Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica | |
Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICA
Anul: II
Disciplina Teoria si metodologia instruirii
Unitatea de invatare: Strategii de instruire
Subiectul Metodele strategiei de instruire
Tipul lectiei: Consolidare de cunostinte
Competente specifice
cunoasterea metodelor strategiei de instruire
incadrarea metodelor in strategia de instruire
constientizarea utilitatii si importantei utilizarii metodelor strategiei de instruire
Obiective operationale: la sfarsitul activitatii de seminar, studentii vor fi capabili:
1)sa defineasca metoda de instruire, pe baza definitiilor din curs;
2)sa cunoasca metodele de instruire grupate dupa diferite criterii;
3)sa opereze cu metodele instruirii integrate in strategii didactice;
4)sa identifice cel putin 3 avantaje si 3 dezavantaje ale utilizarii diferitelor metode de instruire;
Strategia didactica: bazata pe exercitiu.
Forma de organizare: activitate frontala, pe grupe.
Metode si procedee: conversatia, jocul didactic, dezbaterea, reflectia.
Mijloace didactice: fise, videoproiector, texte suport.
Momentele activitatii |
Ob. opert |
Activitatea profesorului |
Activitatea studentilor |
Continut |
Metode si procedee |
Mijloace didactice |
Evaluare Observatii |
|
1. Moment organizatoric |
|
-Se asigura climatul optim necesar desfasurarii activitatii. -Se pregatesc materialele necesare. |
-Se pregatesc de activitate. |
|
|
|
|
|
2.Captarea atentiei + 3.Reactua-lizarea cu-nostintelor anterioare |
|
-Se formeaza 4 grupe de studenti. -Pe videoproiector se deruleaza o secventa de lectie. -Studentii sunt rugati sa analizeze, in grup, strategia didactica utilizata si sa completeze fisa de observatie. |
-Analizeaza strategia didactica; |
-Strategiile de instruire |
-Reflectia -Conversa-tia de veri-ficare |
-Video-proiector -Fise |
Observare sistematica Notarea raspunsu-rilor |
|
4.Anunta- rea subiectului si a obiective-lor |
|
-Se anunta titlul seminarului si se scrie pe tabla: "Metodele strategiei de instruire" -Se precizeaza metodele de instruire. |
-Scriu titlul -Asculta cu atentie |
-Metodele strategiei de instruire |
|
|
|
|
5.Prezentarea continutului si dirijarea invatarii |
O.1 O.2 O.4 |
-Se defineste conceptul de "metoda de instruire" . -Se impart studentii in 4 grupe. -Se impart textele suport si se cere studentilor sa citeasca cu atentie, dupa care se alege un reprezentant al grupului care va incerca sa redea o metoda (din textul suport) fara a folosi cuvinte (doar prin mimica, gestica). -Ceilalti studenti din alte grupe vor incerca sa ghiceasca metoda, argumentand raspunsul lor. -Se completeaza fise de lucru in care se specifica avantajele si dezavantajele utilizarii fiecarei metode de instruire. |
-Isi actualizeaza cunostintele -Rezolva sarcinile impuse de joc -Completeaza fisele |
Metodele strategiei de instruire - concept Caracteristici ale principalelor categorii de metode |
-Jocul didactic -Dezbaterea |
-Texte suport -Fise de lucru |
Evaluare globala si Individuala |
|
6. Fixarea si consolidarea cunostintelo |
O.3 |
-In aceeasi formula se descrie metoda de instruire ideala, argumentandu-se ideile. |
-Lucreaza in grupe |
|
-Reflectia |
|
|
|
7.Asigurarea conexiunii inverse |
O.1.. ..O.4 |
-Pe echipe se cere elevilor sa integreze cel putin doua metode de instruire intr-o strategie didactica. |
-Elaboreaza strategia didactica conform cerintei |
|
-Lucrul in echipa |
|
Aprecieri individuale |
|
8. Evaluare |
|
-Se fac aprecieri globale si individuale. |
|
|
|
|
|
Metode de comunicare
Metoda povestirii este o forma a expunerii in care predomina elementele narrative si descriptive. Ea consta in prezentarea vie si plastica a unui subiect sau teme care contine in deosebi date si fapte. Prin caracterul ei narativ sau descriptive, povestirea raspunde mai ales particularitatilor gandirii concrete a elevilor si este folosita cu precadere in gradinita si in ciclul primar, fara a fi exclusa total peste aceasta varsta. Povestirea se adreseaza deopotriva simtirii si gandirii, stimuleaza imaginatia, trezeste emotii si sentimente, cultiva expresivitatea limbajului, declanseaza atitudini.
Descrierea este o alta forma a expunerii prin care se prezinta caracteristicile si chiar detaliile componentelor realitatii care se studiaza conform programei, urmarindu-se cunoasterea acestora, diferentierea insusirilor esentiale de cele mai putin esentiale, incadrarea lor in anumite clase, categorii, tipologii. Descrierea se bazeaza mult pe puterea reprezentarii, a imaginatiei reconstitutive concret-senzoriale.
Metoda explicatiei face parte tot din familia metodelor expunerii si presupune o dezvaluire a adevarului pe baza unei argumentatii deductive. Ea se adreseaza gandirii si pune in functiune operatiile fundamentale ale acesteia - precum analiza, sinteza, comparatia, analogia, deductia. Ea se foloseste pentru descifrarea semnificatiei unor concepte, pentru intelegerea unor reguli, principii, legi, procese etc.
Prelegerea consta in expunerea de catre profesor a unui volum mai mare de cunostinte bine organizate si sistematizate. De regula, prelegerea ia forma unei inlantuiri logice de rationamente, prin intermediul careia profesorul comunica o unitate informationala noua sau mai putin cunoscuta auditoriului, ce face obiectul unei teme de programa. Avand in vedere exigentele de maturitate receptiva, intelegere si concentrare a atentiei pe un timp indelungat (1-2 ore) impuse de aceasta metoda, prelegerea se recomanda a fi utilizata la varstele mai mari (elevi din ultimele clase de liceu, studenti, adulti).
Conversatia euristica este varianta cea mai productiva a dialogului din punct de vedere educativ - formativ. Este o metoda care incita elevii la un anumit tip de investigatie, cu un specific didactic aparte. Prin acest procedeu elevii sunt invitati sa realizeze o adevarata incursiune in propriul lor univers informational si sa faca o serie de conexiuni, transferuri, extrapolari, analogii care sa faciliteze dezvaluirea de noi aspecte ale realitatii.
Metode de comunicare
Problematizarea - denumita si "predarea prin rezolvare de probleme" - reprezinta una din cele mai utile prin potentialul ei activizator-euristic. Concret, metoda consta in crearea unor dificultati practice sau teeoretice, a caror rezolvare presupune activitatea proprie de cercetare efectuata de elevi. Instruirea prin problematizare vizeaza dezvoltarea gandirii independente, productive. Psihologic vorbind, problematizarea dezvolta schemele operatorii ale gandirii divergente, antreneaza disponibilitatile creatoare si asigura, in acelasi timp, motivatia intrinseca a invatarii.
Invatarea prin redescoperire este tot o metoda de factura euristica, o modalitate de lucru gratie careia elevii sunt pusi sa redescopere adevarul, refacand drumul elaborarii cunostintelor prin activitate proprie independenta sau semiindependenta. Invatarea prin redescoperire face oarecum trecerea intre invatarea reproductiva si invatarea creativa sau invatarea de dezvoltare. Premisa de la care se pleaca in invatarea prin redescoperire consta in delimitarea a ceea ce este util si oportun sa dam elevului de-a gata si ce este necesar sa lasam acestuia sa descopere prin propriile-i cautari, independent sau sub o indrumare minima a cadrului didactic.
Metoda studiului cu manualul si alte surse bibliografice. Studiul individual bazat pe lectura textului scris este primordial in pregatirea "de acasa" a elevilor. Actul lecturii si studiul pe baza lecturii este un exercitiu intelectual cu deosebite valente informativ-formative.
Metoda reflectiei. Reflectia este forma superioara a activitatii intelectuale prin care aceasta se orienteaza asupra propriului continut de imagini si concepte si, indeosebi, asupra modalitatii de lucru, ca tendinta de a analiza critic, a deslusi natura propriilor cunostinte, a face noi legaturi, a verifica si asigura validitatea terminologica si coerenta logica a propriei constructii mintale.
Metode de explorare a realitatii
Observatia sistemica si independenta face parte din categoria metodelor care favorizeaza insusirea unei experiente deduse din contactul nemijlocit cu lumea reala a obiectelor si fenomenelor. Aceasta investigatie cu "deschidere" prin perceptie intentionata consta in urmarirea atenta de catre elevi a unor obiecte si fenomene fie sub indrumarea cadrului didactic, fie in mod autonom, in scopul sesizarii si descifrarii unor noi aspecte ale realitatii si imbogatirii cunoasterii despre aceasta.
Metoda experimentului se foloseste mai mult in stiintele naturii, stiintele tehnice si stiintele socioumane, unde pot fi modificate anumite variabile pentru a le sesiza, masura si evalua influenta. Invatarea prin metoda experimentului dobandeste o configuratie cu o anumita specificitate, a carei structurare este data de parcurgerea unei suite de actiuni: crearea unei justificari, identificarea si formularea explicita a problemei de rezolvat, formularea ipotezei de cercetare, elaborarea planului de cercetare, efectuarea experimentului propriu-zis, observarea si consemnarea rezultatelor obtinute, prelucrarea datelor si elaborarea concluziilor provizorii, raportarea concluziilor la ipoteze si validarea sau invalidarea acestora.
Studiul de caz este o metoda de instruire si de invatare activa prin cercetarea unor evenimente ce se abat de la "normal", devenind iesite din comun, in sens pozitiv sau negativ, deci, devenind "cazuri". Caracteristic acestei metode ii este faptul ca ea permite elevilor o confruntare directa cu o situatie reala, autentica, considerata ca reprezentativa pentru o clasa de fenomene, o stare de lucruri mai generala, si pe care acestia urmeaza sa o anlizeze sub toate aspectele.
Metoda demonstratiei consta in prezentarea structurala si functionala a unor obiecte, fenomene sau substitute ale acestora in scopul asigurarii unui suport concret-senzorial, care va confirma consistenta unor adevaruri sau va facilita executia corecta a unor actiuni ce stau la baza unor comportamente practice.
Modelarea este metoda de a cerceta obiecte si fenomene din natura si societate, proprietatile si legile lor de functionare, cu ajutorul modelelor. Modelul este un sistem obiectual, figurativ sau simbolic, elaborat cu scopul de a inlocui originalul care de obicei este un sistem mai complex, si care, pe baza analogiei lui cu sistemul original, serveste drept mijloc pentru a studia indirect proprietatile si transformarile sistemului original.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate