Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
» PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA OPTIONALA PRIN PESTERILE LUMII Geografie CLASA: a IV-a


PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA OPTIONALA PRIN PESTERILE LUMII Geografie CLASA: a IV-a


PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA OPTIONALA

DENUMIREA OPTIONALULUI PRIN PESTERILE LUMII

DISCIPLINA: Geografie

CLASA: a IV-a

DURATA: 1 an

NUMAR ORE: 34

PROPUNATOR:



I OBIECTIVE CADRU:

O.1.- Recunoasterea unor concepte specifice geografiei, biologiei, ecologiei, speologiei;

O.2.- Reprezentarea spatiului geografic;

O.3.- Dezvoltarea atitudinilor critice prin exprimarea opiniilor fata de semeni in relatia lor cu mediul inconjurator;

O.4.- Dezvoltarea comportamentului favorabil pentru ocrotirea si mentinerea unui mediu natural echilibrat si propice sanatatii omului.

II OBIECTIVE DE REFERINTA SI ACTIVITATI DE INVATARE

O.1. Recunoasterea unor concepte specifice geografiei, biologiei, ecologiei, speologiei;

La sfarsitul clasei a IV-a, elevul va fi capabil:

OBIECTIVE DE REFERINTA

ACTIVITATI DE INVATARE

1.1.- sa identifice terminologia specifica, prin utilizarea notiunilor insusite concret, in diverse contexte;

exercitii de identificare a caracteristicilor unei pesteri folosind terminologia specifica;

exercitii de recunoastere a fenomenelor care stau la baza formarii unei pesteri;

exercitii de recunoastere a elementelor componente ale ecosistemelor formate in zonele carstice (flora si fauna subterana).

1.2.- sa descrie in enunturi simple fenomene observate in pesteri prin utilizarea de informatii obtinute formal si informal si/ sau din experienta proprie de viata;

exercitii de descriere a unei pesteri pe baza unor imagini date si/ sau din propria experienta;

exercitii de completare a unor enunturi lacunare pornind de la un suport cartografic

1.3.- sa diferentieze tipuri de pesteri prin utilizarea de informatii obtinute formal si informal si/ sau din experienta proprie de viata

exercitii de clasificare dupa criterii date a pesterilor din plansele, filmuletele prezentate;

exercitii de completare a unor tabele pentru clasificari pe diferite criterii ale pesterilor prezentate in planse, filmulete;

exercitii de selectare a unor imagini din pesterile prezentate prin alcatuirea unui album speologic.

O.2.- Reprezentarea spatiului geografic;

La sfarsitul clasei a IV-a, elevul va fi capabil:

OBIECTIVE DE REFERINTA

ACTIVITATI DE INVATARE

2.1.- sa localizeze corect elemente ale spatiului geografic (pesteri), intr-un context dat;

exercitii de localizare a unor pesteri pe harta judetului, a tarii, a Europei;

exercitii de intocmire pe harta judetului/ a tarii a unor trasee imaginare ce reunesc aceleasi elemente ale spatiului geografic

( pesteri);

2.2.- sa utilizeze mijloace elementare de orientare (puncte cardinale, alte repere observabile) in spatiul apropiat/ al tarii;

exercitii de localizare a unor pesteri cu ajutorul unor repere (rauri, forme de relief, judete, orase, etc.) si al punctelor cardinale;

exercitii de realizare a unei reprezentari cartografice, simple,    a unei pesteri;

2.3.- sa se situeze corect in spatiul imediat, apropiat si local;

exercitii de localizare empirica, pe teren, intr-o pestera a elementelor din orizontul apropiat (intrari, galerii, stalactite, stalagmite);

exercitii de recunoastere in diferite surse de informare (ex.: fotografii, citate etc.) a unor tipuri de pesteri.

O.3.- Dezvoltarea atitudinilor critice prin exprimarea opiniilor fata de semeni in relatia lor cu mediul inconjurator;

La sfarsitul clasei a IV-a, elevul va fi capabil:

OBIECTIVE DE REFERINTA

ACTIVITATI DE INVATARE

sa explice necesitatea protejarii ecosistemelor formate in zonele carstice;

exercitii pentru inregistrarea unor date semnificative de importanta practica pentru turisti / localnici cu privire la protejarea pesterilor;

exercitii de informare, ( de ex. in revista scolii ), a viitorilor turisti in privinta necesitatii protectiei mediului ( a pesterilor, in special) prin articole, pliante, afise etc.;

exercitii de argumentare a necesitatii protejarii ecosistemelor formate in zonele carstice;

3.2.- sa identifice amenintarile asupra ecosistemelor formate in zonele carstice;

exercitii de recunoastere a actiunilor umane cu repercusiuni ireversibile asupra mediului cavernicol, subteran;

exercitii de identificare a solutiilor posibile pentru diminuarea impactului negativ al omului in zonele carstice, din cele prezentate;

3.3.- sa identifice unele drepturi ale turistilor cu privire la protectia mediului inconjurator;

exercitii de recunoastere a legilor privitoare la protejarea pesterilor, a florei si a faunei din mediul carstic;

exercitii de identificare a unor pesteri protejate de lege, a florei si a faunei cavernicole.

O.3.- Dezvoltarea comportamentului favorabil pentru ocrotirea si mentinerea unui mediu natural echilibrat.

La sfarsitul clasei a IV-a, elevul va fi capabil:

OBIECTIVE DE REFERINTA

ACTIVITATI DE INVATARE

4.1- sa-si demonstreze imaginatia si curiozitatea stiintifica;

exercitii de centralizare a datelor referitoare la "pesteri vizitate" in orele de optional, pe diferite criterii, prin completarea unor tabele;

exercitii de descriere (prezentare) a unor pesteri date, in calitate de "ghid";

exercitii de recunoastere a florei/ faunei cavernicole prezentate intr-un atlas botanic/ zoologic;

exercitii de formulare a unor intrebari si raspunsuri;

4.2- sa demonstreze grija fata de natura, in general si a pesterilor, in special;

exercitii pentru identificarea locurilor atractive din punct de vedere turistic in zona;

exercitii de constituire a unei "garzi ecologice" care sa traga la raspundere" prin mijloace publicitare persoanele care nu au respect fata de natura;

exercitii de formulare a unor intrebari si raspunsuri referitoare la protejarea mediului inconjurator;

4.3.- sa identifice atitudinile pozitive fata de lumea pesterilor;

exercitii de realizare a unor activitati comune cu alte discipline pentru pastrarea unui mediu natural sanatos;

exercitii de alcatuire a unui plan de masuri concret, cu actiuni de ecologizare;

exercitii de identificare a conditiilor normale relatiei om- pestera, din cele enumerate;

4.4.- sa identifice reguli de comportament cu privire la raporturile individului cu mediul inconjurator (cavernicol), in acord cu drepturile omului;

exercitii pentru stabilirea si analiza regulilor de comportament ale individului (drepturi, indatoriri), pentru un mediu sanatos, echilibrat;

exercitii de identificare (construire) a unei situatii problema si rezolvarea ei.

III CONTINUTURI

SEMESTRUL

UNITATEA DE INVATARE

CONTINUTURILE INVATARII

NR.

ORE

I

17 ore

1. Speologia- notiuni introductive

3 ore

1.1- Glosar minimal de termeni;

1.2- Invitatie pe drumul cunoasterii:

1.2.1. Cum au aparut pesterile;

1.2.2. Cum se formeaza stalactitele si stalagmitele.

2. Biospeologia- viata din pesteri

3 ore

2.1- Plante adaptate vietii cavernicole;

2.2- Animale din pesteri;

2.3- Cine sunt liliecii?

3. Ecospeologia

3 ore

3.1- Amenintari asupra ecosistemelor formate in zonele carstice;

3.2- Solutii posibile pentru diminuarea impactului negativ al omului in zonele carstice;

3.3- Protectia pesterilor- o provocare.

4. Perle speologice romanesti

7 ore

4.1- Pestera Scarisoara;

4.2- Pestera Ursilor;

4.3- Pestera Vantului;

4.4- Pestera Ialomicioara;

5. Importanta protejarii peste-rilor pentru pastra-rea unui mediu natural sanatos si echilibrat 1 ora

Evaluare scrisa.

II

17 ore

4. Perle speologice romanesti

3 ore

4.5- Pestera Muierii;

4.6- Valea Stanii- o rezervatie speologica;

6. Prin pesterile lumii

7 ore

6.1- Perla biospeologica de la Lakatnic (Bulgaria);

6.2- Cu trenuletul prin pestera Postojna (Iugoslavia);

6.3- Pesterile cu gheata din Tatra;

6.4- Pestera Serpilor de la Siboney- infern pentru vizitatori, rai pentru speologi (Cuba);

6.5- Regina Pesterilor din Rubeland (Germania);

6.6- Pesterile din Pirinei- pe urmele preistoriei;

6.7- Stiati ca.?

7. Micul naturalist

- speolog

6 ore

7.1- Fata in fata cu pestera;

7.2- Punct de atractie turistica in zona locala;

7.3- Reguli pentru protejarea mediului inconjurator (drepturi si indatoriri ale oamenilor);

7.4- Activitate practica de strangere a resturilor menajere, a gunoaielor.

2

8. "De vorba la gura pesterii": Convinge-ma sa devin speolog!

1 ora

Evaluare scrisa

STANDARDE CURRICULARE MINIME DE PERFORMANTA

OBIECTIV CADRU

STANDARD

O.1.- Recunoasterea unor concepte specifice geografiei, biologiei, ecologiei, speologiei;

S.1 Sa identifice doua caracteristici ale unei pesteri, folosind terminologia specifica;

S.2 Sa recunoasca unul din fenomenele care stau la baza formarii unei pesteri;

S.3 Sa identifice cate un element specific florei si faunei subterane;

S.4 Sa identifice o asemanare si o deosebire intre doua pesteri date;

O.2.- Reprezentarea spatiului geografic;

S.5 Sa localizeze cel putin o pestera pe harta tarii;

O.3.- Dezvoltarea atitudinilor critice prin exprimarea opiniilor fata de semeni in relatia lor cu mediul inconjurator;

S.6 Sa identifice o actiune umana cu repercusiuni ireversibile asupra mediului cavernicol din cele date;

S.7 Sa identifice o solutie posibila pentru diminuarea impactului negativ al omului in zonele carstice din cele enumerate;

O.4.- Dezvoltarea comportamentului favorabil pentru ocrotirea si mentinerea unui mediu natural echilibrat si propice sanatatii omului.

S.8 Sa identifice o metoda de protejare a mediului cavernicol din cele prezentate la optional.

SUGESTII METODOLOGICE:

Pe parcursul optionalului "Prin pesterile lumii", voi folosi ca metode si procedee: conversatia, observatia, explicatia, demonstratia, analiza, sinteza, problematizarea, jocul didactic.

De exemplu, la sfarsitul lectiei "Cum se formeaza stalactitele si stalagmitele", pentru a vedea daca cele doua notiuni: "stalactita" si "stalagmita" au fost insusite corect, se cere elevilor sa modeleze din plastilina un mic interior al unei pesteri. Pe peretii interiori ai unei cutii/ cani se lipeste plastilina si astfel se pot modela stalactitele si stalagmitele sub forma de turturi, in pozitia corecta (de jos in sus/ de sus in jos).

Observatia, alaturi de conversatie sunt metode de baza in transmiterea cunostintelor referitoare la "Plante adaptate vietii cavernicole"/ "Animale din pesteri". Atlasul Botanic si Atlasul Zoologic sunt materiale didactice de sprijin deosebit de interesante care capteaza atentia copiilor, ii mobilizeaza, le trezeste interesul, le satisface curiozitatea si ii ajuta sa retina si sa vada specii de plante si animale specifice mediului carstic.

Tot in cadrul acestor teme, ca si in altele, spre exemplu: "Perle speologice romanesti", "Prin pesterile lumii" se poate realiza un portofoliu tematic care sa cuprinda fotografii din pesterile studiate, pliante cu imagini reprezentative dintr-o anumita pestera, articole despre pesteri, protejarea lor, etc.

De asemenea, cu ajutorul unor astfel de fotografii, se poate face o miniexpozitie de fotografie speologica.

Lecturile geografice stau la baza transmiterii cunostintelor despre pesteri din tara si de peste hotare. Textele, adaptate particularitatilor de varsta si individuale, ii transpun pe copii in lumea mirifica, plina de mistere si greu de explorat a pesterilor. De asemenea, le ofera acestora posibilitatea de a retine usor ceea ce este specific fiecarei pesteri datorita modului atractiv de prezentare. (Ex.: "Pestera Serpilor de la Siboney- infern pentru vizitatori, rai pentru speologi"; "Emil Racovita- primul laborator subteran de la tropice").

Descrierea unei pesteri in calitate de "ghid" poate fi o provocare pentru elevi. Jocul de rol ii mobilizeaza pe acestia spre a arata ceea ce stiu despre pestera prezentata, ce notiuni au fost insusite, daca au fost insusite corect, le dezvolta imaginatia, le trezeste interesul fata de protejarea naturii inconjuratoare.

Ca jocuri didactice se pot folosi cu succes rebusurile. Acestea pot fi elaborate de catre invatator, dar si de catre elev. Descoperirea cuvintelor "cheie" pe baza unor definitii le antreneaza gandirea si operatiile acesteia (analiza, sinteza, abstractizarea, generalizarea), ii ajuta sa se familiarizeze cu terminologia specifica, fixeaza cunostintele. Completarea acestor rebusuri intr-o activitate frontala, dar si pe grupe ii mobilizeaza pe elevi, le mentine treaza atentia, le dezvolta spiritul competitiv.

Realizarea unui puzzle se poate folosi pentru a anunta tema noua: "Cine sunt liliecii?". Copiii isi dezvolta imaginatia combinand piesele de puzzle, iar satisfactia obtinerii unei imagini finale (un liliac) poate fi rasplatita printr-un mini-album cu specii de lilieci care se adauga la portofoliul personal.

"Cubul magic" consolideaza o parte din cunostintele dobandite in cadrul unitatii de invatare "Ecospeologia". Pe fiecare din cele sase fete ale cubului sunt scrise fie amenintari asupra ecosistemelor formate in zonele carstice, fie solutii posibile pentru diminuarea impactului negativ al omului in zonele carstice. Elevii trebuie sa le recunoasca (sunt fie amenintari, fie solutii).

Metoda "R. A. I." (raspunde, arunca, interogheaza) stimuleaza si dezvolta capacitatea elevilor de a comunica prin intrebari si raspunsuri ceea ce tocmai au invatat.

Aceasta metoda consta in aruncarea mingii de la un elev la altul. Cel care arunca mingea trebuie sa puna o intrebare din lectia predata celui care o prinde. Cel care prinde mingea raspunde la intrebare si apoi arunca mai departe altui coleg, punand o noua intrebare. Eliminarea celor care nu au raspuns corect conduce treptat la ramanerea celor mai bine pregatiti.

Folosita la sfarsitul oricarei lectii din cadrul capitolelor "Perle speologice romanesti", "Prin pesterile lumii" se realizeaza un feed-back rapid intr-un mod placut, energizant care imbina cooperarea cu competitia, exerseaza abilitatile de comunicare interpersonala, capacitatea de a formula intrebari si de a gasi cel mai potrivit raspuns.

Vizitarea unei pesteri prin organizarea unei excursii (ex.: Pestera Ialomicioara) ii ajuta pe elevi sa isi fixeze mai bine cunostintele capatate in clasa referitoare la pesteri, prin legarea teoriei de practica. Se formeaza priceperi si deprinderi de a observa fenomenele naturii (in drum spre pestera, in pestera) si se dezvolta comportamentul favorabil pentru ocrotirea si mentinerea unui mediu echilibrat si propice sanatatii omului. In acest sens, se va organiza si o actiune practica de strangere a resturilor menajere, a gunoaielor intalnite pe traseu.

Concret, elevii vor putea observa, din pacate, care este impactul negativ al omului in zonele carstice (si nu numai).





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate