din presa (daca este cazul)
• Fisa de observare sistematica a profesorului
• Autoevaluarea, vizand atat fiecare secventa de invatare/ capitol, cat si rezultatele de ansamblu
• Chestionar privind interesul evaluatului pentru disciplina vizata

Continutul chestionarului

Iata cum poate arata un chestionar privind comportamentul/ interesul elevului la ora de limba si literatura romana, sugestiilor din Ghidul de evaluare la limba si literatura romana (primele 12) adaugandu-le si altele, definitorii pentru disciplina in cauza sau chiar pentru alte discipline :

Clasa.

Numele si prenumele elevului.

Data.

Comportamentul elevului

1. Este atent in clasa
2. Foloseste materialele informative solicitate
3. Ii asculta cu atentie pe colegi
4. Participa la discutii
5. Interventiile lui au legatura cu dezbaterea
6. Cere explicatii cand nu a inteles
7. Studiaza bibliografia indicata in clasa
8. Aduce material bibliografic suplimentar la scoala
9. Isi asuma raspunderea realizarii unei sarcine
10. Coopereaza cu ceilalti colegi in realizarea unei sarcini
11. Duce la bun sfarsit sarcinile pe care le-a primit
12. Propune idei sau activitati noi
13. Dovedeste capacitatea de relationare, toleranta fata de ceilalti
14. Isi asuma rolul de lider in activitatile in echipa/grup
15. Emite judecati de caracter general in aprecierea activitaii colegilor
16. Are discernamant, spirit critic si autocritic
17. Are capacitate de concentrare si de efort
18. Se dovedeste interesat de activitati suplimentare-olimpiade etc
19. Isi face temele permanent si cu seriozitate
20. Dovedeste creativitate in abordarea unei probleme

Scara de apreciere este de la 0 la 20 de puncte, elevul primind pentru fiecare DA un punct si 0 puncte pentru fiecare NU.

Rezulta asadar un comportament care va fi evaluat:

Evaluarea chestionarului

INSPECTORATUL SCOLAR AL JUDETULUI

PRAHOVA

PLOIESTI, STR. DEMOCRATIEI, NR.35

PORTOFOLIUL PROFESORULUI

An scolar 2006 - 2007

" Mapa profesorului reprezinta cartea de vizita a activitatii didactice a profesorului eficient, permite pastrarea materialelor si organizarea acestora astfel incat sa fie operationale, obliga profesorul la o munca de calitate, la responsabilitate si rigoare profesionala, intrucat toate "documentele" sunt "la vedere".

STRUCTURA MAPEI PROFESORULUI:

Partea I : DATE PERSONALE

1. Structura anului scolar

2. Incadrarea (clase, nr. de ore )

3. Orarul

4. Fisa postului

5. Calendarul activitatilor pe anul in curs

6. Curriculum Vitae

7. Raport de autoevaluare

Partea a II a : ACTIVITATEA DE LA CATEDRA

1. Programa scolara

2. Microprogramele pentru optionalele propuse

3. Planificarea materiei ( planificarea anuala si pe unitati de invatare )

4. Proiecte didactice

5. Teste de evaluare ( testele predictive, rezultatele acestora si

observatiile- concluziile ce se impun, testele sumative pentru fiecare

unitate de invatare sau testele date la sfarsit de semestru sau an scolar)

6. Evaluarea alternativa ( titlurile proiectelor, referatelor, eseurilor si

portofoliilor intocmite de elevi)

7. Fise de lucru (pe clase, pe nivel de performante vizat)

8. Catalogul profesorului

9. Programa de pregatire pentru recuperarea cunostintelor

10. Lista materialului didactic existent

11. Fise cu asistentele la ore

Partea a III a : PERFORMANTE

1. Calendarul olimpiadelor si concursurilor scolare

2. Descriptori de performanta

3. Subiecte propuse

4. Tabel nominal cu elevii selectionati si pregatiti pentru aceste

concursuri

5. Planificarea pregatirii suplimentare

6. Prezenta la pregatiri

7. Rezultatele obtinute la diferite faze

Partea a IV a : " PROIECTE PERSONALE"

Cuprinde lista cu proiecte sau chiar proiectele pe care ni le-am propus pe

o anumita perioada

Partea a V a : PERFECTIONARE

Evidenta clara a activitatilor de perfectionare organizate la nivelul unitatii

de invatamant ( catedra, consilii profesorale) sau de CCD- ISJ, diplome,

certificate

Partea a VI a : MATERIALE

( scrisori metodice, regulamente, publicatii, adrese MECT, ISJ, etc.)

Dintre toate materialele, consideram ca Planificarea anuala, semestriala si

pe unitati de invatare reprezinta piesa cea mai importanta din portofoliu,

tocmai pentru ca sta la baza celorlalte

Partea a VII a : ACTIVITATEA CA DIRIGINTE

Fise personale ale elevilor

Comitetul de parinti pe clasa

Reprezentatii Consiliului elevilor

Planificarile acivitatilor curriculare si extracurriculare

Tabel cu elevii problema

Graficul si tematica Consiliului clasei

Graficul si tematica sedintelor cu parintii

INSPECTORATUL SCOLAR AL JUDETULUI

PRAHOVA

PLOIESTI, STR. DEMOCRATIEI, NR.35

PORTOFOLIUL EDUCATOAREI

An scolar 2006 - 2007

A. LEGISLATIE

B. DEZVOLTAREA PROFESIONALA A EDUCATOAREI

C. DOCUMENTE SCOLARE

A. Cunoasterea si aplicarea corecta a prevederilor legale in vigoare

Ø      Legea invatamantului, completata si republicata;

Ø      Statutul personalului didactic, completat si republicat;

Ø      Regulamentul de organizare si functionare a invatamantului prescolar; aprobat cu O.M. nr. 4464 / 7.09.2000;

Ø      Planul de invatamant si metodologia de aplicare a planului pentru invatamantul prescolar,

Ø      Programa activitatilor instructiv-educative in gradinita de copii;

Ø      Ghidul de aplicare a programei pentru invatamantul prescolar;

Ø      Scrisori metodice pentru aplicarea programei activitatilor instructiv-educative in gradinita de copii;

Ø      Curriculum-ul national pentru clasele I -IV;

Ø      Legea Nr. 272 / 2004 privind protectia si drepturile copiilor;

Ø      Legea Nr. 87 / 13.IV. 2006, privind asigurarea calitatii;

Ø      Standarde M.Ed.C. pentru acreditarea si evaluarea periodica a

institutiilor de invatamant.

B. Dezvoltarea profesionala a educatoarei - Competentele specifice:

Ø      Competente specifice profesiei de educatoare:

I. Competente de comunicare si relationare;

II. Competente metodologice;

III. Competente de evaluare si autoevaluare a activitatii didactice;

IV. Competente psiho-sociale;

V. Competente tehnice si tehnologice;

VI. Competente de management al carierei ( proiecte si

programe educationale ).

Ø      Curriculum Vitae European;

Ø      Materiale care sa ateste utilizarea metodelor alternative

( portofolii, proiecte, malettes pedagogiques, brain-storming,

autoscopie, studii de caz, problematizare );

Ø      Caietul de formare continua si studiu individual; Dovezi de autoperfectionare ( fise de lectura, articole, studii, recenzii, lucrari metodico-stiintifice, adeverinte / atestate de participare la stagii de perfectionare si formare continua );

Ø      Modalitati concrete de autoperfectionare si abilitare curriculara;

Ø      Evaluarea ( fisa individuala a postului, fisa de evaluare a educatoarei ).

C. Documentele scolare si instrumentele de lucru ale educatoarei

Ø      Catalogul grupei;

Ø      Caietul educatoarei: planificarea calendaristica, numarul de activitati planificate, date generale despre grupa de copii, colaborarea cu familia, colaborarea cu alti factori educationali si institutionali;

Ø      Programe pentru disciplinele din CDS;

Ø      Proiecte de activitati ( debutanti, grad definitiv, gradul II ), schite de

proiecte didactice ( gradul I ), mape cu proiecte model pentru toate

cadrele didactice;

Ø      Mapa didactica a educatoarei: proiecte de activitate (model), proiecte tematice (model), proiecte tematice pentru activitati integrate (model),

mijloace de invatamant elaborate, lucrari personale, inventar de teme

anuale, fise de evaluare initiala, formativa, sumativa, teste de evaluare

elaborate de cadrul didactic, modelele fiselor de evaluare a prescolarilor

pe nivele de varsta: nivel I ( 3 - 4 / 5 ani ) si nivel II ( 5 - 6 / 7 ani ), s.a.;

Ø      Registrul de inscriere si evidenta a copiilor;

Ø      Dosarele personale ale copiilor;

Ø      Portofoliile copiilor;

Ø      Caracterizarea psihopedagogica a fiecarui copil - Caiet de observatii curente;

Ø      Caracterizarea psihosociala si pedagogica a grupei de prescolari ( la sfarsitul fiecarui semestru si la sfarsitul unui an de invatamant );

Ø      Fisa psihopedagogica a fiecarui copil, la sfarsit de ciclu prescolar,

(evolutia scolara, nivelul de evaluare didactica si de pregatire al

prescolarilor in vederea integrarii cu succes in ciclul primar).

Inspector Scolar General,    Inspector scolar de specialitate,

Prof. Gheorghe Matei Prof. Adriana Manolache

Continutul portofoliului (pentru elevi)

Evaluarea optima a portofoliului tine si de modul in care cadrul didactic si-a pregatit elevii, precizandu-se, de la inceput :

Precizari pentru elevi

• Tema
• Modalitatea de prezentare (mapa,dosar ; foaia de titlu, cuprinzand numele, prenumele, clasa, anul scolar, disciplina, profesor indrumator ; existenta cuprinsului)
• Dimensiunea portofoliului
• Structura : obiective, motivatia, documentele necesare(referate, recenzii, interviuri, eseuri, extrase, note, scheme, grafice, etc.), bibliografie, realizari personale( teste, concluzii, scheme de recapitulare/ aprofundare/ extindere precum si diplôme, creatii personale, reproduceri,etc)
• Modalitatea de sistematizare a materialelor, selectarea acestora ; redactarea- titluri si subtitluri, indicatii bibliografice prin note de subsol sau de final ; realizarea legendelor pentru tabele, scheme, harti ; realizarea unor glosare de termeni specifici/ concepte operationale ; utilizarea imaginilor ilustrative etc.
• Utilizarea unor mijloace moderne de prezentare- casete audio sau video, CD-uri- alaturi de cele conventionale

Este necesar ca profesorul sa atraga atentia elevilor sa nu utilizeze in exces informatia oferita pe internet sau in carti, ci sa incerce o abordare personala a problematicii, criteriul originalitatii fiind unul important in evaluarea finala.

Prezentam o fisa de evaluare a portofoliului elevilor utilizabila la toate disciplinele :

Atentie! Este necesar ca, indiferent de specialitate, sa avem in vedere in orice situatie aspectul utilizarii corecte a limbii romane.