MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN MURES

RAPORT - ANALIZA

PRIVIND DESFASURAREA

PROCESULUI DE INVATAMANT

IN ANUL SCOLAR 2005-2006

- JUDETUL MURES -

Strategia I.S.J. Mures de dezvoltare a invatamantului preuniversitar muresean, in acest an scolar, a avut urmatoarele directii prioritare, cum ar fi:

Rationalizarea structurii institutionale scolare in raport cu cerintele reformei educationale si cu necesitatile locale

Reorganizarea, sustinerea si dezvoltarea invatamantului rural

Extinderea informatizarii in procesul didactic si in optimizarea in continuare a comunicarii interinstitutionale

Stimularea elevilor capabili de performante scolare superioare

Scolarizarea adecvata a elevilor cu nevoi speciale si urmarirea modului de integrare a acestora in scoli si colective de elevi din reteaua invatamantului preuniversitar

Dezvoltarea si coordonarea, la nivel judetean, a unor programe sociale de sprijin al elevilor, in vederea asigurarii sanselor egale de acces la educatie pentru toti copiii

Aceste cateva directii, dar si altele, au fost concretizate si in Planul Managerial Unic al I.S.J. Mures pentru anul scolar 2005-2006 si in programele semestriale ale compartimentelor, in programele manageriale si in graficele de actiuni ale inspectorilor scolari.

La sfarsitul anului scolar in curs, bilantul activitatilor desfasurate se prezinta astfel:

Realizarea planului de scolarizare si reteaua scolarA - pregatirea inceperii anului scolar analizat

RETEAUA InvATAmAntului preuniversitar

anul scolar 2005- 2006

A.   Invatamant de stat

B. invatamant particular:

Sectii in cadrul unitatilor de baza - invatamant preuniversitar

Inspectia scolara

S-a organizat conform Regulamentelor in vigoare si a vizat optimizarea procesului instructiv-educativ, sprijinirea unitatilor scolare si a personalului didactic. In centrul activitatii de inspectie scolara a fost actul de predare-invatare. Principalele aspecte urmarite au fost cele prevazute in Regulamentul RODIS-MARODIS.

Repartitia in timp efectiv a inspectiilor, avand in vedere si perioada de greva a cadrelor didactice, a avut urmatoarea configuratie:

Unitatile scolare in care s-au realizat alte inspectii tematice au fost selectate de inspectori, in zona arondata fiecaruia.

Numarul total de inspectii rezulta din tabelul urmator

Bilantul activitatii de inspectie scolara, in general, si al inspectiei de specialitate, in special

Obiectivul principal al inspectiei scolare:

Sprijinirea conducerilor unitatilor scolare, a personalului didactic, a celorlalte categorii de angajati si a partenerilor educationali pentru imbunatatirea activitatii.

Criteriile utilizate si ponderea acestora in stabilirea unitatilor de invatamant incluse in graficul de inspectie scolara:

La baza elaborarii graficelor unice de monitorizare si control a stat conceptul de unitate de inspectie, acesta corespunzand unei zone geografice

Calitatea rapoartelor de inspectie scolara

Calitatea rapoartelor de inspectie scolara este corespunzatoare prin analiza clara, pe baza de argumente obiective, a punctelor tari, slabe, a amenintarilor si oportunitatilor pe toate aspectele planificate a fi evaluate. De asemenea, toate recomandarile formulate au fost acceptate in discutiile individuale cu cei vizati si au constituit puncte de fundamentare a programelor de ameliorare postinspectie.

Calitatea prestatiei cadrelor didactice

Calitatea prestatiei managerilor unitatilor de invatamant

Propuneri privind organizarea si desfasurarea inspectiei scolare

Schimbarea statutului inspectiei speciale, care ar putea reprezenta 25% din nota examenului de grad, ceea ce ar conduce la eficientizarea evaluarii cadrelor didactice prin aceasta forma de inspectie, realizandu-se cresterea exigentei fata de pregatirea, activitatea si rezultatele cadrelor didactice.

Stabilirea de catre MEdC a unor criterii si standarde unitare, care sa integreze in mod obiectiv rezultatele inspectiei scolare in evaluarea institutionala.

Situatia la invatatura si disciplina

a)     Procentajul general de promovare la sfarsitul anului scolar analizat

SITUATIA privind rezultatele la INVATATURa FORMULAR NR. 1 Anul Scolar 2005 / 2006

Rezultate deosebite la etapele nationale ale concursurilor pe discipline de invatamant:

b)     Fluctuatia elevilor si Starea disciplinara a elevilor la sfarsitul anului scolar analizat

Imaginea situatiei scolare se completeaza cu inregistrarile privind miscarea elevilor si, mai ales, constatarile privind abandonul scolar, asa cum se reflecta in tabelul urmator:

Din analizele primite de la Inspectoratul Judetean de Politie Mures rezulta ca la nivelul judetului Mures au fost sesizate in primele 5 luni ale anului curent 112 infractiuni comise in scoli si in afara acestora, in care au fost implicati si elevi. Distributia acestor fapte in functie de locul comiterii subliniaza o pondere crescuta de 62, 5% (70 fapte) a infractiunilor savarsite in afara scolii. Semnificativ este, pe de alta parte, si procentul infractiunilor comise in incinta scolilor, de 37, 5% (40 fapte). Subliniem de asemenea faptul ca 56, 2% (63 fapte) dintre infractiuni au fost comise de elevi.

Din interviurile avute cu lucratorii formatiunii Politiei de Proximitate a reiesit faptul ca diferitele tipuri de infractiuni in general, si furturi in special, se comit cel mai frecvent in urmatoarele unitati de invatamant liceale: Grup Scolar "Aurel Persu' (Zona "Libertatii'), Grup Scolar "Constantin Brancusi' (Zona "7 Noiembrie'), Grup Scolar Electromures (Zona "Tudor'), Grup Scolar Chimie Industriala (Zona "Combinat'). De mentionat este faptul ca populatia scolara din liceele mentionate este preponderent masculina; toate aceste unitati de invatamant sunt cunoscute in evidente ca avand elevi-problema, in timp ce trei dintre aceste licee (exceptand Grup Scolar Electromures) sunt amplasate in zone periferice ale orasului, facilitand asocierea elevilor in "gasti' de cartier care isi au de regula "domiciliul' in aceste zone marginase.

La savarsirea acestor fapte a participat un numar de 98 de autori, dintre care 71, 4% (70 persoane) reprezinta procentul autorilor elevi. Infractiunile s-au soldat cu un numar de 95 victime, dintre care 70, 5% (67 persoane) sunt elevi.

Starea disciplinara, reflectata in note la purtare obtinute de elevi, se prezinta astfel:

3.1. EXAMENELE NATIONALE

3.1.1. BACALAUREAT 2006

ANALIZA SWOT

3.1.2. Testarea nationala 2006

Comparativ cu sesiunea iunie 2005 a Testelor Nationale, in actuala sesiune s-a inregistrat o crestere cu 7.15 % a procentului de promovabilitate, de la 70.71 % la 77.86 %.

Rezultatele generale ale Testelor Nationale sunt urmatoarele:

Nu s-au inregistrat deficiente majore in organizarea si desfasurarea Testelor Nationale 2006.

3.1.3. admiterea 2005-2006

DOMENII - NIVELE DE ACTIVITATE SI ARII CURRICULARE

4.1. invatamant PRESCOLAR

CALITATE IN EDUCATIE

prin inspectia scolara, prin proiecte si programe derulate in judetul Mures

Asigurarea educatiei de baza pentru toti cetatenii, prevazuta in Reforma Invatamantului

2. Asigurarea echitatii in educatie

Asigurarea calitatii proceselor de predare si invatare, precum si a serviciilor educationale prin proiecte, centre de resurse si informare

Activitatea de formare continua

Educatie prin activitati extrascolare si extracurriculare

4.2. invatamant primar

Planificare, documentele de planificare

Aprecierea procesului de predare-invatare

Evaluarea in invatamantul primar

Activitatea de formare continua

Activitatea educativa extracurriculara in invatamantul primar

Inspectori scolari de specialitate,

Bobos Maria

Orosan Dumitru

Fejes Réka

4.3. LIMBA SI LITERATURA ROMANA

Asigurarea calitatii la nivelul tuturor compartimentelor curriculare s-a realizat printr-o riguroasa proiectare didactica, prin metode moderne pentru optimizarea predarii - invatarii- evaluarii prin standarde curriculare care au permis realizarea curriculumului de specialitate obligatoriu si optional.

Compatibilizarea europeana a curriculumului national a permis elaborarea intr-o conceptie moderna a programelor, ceea ce a condus la diversificarea metodelor, apelandu-se totodata si la oferta generoasa a pietei manualelor alternative. S-a urmarit realizarea unui echilibru intre curriculum-nucleu si curriculum la decizia scolii prin cresterea proportiei celor optionale odata cu cresterea varstei elevilor.

Analiza SWOT a starii disciplinei / domeniului pe anul scolar analizat. Exemplificari pozitive

Curriculum

RESURSE UMANE

RESURSE MATERIALE

RELATIILE CU COMUNITATEA

4.4. INVATAMANT IN LIMBA MATERNA

I. LIMBA MAGHIARA

1.Oferta curriculara

2. Resurse umane

3. Resurse materiale si financiare

4. Relatiile cu comunitatea

II. LIMBA MATERNA GERMANA

1.Oferta curriculara

2. Resurse umane

3. Resurse materiale si financiare

4. Relatiile cu comunitatea

III. RELIGIE (REFORMATA, ROMANO-CATOLICA, UNITARIANA)

1.Oferta curriculara

2. Resurse umane

3. Resurse materiale si financiare

4. Relatiile cu comunitatea

4.5. LIMBI moderne

Principalele puncte tari si slabe din analiza SWOT:

Puncte forte:

disponibilitate pentru formare continua

formarea competentei comunicative

Diversificarea ofertei de CDS-uri si optionale fata de anii anteriori

Organizarea de intalniri metodice tematice periodice si stagii de formare imbinate cu ateliere de lucru, cu invitati formatori, metodisti, mentori, scriitori de manuale scolare, reprezentanti de edituri, etc. (18 stagii de formare in anul scolar 2005/2006)

Integrarea mijloacelor si tehnologiilor moderne in predarea limbilor moderne

Ocuparea posturilor vacante mai ales de catre titulari sau suplinitori calificati

Interes pentru predarea lb. ital.si span.

contactele cu diverse institutii pentru realizarea unor activitati extracurriculare precum: excursii, vizite la muzee, vizionari de spectacole, actiuni caritabile cu camine de batrani, orfelinate etc., introduc elevii in mediul comunitar si contribuie la socializarea lor.

Puncte slabe:

utilizarea redusa a muncii pe echipe, perechi si a metodelor activ-participative

lipsa unui sistem unitar de elaborare a portofoliilor, care sa fie instrumente eficiente de lucru

Ineficienta predarii limbilor in clase-grupe cu efective de peste 20 elevi

Scaderea numarului orelor de lb.franc. si germ.

Organizarea defectuoasa a CDS:

- managerial - nu exista o oferta clara a scolii sau oferta scolii nu satisface nevoile elevilor

- administrativ - optiunile se fac in functie de decizia majoritatii elevilor clasei

- resurse umane - insuficienta diversitate a abilitatilor cadrelor didactice in raport cu solicitarile

(parintilor si copiilor) beneficiarilor

titlul, obiectivele si continuturile CDS-urilor sunt prea generale

utilizarea preponderent a predarii frontale

anumite spatii de lucru nu permit aranjarea pentru lucrul in grupe

inconsecventa in urmarirea invatarii autonome

elaborarea defectuoasa sau incompleta a planificarilor

nerespectarea criteriilor de notare/evaluare si neglijarea ritmicitatii in notare

lipsa cabinetelor de limbi moderne din majoritatea scolilor

accesul limitat la xerox si la laboratorul de AEL a profesorilor de limbi moderne

disfunctionalitati in informarea colegilor

lipsa unei oferte scolare operationale sau neconsultarea elevilor si parintilor in alegerea optionalelor

slaba pregatire metodica a absolventilor de facultate si amanarea introducerii mentoratului pentru sprijinirea debutantilor/stagiarilor si nu numai

lipsa centrelor de resurse si formare regionala in fiecare oras, la care sa aiba acces toti profesorii din zona

putine activitati desfasurate in scoala implica coparticiparea parintilor

Propuneri sau masuri ameliorativ - corective:

organizarea unor activitati la nivelul scolii in vederea elaborarii portofoliului profesorului si portofoliului de autoevaluare al elevului, respectandu-se un criteriu unitar

utilizarea AEL si in gimnazii

organizarea unor stagii de formare pentru prof.debutanti si prof.necalificati

organizarea de activitati demonstrative

Apreciem

initiativa Gimnaziului Al. I. Cuza de a organiza un concurs de lb. engleza pentru clasele VII-VIII.

ajutorul acordat de conducerea Colegiului National Unirea, Liceului Teoretic Bolyai, Colegiului National Al. Papiu Ilarian, Gimnaziilor R. Guga si L. Rebreanu, Grupului Scolar L.Blaga Reghin si Gimnaziului Privat Mirona Reghin in organizarea diferitelor concursuri, examene, cursuri de formare, prezentari de carte si manuale si spectacole.

sprijinul acordat de profesorii evaluatori si conducerile celor 8 centre de examen pentru proba de verificare a cunostintelor de lb. moderna: Sc. Gen. Nr. 2, Gimn. L. Rebreanu, Gimn. Dacia, Gimn. Europa, Gimn. M. Viteazul, Sc. Gen. Nr. 7, Gimn. A. Maior Reghin si Gimn. M. Neagu Sighisoara.

Intocmit de insp. Cristina Drescan

4.6. MATEMATICA - INFORMATICA

Planificare, documente de planificare

Aprecierea procesului de predare - invatare

Evaluarea in invatamantul matematic muresean:

Activitatea de formare continua:

Olimpiade si concursuri scolare:

4.7. CHIMIE si FIZICA

Analiza SWOT domeniului pe anul scolar analizat. Exemplificari pozitive, negative.

Oferta curriculara

2. Resurse umane

3. Resurse materiale si financiare

4. Relatiile cu comunitatea

In anul scolar trecut Inspectoratul Scolar Judetean Mures a gazduit Consfatuirea Nationala a inspectorilor de chimie si fizica:

Intocmit: insp. chimie - fizica

prof. Muresan Lavinia

4.8. BIOLOGIE - geografiE

Managementul disciplinelor a fost conceput spre solutionarea problematicilor actuale ale Proiectului de dezvoltare institutionala, urmarindu-se cateva obiective de prima importanta pentru ridicarea valorii didactice a profesiilor in procesul instructiv educativ, a elevilor prin diverse forme de evaluare aplicate, concursuri si olimpiade la care au participat:

Obiective:

- asigurarea resurselor umane si materiale necesare desfasurarii procesului de invatamant;

- asigurarea egalitatii actului de predare-invatare, cresterea interesului elevilor pentru studiul activ practice in laborator sau in teren;

- proiectarea, organizarea, evaluarea actului didactic;

- cuprinderea in tematica comisiilor metodice a unor dezvoltari cu real impact in transferarea si aplicarea cunostintelor din domeniul biologiei si geografiei in contexte variate;

- organizarea si desfasurarea Olimpiade Nationale de Biologie la Tg- Mures;

Puncte tari: existenta in scoli, in mapele profesorilor de specialitate atat la ciclul gimnazial cat si liceal a planurilor cadru pentru niveluri de clase si profile, programele scolare noi pentru liceu, a ghidurilor metodologice, metodele de teste acte normative.

- prof. Pogacean Daniela - Col. Unirea; Vulc Cristian -Gr. Sc 'Gheorghe Marinescu'; Betker Elisabeta - Col. 'Mircea Eliade'Sighisoara; Kovacs Kristina - Sc. Gen. Santana de Mures; Matyas Andreea - Gin. "R. Guga' - Tg-Mures; Lupescu Alexandrina - Col Agricol; I. Bojor - Reghin;

intocmirea planificarilor calendaristice anuale si semestriale pe unitati de invatare transmitandu-se in teritoriu experienta pozitiva atat la nivel de catedra cat si la nivel de cercuri pedagogice;

- profesor Bara Cristina - Col. "Al. Papiu Ilarian', Karp Clara - Sc. Gen. ' M. Viteazu' Tg- Mures; Voicu Adriana - Gimn. de stat "Mihai Viteazul'; Oprea Mihaela Gr. Industrial Ludus

Activitatea de indrumare si control gandita si executata pentru lucrul in echipa in cadrul cercurilor pedagogice, in Consiliul consultativ al disciplinelor sau ca manageri la nivelul scolilor:

- profesor Branea Cristina - Col. Unirea; Balint Stefan - Lic. 'Bolyai F.'; Voicu Dumitru - Col. Economic Transilvania; Daboczi Eva Gr. Sc. Sangeorgiu de Padure; Chebut Nicolae Gr. Sc.' P.Maior' Reghin; Florea Gheorghe - Sc. Gen Bistra Muresului; Chis Elena -Col. Tehnic-T-veni; Suciu Laura Col. Tehnic T-veni; Hurubean Ioan - Lic. "J. Haltrichih' Sighisoara; Benedek Eva Gr. Sc. "Traian Vuia'; Teculescu Gheorghe Gr. Sc. Ludus.

Elaborarea CDS -urilor in conformitate cu tot ceea ce reprezinta argumente obiecive de referinta, continuturi, modalitati de evaluare, bibliografie;

Calitatea managementului orei de specialitate - organizarea si conducerea clasei; relatia profesor - elev, crearea mediului favorabil desfasurarii lectiei, finalitatile si indeplinirea obiectivelor:

- prof. Molnar Zoltan - Lic. "T.Bolyai F.', Banea Adrian - Sc. Gen. 'I. Vladutiu' Ludus; Macavei Eleodora - Gr.Sc. jud. Ludus; Pop Florin - Gr. Sc. "A. Iancu'; Gavrila Teodor - Gimn. 'R. Popa' - Sighisoara; Huszar Eniko - Gr. Sc. Sangeorgiu de Padure;

Calitatile personale si profesionale ale cadrelor didactice cu tinuta pozitiva privind conduita in scoala si raportul cu elevii, atitudinea in clasa, cunostintele de specialitate rezultatele obtinutete cu elevii in diverse concursuri sau olimpiade:

prof. Suciu Stanca, Pogacean Daniela- Col. Unirea, Grosan Lucica -Gr. Sc 'Gh Marinescu', Salagean Mariana- Gimn. 'A Ceusianu' Reghin, Atanasoaie Gheorghe- Gimn. "A Ceusianu "Reghin, Pui Sebastian - "Al.I.Cuza' - Tg- Mures;

Puncte slabe:

in activitatea de la clasa, profesorul si elevii nu pot relationa fie datorita unui stil de predare inactiv, fara o strategie didactica bine organizata, neluandu-se in considerare nevoile elevilor;

dezinteres in selectarea materialului didactic de specialitate;

criteriile de evaluare notate nu sunt intotdeauna definite clar, nota obtinuta de elev nu este

motivata in fata elevului;

incadrarea in timp neadecvata:

prof. debutanti: suplinitori calificati;

Tematica de control orientata prin inspectia de specialitate, speciala si tematica a urmarit evaluarea standardelor obtinute de catre elevi din clasele a V-a, VIII-a, IX-a, X, XII, dezvoltarea competentelor cognitive care sa vizeze formarea unor atitudini pozitive, observarea comportamentului elevilor in perioada evaluarilor semestriale.

1. Calitatea activitatii personalului didactic

strategii interactive: Thiesz Robert -Gr. Sc. Agricol -Sighisoara, Berar Antoniu - Sc. Gen. Gheja; Dan Alina - Gr. Sc. Reghin; Contiu Hadrian - Col. "Al. P. Ilarian'

dezvoltarea la elevi a unor competente de investigatie: Popescu Camelia Sc. Gen Valea Larga; Hartel Tiberiu- Sighisoara, Irimies Cristina Sc. Gen. Zau de Campie

surse de evaluare informala editate si integrate in lectii de biologie si geografie, teste, portofoliu, reviste scolare, specialitate: prof. Popa Delia - Sc Gen. 7, Bota Nicoleta - Gimn. Europa, Legian Maria Gimn. ' T. Vladimirescu', Kereki Maria- Lic. "Ped. Mihai Eminescu', Ciacoi Mariana - Gimn. ' Traian' - Tarnaveni;

programe de reorganizare si dotare a laboratoarelor sau cabinetelor de specialitate: Vasi Liliana - Gr. Sc. Industrie Usoara - Sighisoara, Marian Roxana - Gimn. "A.Iancu' - Tarnaveni; Pataki Ladislau -Sc.Gen. Ganesti; Daniel Istvan - Gimn. I. Cuza, Moldovan Denisa- Gimn. C. Regman - Danes, Csepan Erzsebet - Sc Gen. Deaj;

activitati extracurriculare care contribuie la dezvoltarea personala a elevilor derulari de programe ecologice, actiuni de ecologizare a spatiilor verzi: Legian Maria- Gimn. T. Vladimirescu - Tg Mures; Moga Cornel - Gimn. Decebal Bobohalma; Mate Tunde - Gimn. ' A. Mosora' -Sighisoara, Craciun Anca - Gr. Sc.' V. Netea'- Deda;

2. Nivelul atingerii standardelor educationale de catre elevi

Performante scolare de elevi obtinute la olimpiada de geografie etapa judeteana:

cls. a VIII-a A: Zajzon Barna Gimn. "Europa', prof. Pap Emil; Kovacs Gellert Gimn. 'R. Guga'; prof. Matyas Andreea; Laszlo Timea Electromures, Cazan Anamaria, Filip Loredana Gimn. ' A. Mosora' prof. Radulescu Daniela; Cotta Andreea Col. "Papiu' prof. Contiu Andreea; Branzari Bianca Gimn. ' G. Cosbuc' prof. Ilies Rodica

cls a IX -a Kantor Jozsef Lic.' Bolyai F.' prof. Molnar Zoltan;

cls a X-a Kantor Lajos Kristal "Lic. Bolyai F.' prof. Molnar Zoltan;

cls a XI-a Srpe Adrian - Col "Unirea' - prof. Pop Florin

cls. a XII-a Rosca Sanda Maria - Grup Sc. "Gh. Marinescu' prof. Vulc Cristian, Tordalfalvi Timea Gr. Sc. "Lucian Blaga'- Reghin, prof Sukosd Levente

Lotul judetean pentru faza nationala a fost format din elevii: Zajzon Barna, Kovacs Gellert (cls a VIII-a), Kantor Jozsef (cls. a IX-a), Kantor Lajos Kristal (cls a X-a), Sarpe Adrian (cls a XI-a), Rosca Sanda Maria, Tordalfalvi Timea (cls. a XII-a).

Biologie - faza nationala - organizata si desfasurata la Tg-Mures in perioada 16-21 aprilie 2006 de MEdC ISJ Mures si Colegiul National Unirea.

Concursul "Stiintele Pamantului' - Faza Nationala

Rusu Mara a XI-a Col. "Unirea".

Propuneri - recomandari:

participarea cadrelor didactice la actiuni cu caracter didactic si stiintific la nivel local sau national;

masurarea prestatiilor didactice prin elemente concrete;

claritate in stabilirea obiectivelor optionale la CDS;

gestionarea timpului didactic in procesul de predare invatare;

cresterea nivelului de pregatire al elevilor prin cresterea nivelului actului didactic;

Biologie - faza nationala

CADRU ORGANIZATORIC

Olimpiada Nationala de Biologie s-a desfasurat la Tg.Mures in perioada 16-21 aprilie 2006, avand un numar de 200 elevi participanti, insotiti de 42 cadre didactice din toate judetele. Pentru organizarea acestui eveniment national au fost constituite echipe de lucru, in urmatoarele locatii:

Echipa de coordonare, ISJ Mures

- prof. Nicolae Neagu, insp. gen. adj.

- prof. Ioan Borgovan, insp. de specialitate

- ec. Donath Adela

- Echipa de coordonare, C. N. 'Unirea'

- prof. Cristina Branea, director

- prof. Teodora Boar, coordonator programe si proiecte

- Echipa de organizare - C. N. "Unirea"

- prof. Daniela Pogacean

- prof. Stanca Suciu

- prof. Bujaki Ildiko

- personalul didactic si nedidactic al C. N. "Unirea "

- 45 elevi insotitori ai echipajelor din judete

Colegiul National "Unirea' a gazduit desfasurarea lucrarilor Comisiei Nationale de Biologie, condusa de prof. univ. dr. Octavian Popescu, in calitate de presedinte si prof. Traian Saitan, insp. Gen. MEdC, in calitate de vicepresedinte executiv, precum si desfasurarea probelor teoretica, practica si de baraj al concursului.

- Echipa de coordonare, Col. Ec. "Transilvania "

- prof. Valeria Chiorean, director

- prof. Simion Laslo, insp. De specialitate

- Echipa de coordonare, Gr. Sc. "Gh. Marinescu'

- prof. Nelu Moldovan, director

BUGET

Pentru desfasurarea ONB, sursele de finantare / sumele alocate se clasifica dupa cum urmeaza :

Finantare M.Ed.C

Finantare locala :

- Consiliul Judetean

- Consiliul Local

- Fundatia " IMM"

- Colegiul National "Unirea "

- cercurile pedagogice zonale - prof. biologie

zona Tg.Mures, Reghin, Ludus, Tarnaveni, Sighisoara, Sovata

Scoli generale, Grupuri Scolare prin conducerile acestora

PUNCTE TARI

- ONB 2006 s-a clasat pe primul loc la nivel national pe baza unui studiu efectuat in relatie cu urmatorii parametrii : organizare generala, desfasurarea concursului, conditii de cazare si masa, eficienta comisiei nationale, organizarea timpului liber, relatia organizatori - echipaje . Datorita prestatiei organizatorice, C.N. "Unirea' a fost premiat cu un videoproiector de catre compania SOFTWIN Bucuresti.

- Echipajul judetului Mures format din 8 elevi a obtinut patru mentiuni si un premiu special, un component al acestuia (Barac Paul) fiind admis in lotul national de pregatire pentru Olimpiada Internationala de Biologie 2006.

- Suplimentarea fondului de premiere alocat de MEdC prin surse de finantare locala, acordarea de premii speciale unui nr. de 45 de elevi participanti, acordarea de diplome de participare tuturor elevilor prezenti in competitie, precum si profesorilor care le-au coordonat pregatirea .

PUNCTE SLABE

- Mediatizarea insuficienta a evenimentului

- Lipsa de comunicare cu oficialitatile locale in vederea participarii acestora la festivitatile de deschidere si premiere a olimpiadei .

inspector scolar de specialitate

prof. Ioan Borgovan

4.9. IstoriE - STIINTE socio-umane

Obiectivul esential al demersului didactic la aceste discipline l-a constituit aplicarea concreta si implementarea elementelor de noutate cuprinse in programele scolare: centrarea demersului didactic asupra elevului si a activitatilor de invatare eficienta si realizarea unor noi modele de proiectare didactica, ce asociaza intr-un mod personalizat-obiective de referinta - competente specifice, continuturi, activitati de invatare - cu alocarea de catre fiecare profesor a resurselor optime, corespunzatoare (resurse metodologice, temporale si materiale)

Prezentarea si dezbaterea acestor noi elemente ce sporesc eficienta demersului didactic s-a realizat la nivel judetean prin actiunile metodice de instruire a corpului de profesori metodisti, a conducatorilor de cercuri pedagogice din cele sase zone, realizate de inspectorul de specialitate la I.S.J. in septembrie 2005 si ianuarie 2006, iar la nivel local (zonal), prin organizarea consfatuirilor, a cercurilor pedagogice; au fost organizate, de asemenea, actiuni specifice de formare continua pe problematica "didacticii disciplinei' cu implicarea celor 11 profesori formatori participanti directi la seminariile de abilitare curriculara organizate de MEdC la Busteni, Botosani si Cluj Napoca.

In valorificarea managementului disciplinelor socio-umane, s-a avut in vedere urmatoarea problematica:

- calitatea comportamentului didactic in instruire;

- actualizarea demersului didactic proiectat:

- realizarea de corelatii inter intra si transdisciplinare:

- Analiza SWOT domeniului pe anul scolar analizat. Exemplificari pozitive, negative.

1. Oferta curriculara

2. Resurse umane

3. Resurse materiale si financiare

4. Relatiile cu comunitatea

Deoarece in anul scolar 2006-2007 Istoria Universala la clasele a XI si disciplinele socio-umane la aceleasi clase: filozofie, sociologie, logica, economie si educatie antreprenoriala, se preda dupa o noua programa este obligatoriu sa se implementeze aceasta in demersul didactic.

4.10. religiE ortodoxa

La disciplina Religie ortodoxa procentajul de promovabilitate a fost de 100%.

In unitatile scolare din judet au fost organizate grupe de studiu in asa fel incat fiecare cult sa poata tine orele de religie in conditii optime.

In luna octombrie 2005 din initiativa Inalt Prea Sfintitului Andrei, Arhiepiscopul Alba Iuliei au fost convocati toti profesorii de Religie ortodoxa la Facultatea de Teologie din Alba Iulia unde s-au dezbatut probleme legate de manualele scolare, programa scolara. Un accent deosebit s-a pus pe indatoririle profesorului de religie.

Si in acest an disciplina Religie ortodoxa se confrunta cu lipsa manualelor la unele clase.

Din inspectiile efectuate reiese ca majoritatea profesorilor se prezinta la ore bine pregatiti tinand ore atractive, dar exista si unii profesori care tin ore mai putin atractive, recomandarile cuprinzand modul in care invataturile de la ora de religie pot fi puse in practica de elevi.

Inspector de specialitate

Pr. Man Gheorghe

4.11. arte

Analiza SWOT a domeniului pe anul scolar analizat. Exemplificari pozitive, negative.

S-au organizat activitati de succes in colaborare cu Filarmonica Tg.-Mures, Uniunea Artistilor Plastici, Biblioteca judeteana si Radio Tg.-Mures; participari si premii deosebite la concursuri precum: concursul'O sansa Dunarii albastre', concursul international, G. Klimt' - Polonia, concursul de design vestimentar din orasul Sieradz - Polonia pentru elevii Liceului de Arta Tg.-Mures, Concursul international de Arta plastica 'N. N. Tonitza', Concursul national 'O calatorie prin posta romana', Concursul 'Si eu spun STOP accidentelor de circulatie' si concursul'Copiii deseneaza tinutul natal' in care s-au remarcat premianti de Gimn. De Stat Aug. Maior Reghin - prof. Szekers Isabella.

Alte aspecte relevante in cadrul analizei semestriale a ISJ

Apreciez ajutorul acordat cu promptitudine de fiecare data de catre conducerea Liceului de Arta Tg.-Mures, Gimn. Aug. Maior Reghin, Gimn. M. Neagu Sighisoara, Grup Scolar Petru Maior Reghin, Grup Scolar Lucian Blaga, Grup Scolar Ovidiu Bojor, Gimn. Florea Bogdan, Gimn. Alexandru Ceusianu si Scoala Gen. Nr. 4 Reghin in organizarea diferitelor concursuri, olimpiade, examene si spectacole.

In urma activitatilor asistate s-au conturat obiectivele specifice disciplinelor artistice. Componentele actului didactic asigura in majoritatea cazurilor obiectivele operationale propuse.

Recomandari

Consultarea si insusirea problematicii de specialitate potrivit Ghidului metodologic pentru aria curriculara ARTE

Studierea ordinului pentru modificarea structurii educatiei artistice specializate

Studierea programei scolare pentru ciclul superior al liceului

Valorificarea elementelor de patrimoniu cultural si utilizarea corecta a elementelor componente ale limbajului cultural artistic.

Promovarea unei atitudini care sa permita identificarea, conservarea si promovarea valorilor culturale.

Inspector de specialitate,

Prof. Marcus Doinita

4.12. EDUCATIE FIZICA - SPORT SCOLAR DE PERFORMANTA

PUNCTE TARI

Cresterea calitatii proiectarii didactice

Asigurarea predarii cu personal didactic calificat

Formarea continua a cadrelor didactice (gr. Did. 45, ed XXI-25)

Imbunatatirea bazei materiale prin construirea de sali de sport si amenajarea de terenuri in aer liber.(in acest an 8)

Organizarea in conditii bune cu participarea numeroasa a Campionatelor Sportive - ONSS

Organizarea de competitii sportive de masa si performanta, altele decat cele ale ONSS si federatii -70 activitati.

Organizarea a 7 etape de zona (fotbal, handbal, baschet)si una finala la sah in cadrul ONSS.

Organizarea a 4 finale (volei, handbal, lupte libere) la sportul de performanta.

Am folosit mijloace moderne de prezentare (video, DVD, CD etc) in cadrul activitatilor metodice.

Organizarea la Tg Mures a Consfatuirii Nationale a Inspectorilor Scolari de Educatie Fizica si Sport, a Directorilor de CSS si LPS.

Rezultate de exceptie obtinute la competitiile interne si internationale (.CSS Tg Mures o medalie de aur si una de argint la CE -inot Trandafir Norbert -prof. Peteley Attila, loc X CE Jun Lupte, Loc IX CM jun lupte, loc IX CE echipe sah, 39 loc I, 34 loc II, 36 loc III, CN inot)

Participari la competitii internationale amicale (inot, sah, lupte volei) din fonduri extrabugetare.

PUNCTE SLABE

Cresterea alarmanta a numarului scutirilor medicale (la inv. liceeal si SAM)

Frecventa slaba la clasele de SAM

Echipament sportiv neuniform si neadecvat (in mediul rural si SAM)

La inv. primar orele de educatie fizica sunt tratate superficial. Nu se respecta programa scolara.

Repartizarea orelor de educatie fizica in completare de catedra la titulari de alta specialitate (de regula 1-2 ore la un prof., in mediul rural)

Implicarea insuficienta a profesorilor antrenori de la CSS/LPS in asistarea si controlul situatiei scolare a elevilor sportivi.

Numar scazut de elevi in inv. vocational (LPS Cl I-IV, Gimn. Al I. Cuza Tg M, Gimn. R.Guga Tg M, Sc. Gen I. Vladutiu Ludus)motiv pentru care nu s-au realizat clasele/grupele

Componenta valorica necorespunzatoare a claselor la inv. vocational sportiv (LPS Gimn. Al. I Cuza, Gimn. R Guga)

Neinscrierea si retragerea echipelor si sportivilor din competitii oficiale din cauza finantarii necorespunzatore (baschet, handbal, fotbal) LPS ne fiind sustinut de Consiliul Local.

Activitatea metodica in inv. vocational sportiv inexistenta

OPORTUNITATI

Monitorizarea activitatii de educatie fizica si sport la clasele I-IV.

Alocarea din partea MEDC si a Consiliilor locale a resurselor financiare necesare sportului scolar de performanta si a competitiilor sportive scolare

Dezvoltarea bazei materiale sportive, prin construirea de sali si terenuri in aer liber

Dotarea cu materiale sportive, mijloace de invatamant si echipament sportiv a unitatilor scolare pe nivele de invatamant cat si a CSS/LPS.

Cuprinderea intr-un program de pregatire recuperatorie a elevilor scutiti medical.

Cresterea gradului de atractivitate a lectiei prin respectarea optiunilor elevilor

Asigurarea tratarii diferentiate si stabilirea relatiei corecte P-E

Asigurarea comportamentului civilizat la lectii si competitii sportive.

Elaborarea de noi programe scolare, atat la ed fizica cat si la disciplinele sportive din inv. vocational

Stimularea profesorilor si sportivilor cu performante deosebite

AMENINTARI

Lipsa fondurilor financiare necesare pentru sustinerea pregatirii sportive si a participarii in competitii sportive oficiale interne si internationale (LPS Tg Mures, clase sportive.)

Reticenta la schimbarea cadrelor didactice

Slaba pregatire profesionala a absolventilor de inv. universitar sportiv.

Scaderea interesului elevului pentru activitatea motrica la clasa si extracurricular, in favoarea consumului de alcool, tutun droguri etc,

Diminuarea potentialului BIO-PSIHO-MOTRIC, creeaza dificultati in selectia tinerilor pentru sportul de performanta

Inspector de specialitate

Prof. Frent Ioan

4.13. INVATAMANT TehnologiC

Aspecte reiesite din inspectiile scolare. Constatari - puncte tari / puncte slabe

v       Puncte tari

- gradul de activizare al elevilor

- selectarea continutului in functie de obiective

- realizarea cerintelor programelor scolare

- integrarea metodelor si mijloacelor de invatamant

- amenajarea corespunzatoare a ambientului educational

v       Puncte slabe

- folosirea insuficienta a activitatilor comunicative

- insuficienta folosire a metodelor moderne care pun accent pe interdisciplinaritate

- mentinerea unui stil de lucru traditional, rigid, cu accent exclusiv pe informatie, predominand activitatile frontale

- pasivitate si inertie in receptarea si implementarea noului in procesul didactic

v       Propuneri de masuri - recomandari

- imbunatatirea calitatii predarii

- o mai buna utilizare a activitatilor comunicative si resurselor

- organizarea de activitati demonstrative

- realizarea unor programe de reconversie profesionala, formare continua, in vederea asigurarii flexibilitatii cadrelor didactice tehnice

-utilizarea in mai mare masura a metodelor activ-participative cu accent pe partea formativa

- disciplinele optionale sa se stabileasca in clasa a IX si sa aiba continuitate, in functie de profil;

- eleborarea manualelor de specialitate si pentru ciclul superior al liceului;

Disfunctii: - Dotarea atelierelor si laboratoarelor este modesta, se impune o mai buna aprovizionare cu materiale pentru pregatirea practica a elevilor. Necorelarea disciplinelor propuse de unele unitati scolare in cadrul C.D.S cu specializarea viitorilor absolventi;

-Lipsa manualelor de specialitate pentru ciclul superior al liceului creeaza dificultati cadrelor didactice de specialitate in predarea disciplinelor tehnice;

-Exista in sistem specializari care isi desfasoara cu dificultate pregatire practica de specialitate cu clasa intreaga (ex. Mecanica, prelucrarea lemnului, confectii textile - din motive de securitate a muncii)

- insuficienta folosire a metodelor moderne care pun accent pe interdisciplinaritate

- mentinerea unui stil de lucru traditional, rigid, cu accent exclusiv pe informatie, predominand activitatile frontale

- pasivitate si inertie in receptarea si implementarea noului in procesul didactic

Inspectori de specialitate,

Pop Laura; Stetco Maria

4.14. consiliere / dirigentie, activitati educative formale si nonformale

Puncte tari:

Existenta unor bune relatii parteneriale cu factorii educationali comunitari, institutii descentralizate, institutii conexe ale MEdC, structuri asociative de tineret

Existenta unor institutii de cultura precum Palatul Culturii, Teatrul National, Teatrul de papusi 'Ariel', Biblioteca Judeteana Mures, Muzeul de Istorie, Case de cultura, fundatii culturale etc., prin colaborarea cu care s-a reusit revigorarea actului cultural al elevilor si pentru elevi. (Palatul Copiilor, Gimn. 'M. Viteazul', Colegiile Nationale 'Unirea', 'Al. Papiu Ilarian', Lic. Pedagogic 'M. Eminescu', Lic. de Arta, Colegiul National 'M. Eliade', Gimn. 'Traian' Tarnaveni', Gimnaziul 'Liviu Rebreanu', Gimnaziul 'Cosbuc', 'Serafim Duicu', 'T. Vladimirescu', Gimnaziul privat 'Mirona' si multe altele)

Implementarea unei viziuni ordonatoare unitare asupra activitatilor educative scolare si extrascolare, particularizata la specificitatile proprii fiecareia dintre unitatile de invatamant.

Derularea consecventa a unor proiecte educative proprii sau ale MEdC, de mare impact in randul comunitatilor locale. (Ex. Proiectul Scoala Verde si proiectul Ecoscoala - evidentiate la Clubul Copiilor Reghin, Gimn. 'Al. Ceusianu' Reghin, Scoala Gen. Boiu)

Citarea, in mai multe randuri, ca exemple de buna practica si preluarea la nivel national a unor initiative educative ale ISJ Mures. (programele de educatie pentru sanatate derulate in parteneriat cu Fundatia 'Alaturi de Voi', cu Centrul Judetean Antidrog, Societatea de Cruce Rosie Mures si multe altele)

In toate unitatile de invatamant din judet exista si se deruleaza programe educative de prevenire si combatere a delincventei juvenile, traficului si consumului de droguri si altor substante nocive, abandonului si absenteismului scolar, exploatarii sexuale si/sau prin munca a minorilor, traficului de fiinte umane.

Experienta profesionala bogata si competenta echipelor implicate in organizarea activitatilor educative la nivel judetean a determinat factorii decizionali din M.Ed.C. sa incredinteze Inspectoratului Scolar al judetului Mures organizarea unor manifestari nationale care s-au si dovedit a fi de succes: decembrie 2005 Seminarul National de Educatie pentru Sanatate, la care a participat si Ministrul educatiei si cercetarii, dl. Mihail Hardau; august 2006 - Tabara Nationala de Arta fotografica si cineclub.

Puncte slabe:

Existenta unui numar considerabil de elevi proveniti din medii sociale defavorizate, care participa cu dificultate la unele activitati (mai ales la cele care necesita deplasare in alte localitati sau tinuta adecvata)

Lipsa unor instrumente de stimulare a coordonatorilor educativi, sarcinile foarte numeroase care le revin, prin fisa postului si ROI, neremunerate, in conditiile in care ei nici nu sunt degrevati, fie si partial, de norma didactica, duc la o slaba determinare a lor, astfel incat, anual, unii dintre ei renunta la aceasta responsabilitate, in detrimentul calitatii si continuitatii actului educativ.

Absenteismul si abandonul scolar in crestere, in conditiile in care legislatia actuala nu ofera cele mai eficiente parghii pentru prevenirea si combaterea acestui fenomen.

Lipsa de implicare a multora dintre cadrele didactice in activitatile educative. (ex., cadrele didactice cu norme in mai multe unitati de invatamant, marii navetisti catre mediul rural sau catre mediul urban)

Formalismul indeplinirii unora dintre sarcinile ce revin profesorului diriginte (mai ales in ce priveste observarea consecventa a elevului si completarea fisei psihopedagogice cu date privind dezvoltarea sa complexa si activitatile extrascolare la care participa elevul)

Consiliul elevilor, care altminteri ar putea fi un partener educational de prim rang, ramane, din pacate, inactiv la clasele V-VIII.

Oportunitati:

Crearea obisnuintei lucrului pe proiect, intr-o prima faza pe subregiuni geografice, sub coordonarea unora dintre metodistii educativi:

Activitatile si campaniile ONG-urilor, pe tematici educative, in numar tot mai mare in ultimii cinci ani, profilate pe specificitatile de risc ale judetului nostru: exploatarea muncii copiilor, traficul de persoane, violenta domestica, abandonul scolar, prevenirea HIV SIDA;

Crearea unei retele de structuri asociative de tineret in unitatile scolare, capabile sa acceseze fonduri si sa deruleze proiecte educative - consiliile scolare ale elevilor si Consiliul Judetean al Elevilor

Numarul tot mai mare de cadre didactice din judetul nostru incluse in programe de formare pe tematici educative (educatia pentru sanatate, consiliere si orientare, programul de cultivare a caracterului, educatia pentru cetatenie democratica)

Disponibilitatea tot mai mare de colaborare cu sistemul de invatamant a institutiilor societatii civile si celor descentralizate (Autoritatea de Sanatate Publica Mures, Inspectoratul Judetean de Politie, Garda de Mediu, O.J.P.C., Societatea de Cruce Rosie, Fundatia Pro Biciclo Urbo, Asociatia Rhododendron, si altele)

Amenintari:

Parasirea sistemului, din cauza lipsei de atractivitate financiara si pentru cariera, de catre unii dintre coordonatorii educativi care au urmat unul sau mai multe cursuri de perfectionare in domeniul educativ

Amplificarea fenomenelor negative, precum absenteismul si abandonul scolar, traficul de fiinte umane, traficul si consumul de droguri, alte forme de delincventa juvenila, pe fundalul schimbarilor de substanta din societatea romaneasca, al « copierii », de catre elevi, a unor pseudo-modele de comportament, datorita si iresponsabilitatii unora dintre adultii din anturaj

Cresterea incidentei numarului de imbolnaviri in randul populatiei scolare(SIDA, TBC, hepatita C etc.).

Cresterea numarului de familii plecate la lucru in strainatate, lipsindu-i pe copii de supravegherea parinteasca.

Perspective si tendinte generale:

Cultivarea specificului local

Implicarea mai pronuntata a scolii in viata comunitatii prin activitati de voluntariat.

Reducerea ratei absenteismului si abandonului scolar, a incidentei delincventei juvenile in randul populatiei scolare, a cazurilor de discriminare si situatiilor conflictuale.

Continuarea activitatii de perfectionare a dirigintilor si coordonatorilor educativi,

Incurajarea aptitudinilor deosebite ale copiilor si sprijinirea acestora pentru a le valorifica prin concursuri si festivaluri tematice.

Cooptarea elevilor in actul decizional la nivelul scolii si la nivel judetean prin intermediul Consiliului elevilor.

4.15. activitatea din palatul si cluburile copiilor

Premii obtinute la concursuri

Cele mai multe premii sunt obtinute de cercurile de Constructii electronice din Palatul copiilor (14 - la concursuri judetene), dans modern si de societate din Palatul Copiilor si Clubul Copiilor Sighisoara (11 premii la concursuri interjudetene), constructii electronice si foto cineclub (11 premii la concursuri nationale), pictura si dans modern si de societate (11 premii la concursuri internationale))

Realizari deosebite:

FESTIVALUL JUDETEAN DE TEATRU SCOLAR 'FASCINATIA TEATRULUI

CONCURSUL 'EDUCATIA RUTIERA - EDUCATIE PENTRU VIATA'

CONCURSUL INTERNATIONAL DE ARTA FOTOGRAFICA SI CINECLUB AL ELEVILOR

CONCURSUL INTERJUDETEAN DE DANS «RITM, DANS FANTEZIE»

FESTIVALUL JUDETEAN DE FOLCLOR "FLORI DE PE MURES SI TARNAVE"

CONCURSUL 'SANITARII PRICEPUTI'

CONCURSUL 'TINERE CONDEIE'

CONCURSUL REVISTELOR SCOLARE

Punct slab: insuficienta motivare a personalului didactic pentru calificare superioara si formare continua, fapt care duce la imposibilitatea de titularizare si incadrarea ca suplinitori necalificati chiar si a unor colegi care obtin an de an, cu copiii, cele mai multe si mai frumoase premii la etape nationale si internationale ale concursurilor.

inspector pentru consiliere si activitati educative - prof. Felicia Stela Ionescu,

director coordonator - prof. Olimpiu Nutiu

4.16. INVATAMANT special si special integrat

Inspector de specialitate,

Iolanda Catinean

4.17. invatamant pentru rromi

Oferta curriculara

2. Resurse umane

3.Resurse materiale si financiare

4.Relatiile cu comunitatea

4.18. programe de cooperare si integrare europeana

EXPUNERE DE MOTIVE: realizarea unei analize adecvate a nevoilor, constituie premisa reusitei oricarui proiect educational. Desi anumite nevoi pot aparea pe parcursul procesului, este important ca pregatirea planificata sa abordeze nevoile deja identificate.

PUNCTE TARI

Participarea cat mai masiva a elevilor in cadrul proiectelor derulate de unitatile scolare nominalizate, ce constituie un excelent prilej de a cunoaste experienta in domeniul invatamantului scolilor europene implicate.

Constituirea unor grupuri in elaborarea produselor finale.

Dorinta de cunoastere si infinita creativitate a elevilor de varsta scolara, interesul pentru respectarea pluralismului legat de cultura si religie, dezvoltand astfel, solidaritatea umana si constiinta.

O mai buna cunoastere a mentalitatilor din tarile europene partenere si posibilitatea de a aplica metode si mijloace care au rezultate benefice in alte sisteme educationale

Constituirea unor nuclee europene a cadrelor didactice cu vederi progresiste, care sa gaseasca impreuna mijloace adecvate de combatere a atitudinilor discriminatorii, creind o comunitate europeana primitoare..

Numarul mare de elevi dornici de a participa la orice gen de programe si proiecte internationale.

Dotarea tuturor colegiilor, liceelor si grupurilor scolare cu cate o retea de 25 de calculatoare si un server si conectarea acestora la INTERNET prin fibra optica.

Cuprinderea unui numar de 60 de unitati scolare, dintre care 49 in mediul rural, in Programul de Reabilitare a scolilor din Romania prin Programul Bancii Mondiale derulat de Guvernul Romaniei prin intermediul M.Ed.C. in perioada 2001 - 2004.

O colaborare eficienta cu familia, privita ca principal partener educational.

Ca judet pilot, descentralizarea procesului de incadrare a unitatilor de invatamant cu personal didactic, in scopul consolidarii autonomiei institutionale a unitatii de invatamant si al cresterii raspunderii acestora fata de sarcinile unui invatamant performant.

Crearea autonomiei institutionale a inspectoratului, scolilor si liceelor - actiuni majore ale pilotarii noului sistem de finantare.

Asigurarea unei comunicari eficiente intre scolile din mediul rural si ISJ, comunitatea locala si alte institutii.

PUNCTE SLABE

Constientizarea insuficienta a parteneriatului activ si a beneficiului acestuia pentru scoala si comunitate

Numar foarte mic de cadre didactice formate prin si pentru programele existente, cu accent pe managementul proiexctelor

Dezinteresul s-au lipsa totala a sprijinului din partea comunitatii locale

Inexistenta unui punct de documentare si informare pe problematica gestionarii proiectelor si programelor scolare

Tendinte de deteriorare a pozitiei competitive

Cultura manageriala insuficienta, inertie, partial conservatorism

Lipsa asigurarea accesului tuturor la tehnologia informatiei si comunicarii

Insuficienta documentare si preocupare a managerilor pentru obtinerea de fonduri nerambursabile.

Reticenta fata de nou si shimbare a unor manageri

Insuficienta preocupare si colaborare in vederea identificarii resurselor extrabugetare.

Deficiente in functionarea culturii organizationale de tip retea.

Prezenta formalismului in activitatea Consiliilor de Administratie, a Consiliilor Profesorale, a celorlalte comisii constituite la nivelul unitatilor scolare.

Neasumarea responsabilitatii pentru bunul mers al lucrurilor.

Cultivarea sentimentului neputintei - "nu se poate altfel / nu se poate mai mult in conditiile actuale".

Lipsa de interes manifestata de unele cadre didactice pentru propria formare profesionala si/sau manageriala

Lipsa unui E-mail propriu al ISJ, al inspectorului de specialitate, in vederea unei reale si operative armonizari, comunicari si informari privind gestionarea programelor intercomunitare.

OPORTUNITATI

Caracterul de prioritate nationala al invatamantului.

Lansarea unei noi generatii de proiecte si programe, prin Agentia Nationala de Programe Comunitare in Domeniul Educatiei si Formarii Profesionale, mult mai elastice si generoase, in perspectiva aderarii Romaniei la UE.

Prin programele guvernamentale si intercomunitare si implicit prin activitatile de autofinantare, scoala poate dispune de o dotare multumitoare, in marea majoritate a laboratoarelor/cabinetelor/atelierelor, etc.

Existenta unui numar foarte mare de programe initiate M.Ed.C. si multe alte institutii, de formare a cadrelor didactice, de reabilitare scolara, de dotare scolara, burse de formare continua, parteneriate, etc.

Existenta unor directii de redresare a invatamantului rural, cuprinse in Programul de Guvernare pe perioada 2001 - 2004 si relansate in Programul de Guvernare 2005 - 2008..

Existenta unui cadru legislativ relativ stabil in domeniul invatamantului.

Posibilitatea implicarii in programe de cooperare nationala si internationala.

Cresterea calitatii parteneriatului social, a initiativei private si a sprijinului comunitar pentru dezvoltarea si sustinerea educatiei scolare.

Existenta la nivel de minister si accesare a paginiilor de Internet, a multor posibilitati de informare si de formare a cadrelor didactice.

Accentuarea rolului parteneriatelor si deschiderea acestora spre dezvoltarea unitatilor scolare.

Posibilitatea dotarii unitatilor scolare, cu mijloace moderne de invatamant, prin accesarea unor proiecte si programe existente, apropape permanent la nivel national si nu numai.

AMENINTARI

Nevoia de fonduri mai mari pentru educatie.

Greutatea preluarii si prelucrarii rapide a informatiei, mai ales in zona rurala si consideram ca ar fi benefica conectarea la INTERNET a tuturor unitatilor scolare cu personalitate juridica din judet.

Migrarea cadrelor didactice tinere catre domenii mai bine platite.

Scaderea populatiei scolare, cu implicatii asupra normarii personalului didactic si a retelei scolare.

Lipsa de interes manifestata de unele cadre didactice pentru propria formare profesionala si/sau manageriala.

Lipsa fondurilor si a posibilitatilor de stimulare a cadrelor didactice responsabile de gestionare programelor si proiectelor intercomunitare

Posibilitatea ca Primariile sa nu dispuna de resursele corespunzatoare cerintelor scolii sau pentru suportul financiar necesar decontarii cheltuielilor de transport pentru cadrele didactice navetiste.

Limitarea autonomiei unitatilor scolare in luarea deciziilor importante, in conditiile neintelegerii nevoii de autonomie sau a necunoasterii si intelegerii corecte a legislatiei.

4.19. MANUALE SCOLARE

Comenzile de manuale pentru anul scolar 2006-2007 s-au desfasurat conform graficului.

Puncte tari: - unitatile de invatamant au respectat termenele stabilite.

- manualele noi (comenzi integrale) au sosit la termenele stabilite, ajungand in scoli pana in data de 15 09.2006.

- se remarca promptitudinea colectivului de la depozitul de manuale, evidentiindu-se in mod special Gál Csaba.

Puncte slabe: - unele unitati de invatamant au inclus in comanda si exemplare pentru cadre didactice, cea ce nu este permis.

- In cazul manualelor retiparite la sectia maghiara, respectiv germana au aparut discordante serioase intre comanda si livrare, existand 23 de titluri comandate, care insa n-au fost retiparite, generandu-se astfel o criza de manuale la unele discipline.

COMPARTIMENTUL RESURSE UMANE

5.1. INCADRARE PERSONAL

Situatia posturilor in anul scolar 2005-2006

Distribuirea posturilor dicatice

5.2. formare continua si perfectionare - dezvoltare profesionala

Activitatea Casei Corpului Didactic Mures

'Un profesor cu adevarat bun

este acela care mai intai se invata pe sine

pentru a putea sa-i invete pe altii.'

Casa Corpului Didactic Mures are rolul de principal actionar, la nivel judetean, in procesul de formare continua si de dezvoltare profesionala si personala a personalului din invatamantul preuniversitar, ea se constituie in centru de resurse si inovare pedagogica, si este totodata un partener activ alaturi de toti cei ce participa la realizarea reformei in invatamantul romanesc.

In acest scop au fost elaborate programe variate si multiple, pentru a promova inovatia si a asigura cadrul pentru dezvoltarea personala si profesionala a personalului din invatamantul preuniversitar.

Planul operational anual a fost realizat cu orientare spre prioritatile politicii educationale guvernamentale din domeniul educatiei, fiind atinse obiectivele prioritare ale formarii continue stabilite in planul managerial.

Casa Corpului Didactic Mures a realizat analiza de nevoi de formare a cadrelor didactice din invatamantul preuniversitar al judetului Mures. Analiza de nevoi s-a bazat pe constatarile inspectiei scolare, pe sugestiile directorilor unitatilor de invatamant, precum si pe solicitarile cadrelor didactice.

I. REALIZARI

a) Programe acreditate ale CCD de MedC, sau implementate prin parteneriat:

b) Programe de formare continua avizate de catre M.Ed.C. in cadrul ofertei de programme, derulate cu succes:

c) Proiecte derulate de catre CCD, ca initiator sau ca partener

' Acces la educatie pentru grupuri dezavantajate ', proiect Phare avand ca scop realizarea unor scoli incluzive, CCD Mures coordonand formarea cadrelor didactice.

' Educatie pentru informatie in medii rurale defavorizate ', proiect in parteneriat cu Ambasada Frantei la Bucuresti, finalizat cu realizarea a 18 CDI-uri, dintre care in anul scolar 2005 - 2006 au fost realizate urmatoarele:

Proiectul 'Cetateanul' (Citizen), in parteneriat cu Florida Law Related Education, S.U.A., finalizat prin curs de formare si concurs de proiecte.

' Character first ', proiect de formare pentru educatie civica, in parteneriat cu Character Training Institute din Oklahoma, finalizat prin curs de formare si pilotare.

'Scoala europeana', schimburi de experienta si cursuri de formare in parteneriat cu Centru de Formare a cadrelor Didactice din Nyiregyhaza, Ungaria.

'Evaluarea calitatii in managementul scolar', curs de formare realizat in parteneriat cu Institutul de formare din Kecskemet, Ungaria.

d) In anul scolar 2005 - 2006, Casa Corpului Didactic Mures a avut parteneriate educationale cu urmatoarele institutii

Universitatea 'Babes -Bolyai', Cluj -Napoca

Universitatea 'Al. I. Cuza', Iasi

Universitatea 'Petru Maior', Tg-Mures

Universitatea 'D. Cantemir', Tg-Mures

Institutul de Stiinte ale Educatiei, Bucuresti

Universitatea Populara Mures

Centrul Zonal pentru Educatia Adultilor Mures

Centrul de perfectionare a cadrelor didactice din Budapesta, Nyiregyhaza si Kecskemét

Institutul Roman Pentru Drepturile Omului

UNICEF

UNESCO

Ambasada Frantei

Ambasada S.U.A. la Bucuresti

Centrul Cultural Francez

Centrul Cultural American

Asociatia SHIDO Japonia

Asociatia RENINCO

II. Activitatea Casei Corpului Didactic Mures poate fi optimizata, in perspectiva, prin:

existenta unui sistem informatizat de monitorizare a perfectionarii personalului din unitatile de invatamant din judet;

crearea unui sistem eficient de monitorizare a aplicarii la clasa a achizitiilor obtinute in urma diferitelor tipuri de formare;

existenta unor mijloace de impunere a diseminarii informatiilor si competentelor obtinute de beneficiarii formarilor, spre colectivele de cadre didactice din care fac parte;

facilitarea comunicarii spre zonele din mediul rural;

inlaturarea barierelor existente in atragerea la activitati de formare, a cadrelor didactice debutante si celor cu varste apropiate de pensionare;

solicitarea de catre directori a cursurilor centrate pe scoli;

infiintarea mai multor Centre zonale de formare (filiale C.C.D.);

imbunatatirea comunicarii cu I.S.J. Mures privind furnizarea constatarilor inspectiei scolare si sugestiile de formare ale inspectorilor scolari;

inlaturarea disfunctionalitatilor dintre proiectarea agendei stagiilor de formare si posibilitatile de finantare a acestora, prin cunoasterea, in timp util, a fondurilor disponibile pe plan judetean;

cresterea randamentului Centrelor zonale;

crearea unui cadru pentru organizarea unor formari la distanta;

existenta unui sistem unitar de atestare a formatorilor;

imbunatatirea conditiilor materiale de desfasurare a programelor, prin adecvarea infrastructurii la specificul institutiei si in raport cu volumul mare de activitati desfasurate.

DIRECTOR,

prof. Nagy Edita

ACTIVITATEA CENTRULUI JUDETEAN DE ASISTENTA PSIHOPEDAGOGICA

Puncte tari:

numar mare de profesori in cabinete de asistenta psihopedagogica cu specializarea in psihologie

foarte buna colaborare intre psihologii din cabinete - functioneaza ca o retea

entuziasmul si dorinta de implicare in activitate

dorinta de perfectionare in domeniul psihopedagogiei

numar mare de profesori psihologi ce sunt formati in diverse forme de psihoterapie

echipa tanara si dinamica la centru

instrumente de lucru performante (BTPAC, Intreoption, Teste proiective) si specialisti pregatiti pentru a le utiliza

experienta unor proiecte reusite in anii scolari trecuti si solicitari in vederea continuarii acestora

orientarea activitatii de asistenta psihopedagogica si spre elevii, cadrele didactice si parintii din mediul rural

oferta diversificata de programe destinate unui numar mare de elevi, cadre didactice si parinti

flexibilitate si deschidere spre nevoile de consiliere existente

monitorizarea lunara a activitatii psihologilor

implicarea tuturor psihologilor in studiile initiate de centru privind problemele educative din scoli

organizarea activitatilor de perfectionare - sub forma activitatilor - model la care participa fiecare psiholog din retea

forma de organizare a activitatii retelei psihologilor din scoli

Puncte slabe:

numarul prea mare de elevi de care se ocupa un profesor psiholog - peste 1500 in unele cabinete

dotarea precara a cabinetelor de asistenta psihopedagogica din scoli

lipsa de continuitate in activitate datorita schimbarilor intervenite in fiecare an

Oportunitati:

a.      numar mare de solicitari din partea elevilor, cadrelor didactice si parintilor

b.      deschiderea spre colaborare venita din partea altor institutii cu preocupari in domeniu

c.      consilierea psihologica este perceputa de un segment tot mai mare de populatie ca fiind din ce in ce mai utila

d.      sprijin din partea conducerii Inspectoratului Scolar Judetean

Amenintari:

solicitarile privind efectuarea examinarii psihologice a personalului din invatamant au condus la supraincarcare si conflicte psiholog - personal examinat

lipsa unui cadru legal care sa asigure eficienta si continuitatea procesului de examinare psihologica realizat de psihologi

rezerve din partea conducerii unor unitati de invatamant in ceea ce priveste utilitatea psihologului intr o scoala

activitateA UJIP Mures

Proiectul pentru invatamantul rural derulat sub coordonarea UJIP Mures a desfasurat urmatoarele activitati:

1. In cadrul componentei 1- imbunatatirea activitatilor de predare din scolile din mediul rural - activitatile derulate au fost:

Subcomponenta 1.1 - pregatirea profesionala a cadrelor didactice din mediul rural prin activitati defasurate in scoala. Mentorii selectati in cadrul acestei subcomponente in persoana doamnei Maria Borsan si a domnului Napradean Ciprian si-au inceput activitatea de mentorat la inceputul anului scolar 2005-2006. Activitatile desfasurate de mentori in scolile inscrise in acest program sunt:

Prezentarea generala a proiectului

Prezentarea generala a modulelor:

1. Module generale:

- Predarea interactiva si centrata pe elev

- Evaluarea continua

- Cunoasterea elevilor

- Adaptarea curriculumului la specificul mediului rural

2. Module specifice:

- Predarea la clase simultane, Utilizarea calculatorului in procesul de predare-invatare, Predarea matematicii pentru recuperarea ramanerilor in urma, Limba Romana ca a doua limba, Predarea Lb. Romane pentru recuperarea ramanerilor in urma.

Activitatea mentorilor, este sustinuta de existenta unui centru mobil de resurse, in valoare de 92.641, 46 ron, dotat cu echipamente in valoare de 13.108, 45 ron.

- Subcomponenta 1.2 - Crearea oportunitatilor de dezvoltare profesionala a cadrelor didactice din mediul rural - La nivelul programelor de formare realizate in cadrul proiectului pentru invatamantul rural in judetul Mures si-au inceput cursurile 230 cadre didactice pentru cele doua variante ale programului si anume calificare cadre didactice necalificate si reconversie profesionala.Ei beneficiaza de cursuri derulate prin urmatoarele universitati: Universitatea "Babes Bolyai' Cluj Napoca, Universitatea "Transilvania' Brasov si Universitatea Bucuresti, prin invatamant la distanta.

- Subcomponenta 1.3 - Asigurarea conditiilor minime de functionare a scolilor in mediul rural - acesta subcomponenta este implementata de catre U.M.P. Reabilitare scoli

- Subcomponenta 1.4 - Asigurarea materialelor didactice necesare scolilor din mediul rural.In cadrul acestei subcomponente s-a realizat baza de date pentru distribuirea cartilor la scoli, monitorizarea receptiilor de carti primite, monitorizarea distribuirii cartilor. Urmeaza semnarea proceselor verbale de primire predare finale de catre scoli. Valoarea totala a celor 39.608 carti primite pentru scolile cu clasele V-VIII, a fost de 234.756, 47 ron.

Tot in cadrul acestei componente, s-au centralizat comenzile pentru scolile cu clasele I- VIII, din mediul urban si rural, cu lista mijloacelor de invatamant necesare, care cuprinde: planse, harti de perete, materiale si jocuri educationale, materiale educationale pentru predarea integrata a stiintelor, globuri, modele, jocuri educationale si echipament sportiv.

2.Componenta 2- Imbunatatirea parteneriatului comunitate- scoala.In cadrul acestei componente activitatea la nivelul judetului Mures se deruleaza din anul 2005, in conditii bune prin intermediul facilitatorilor, prof. Neagu Nicolae, prof.Nagy Edita, prof. Macarie Ioan.

In anul scolar 2005-2006 s-au faciliatat la nivelul judetului Mures un numar de 65 de scoli, din care 53 de scoli au depus spre evaluare subproiecte, iar 24 dintre ele au obtinut finantare in valoare de 226100, 10 ron.Scolile aplicante au implementat subproiectul finantat pe o perioada de 9 luni, astfel urmand ca la sfarsitul lunii septembrie anul curent, sa se incheie implementarea lor.Aceasta etapa a facut parte din runda a doua de competitie pentru obtinerea de granturi.

In cadrul acestei runde in care au beneficiat de finantare deja 24 de scoli din judet, in data de 31 martie s-a terminat cheltuirea primei transe de bani, urmand ca dupa raportul intermediar depus de scoli in luna aprilie 2006 asupra activitatilor derulate, scolile sa primeasca a doua transa de bani, in luna iunie.

Incepand cu data de 15.11.2005 a inceput procesul de facilitare pentru runda a 3 a de competitie din cadrul PIR. Facilitarea s-a incheiat in data de 01.05.2006, la un numar de 113 scoli din judet, fiind facuta de faciliattori in colaborare cu membrii UJIP: ec.Otilia Dan si expert in educatie dr.prof.Arina Modrea.

Perioada de depunere a formularelor de aplicatie la UJIP a fost intre 01.05.2006-01.06.2006. In acest interval de timp s-au depus 40 de subproiecte, care au fost trimise spre evaluarea tehnica si financiara.

Implementarea tuturor granturilor s-a derulat sub directa monitorizare a membrilor UJIP, incepand de la achizitiile de bunuri si derularea licitatiilor, cu respectarea normelor si legilor tehnico-financiare ale Bancii Mondiale, pana la activitatile cu elevii derulate impreuna cu comunitatea din care fac parte. Scolile aplicante in aceasta runda de competitie sunt:

Rezultate obtinute in scolile aplicante din judetul Mures in cadrul rundei 2 de competitie sunt:

1.In fiecare scoala s-au facut activitati de diseminare a subproiectului la care s-au facut poze CD-uri cu filme, cu aparitii in mass media locala si radio, pliante in romana si franceza

2. Serbari de iarna auditii de colinzi, serbari de 8 martie cu realizari de CD uri si poze

3. Mostre de plante culese din padure puse in vitrine achizitionate din grant.

4.Ecologizarea unor albii de rauri

5.Competitii sportive, minifotbal, altletism, mostre de diplome puse la dosarul scolilor

6.Instalarea de linii telefonice, conectarea la internet, prezentarea de referate facute de elevi utilizand internetul

7.Culesul folclorului local de la batranii satului cu inregistrari audio

8.realizarea de muzee etnografice cu obiecte vechi din sat, culese de copii

9. realizari de monografii ale satelor in localitatile Grindeni, Archita

10.Spectacole de teatru, de dansuri populare,

11.Expozitie cu vanzare cu decoratiuni de pasti si tablouri, poze multe cu exponatele.Afis color cu festivitatea de deschidere a proiectului si vanzarea de exponate

12.Revista redactata exclusiv de elevi cu titlul:'Vandor', Revista cultural istorica-"Tezaur'-Scoala Papiu Ilarian

13.Realizare de pagina WEB a comunei Alunis, www.alunis.ro

14.Cunostinte acumulate de elevi in urma orelor de consultanta IT 15.Softuri educationale achizitionate

16.Igienizari in jurul Caminului Cultural a scolii a bisericii, colectarea deseurilor

17.Plantarea de pomi, straturi de flori, tuns gard viu

18.Concurs de desen si expunerea lor

19.Programe artistice de cantece si poezii

20.Costume populare cusute de elevi si confectionarea de zurgalai

21.Revista scolara "Creionul magic'Ibaneti Isticeu

22.Poze din excursii facute de catre elevi

23.Intalnire cu un politist si prezentarea de film documentar

24. inregistrari audio despre persoane importante din sat decedate in razboi, dascali preoti, despre momente importante din istoria romanilor, 1848, experienta proprie a unui condamnat politic, colectivizare, tabele cu preotii, statistici despre credinciosi, tabele cu absolventi, cu dascali

25. Expozitie de filatelie pe diverse teme

26.Infiintarea cercului de istorie'Micii muzeografi'

27. Fotografii cu mostre, tehnologia prelucrarii canepii si a lanii, de la batranii locului

28. Cautarea unor costume populare vechi pentru a fi reproduse

29.Poze de la carnaval

30.Poze cu tablourile din pasla hartie, figurine, confectionate de elevi

31.Expozitie cu fotografii vechi, imbracaminte veche germana, carti religioase, etc

3.Componenta 3- Intarira capacitatii de monitorizare, evaluare si elaborare de politici.

In cadrul acestei componente s-a elaborat la nivel national noul sistem de indicatori nationali pentru educatie si formare profesionala, manual ce se gaseste in faza de proiect si care a fost distribuit pentru studiu scolilor din judetul Mures. Aceasta componenta se ocupa si de monitorizarea permanenta a proiectului.

S-a lucrat la culegerea de date conform unor fise standard elaborate de M.Ed.C. in vederea realizarii bazei nationale de date a sistemului de invatamant.

Membrii echipei UJIP, au participat la 2 testari internationale P.I.S.A., pentru diferite categorii de elevi si cicluri de invatamant.Prin participarile la aceste testari si-au adus contributia indirect la elaborarea primului studiu longitudinal privind implementarea metodologiei si a instrumentelor pentru monitorizarea si evaluarea proiectului pentru invatamantului rural precum si la elaborarea setului de indicatori de evaluare pentru educatie.

4. Componenta 4 - Intarirea capacitatii manageriale a UMP pentru invatamantul rural. Implicare la realizarea emisunilor radio "Scoala pe ulita' ce are loc la radio Romania Actualitati in fiecare saptamana, intre orele 18, 30-19, 00, organizarea de seminarii judetene de informare si diseminare a proiectului, anunturi in mass media nationala si locala.

Expert educatie    Economist

Dr.prof.Arina Modrea Otilia Dan

MANAGEMENTUL INSTITUTIONAL

Sistemul educatiei, considerat componenta esentiala a spatiului comunitar, este supus unor modificari de esenta. Descentralizarea acestuia antreneaza responsabilizarea si asumarea rolului esential de catre scoli, ceea ce presupune si modificarea viziunii asupra rolului inspectoratelor scolare. Ratiunea acestora de a exista se exprima concret in acordarea sprijinului si consilierii scolilor pentru dezvoltare. Astfel, functia esentiala a inspectiei institutionale o constituie evaluarea externa de proces in scopul realizarii calitatii.

9.1 Analiza punctelor tari si slabe in functionarea scolilor.

La nivelul managementului unitatilor de invatamant s-au constatat urmatoarele aspecte pozitive:

Puncte tari:

Functia de proiectare si documentele de proiectare au fost concepute si redactate in concordanta cu recomandarile M.Ed.C. si detaliaza pe domenii de competenta, tipurile de demersuri asociate obiectivelor prioritare.

Optimizarea retelei scolare in urma analizei indicatorilor specifici hartii scolare, tinand cont de tendintele demografice si de dezvoltarea economica ale judetului Mures.

Aplicarea practica a planurilor manageriale este abordata in mod flexibil, iar pentru remedierea aspectelor neprevazute sau a problemelor aparute sunt luate eficient masuri operative.

Progresul inregistrat in indeplinirea obiectivelor, performantelor si eficienta planificarilor sunt analizate si evaluate periodic, constituind utile instrumente de lucru.

Puncte slabe

Reteaua scolara ampla (un numar mare de unitati scolare) a creat unele dificultati de circulatie a informatiei si neincadrarea in termenele de culegere si transmitere a datelor.

Existenta in unele scoli, a documentelor manageriale nerelevante pentru activitatea din unitate, nerealiste, strict conventionale intocmite formal.

Implicarea predominanta a unor manageri scolari in aspecte administrative coroborat cu o preocupare scazuta pentru cresterea calitatii actului didactic.

Aparitia, mai ales in mediul rural, a cazurilor de abandon scolar.

Rezistenta la schimbare a unor manageri si/sau cadre didactice.

Oportunitati:

Realizarea periodica a unei analize obiective a tuturor nivelurilor de management, fapt ce a dus la luarea unor decizii pe baza unor bune documentari si cu apel la date relevante.

Reconsiderarea activitatii la nivelul compartimentelor de lucru in sensul eliminarii formalismului si operationalizarii obiectivelor.

Implicarea majoritatii reprezentantilor comunitatilor locale si judetene in rezolvarea problemelor scolii, in conditiile descentralizarii si sporirii autonomiei locale.

Amenintari:

Incapacitatea unor autoritati locale in a dezvolta comunicarea, colaborarea, parteneriatul cu unitatile scolare, precum si imixtiunile unor primari in probleme ale scolii, ce nu tin de competenta Consiliilor Locale.

Influenta negativa a contextului socio-economic din mediul rural asupra procesului de scolarizare si educatie.

Inregistrarea in unele scoli a unor cazuri de conducere nedemocratica, blocand comunicarea si transmiterea datelor pentru cadrele didactice.

9.2. COLECTIVUL MANAGERIAL LA NIVEL JUDETEAN

In anul scolar 2005/2006 posturile de conducere din unitatile de invatamant preuniversitar au fost ocupate dupa cum urmeaza:

o     In mediul urban sunt ocupate 143 posturi de directori cu urmatoarea distributie

67 directori de gradinite

41 directori la scoli generale si gimnazii

40 directori pentru licee, grupuri scolare, scoala de arte si meserii

o     In mediul rural sunt ocupate 232 posturi de directori cu urmatoarea distributie

49 directori de gradinite

181 directori la scoli generale si gimnazii

2 directori pentru licee si grupuri scolare

Cadre didactice in functii de conducere - 375 .

o     Ocuparea posturilor de directori / directori adjuncti pe nivele de invatamant

In cazul directori pentru licee, grupuri scolare, scoala de arte si meserii

20 directori ocupand postul prin concurs

20 directori ocupand postul prin delegatie

29 directori adjuncti ocupand postul prin concurs

7 directori adjuncti ocupand postul prin delegatie

In cazul scolilor generale si gimnazii

121 directori ocupand postul prin concurs

101 directori ocupand postul prin delegatie

37 directori adjuncti ocupand postul prin concurs

16 directori adjuncti ocupand postul prin delegatie

Punctul slab al acestui domeniu se manifesta prin faptul ca din numarul total de functii de manager ocupate, doar 207 sunt ocupate prin concurs

Rezultatele concursului :

In conformitate cu metodologia de organizare si desfasurare a concursului pentru ocuparea functiilor de director si director adjunct nr. 3142/25.01.2006 in cadrul ISJ Mures s-a desfasurat in perioada 14-29 mai 2006 cu urmatoarea structura :

v   Posturi vacante :

o     Posturi vacante de director/director adj . la licee si grupuri scolare : 9 posturi

o     Posturi vacante de director la cluburi ale copiilor : 3 posturi

o     Posturi vacante de director/director adj . - scoli speciale : 1 post

o     Posturi vacante de director la scoli generale : 47 posturi

o     Posturi vacante de director adj. la scoli generale : 46 posturi

o     Posturi vacante de director la gradinite : 10 posturi    

v   Inscrisi la concurs cu urmatoarea structura :

Director la licee si grupuri scolare : 4 candidati

Director scoli speciale : 2 candidati

Director la scoli generale si gradinite : 13 candidati

Director adjunct : 8 candidati

v   Reusiti :

Director la licee si grupuri scolare : 4 persoane

Director la scoli generale si gradinite : 11 persoane

Director adjuncti : 8 persoane

OBS.    

Pentru posturile din SCOLILE SPECIALE s-au revenit

Domnul Dascal Martin nu a indeplinit conditiile de concurs

Domnul Neamtu Viorel nu a promovat examenul

Motivele incetarii contractelor de management in cazul directorilor si a celor adjuncti in cadrul I.S.J. Mures sunt :

o     Reorganizarea unitatii de invatamant art. 9 pct. d

o     Deces art. 9. pct. g

o     Renuntarea managerului educational la mandatul incredintat, in situatia neasigurarii conditiilor prevazute in contract, ori in alte conditii intemeiate art. 9. pct. e (demisie Ilie Stefan dir. adj. de la Lic. J. Haltrich Sighisoara )

o     Destituirea din functie prin decizia Inspectorului Scolar General al ISJ Mures (Corneanu Mariela de la Gr.Sc. E. Dandea din Tg-Mures, Cerghizan Doinita de la Col. Teh. Tarnaveni si Maier Mircea de la Lic. J. Haltrich Sighisoara )

o     Pentru alti 15 directori de licee si grupuri scolare au fost emise decizii de numire cu delegatie pana la sfarsitul anului scolar sau pana la organizarea concursului .

o     Problema cea mare a fost ca la numirea cu delegatie a acestor directori nu s-a folosit aceeasi unitate de masura cum era normal .

Calitatea prestatiei managerilor unitatilor de invatamant

Invatamantul particular si formele alternative de invatamant

10.1. Invatamantul particular:

Anul scolar 2005-2006 a fost anul in care s-au pus bazele asigurarii calitatii in invatamantul preuniversitar, aspect favorizat de infiintarea Agentiei Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Preuniversitar, institutie publica de interes national, in subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii, cu personalitate juridica si cu buget propriu de venituri si cheltuieli, infiintata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitatii educatiei, aprobata prin Legea nr. 87/2006.

Toate unitatile de invatamant particular din judetul Mures au fost autorizate sa functioneze provizoriu respectand standardele nationale privind baza materiala, resursele umane si curriculumul. Autorizarea de functionare provizorie este prima etapa a procesului de acreditare, conferind unitatii de invatamant respective dreptul de a desfasura procesul de invatamant si de a organiza, dupa caz, admiterea la studii.

in cursul anului scolar 2005-2006 in judetul Mures au functionat un numar de 18 unitati de invatamant, alte doua dosare fiind in curs de finalizare. La sfarsitul anului scolar una din aceste doua unitati de invatamant a fost evaluata in vederea acordarii autorizarii, respectiv Gradinita JASMINE.

Din pacate insa doua gradinite si-au incetat activitate la Ludus si Tarnaveni .

Au fost evaluate in vederea acreditarii doua unitati de invatamant privat din judet respectiv Gradinita Privata Mirona si Gimnaziul Privat Mirona amandoua obtinand aviz favorabil din partea Comisiei de evaluare a ARACIP.

Analiza SWOT

Oferta curriculara

2. Resurse umane

3. Resurse materiale si financiare

4. Relatiile cu comunitatea

Inspector scolar de specialitate

Prof. Moga Anisoara

10.2. Invatamantul alternativ:

PARTENERIATul COMUNITAR - PROGRAME GUVERNAMENTALE DERULATE IN JUDETUL MURES COMPONENTE ALE REFORMEI INVATAMANTULUI

11.1. Programe guvernamentale

a) Programe guvernamentale, gestionate de catre inspectorii de matematica:

b) Programul 'Lapte si corn pentru copii"- clasele I-IV'

c) rechizite gratuite oferite de Guvernul Romaniei pentru copii cu probleme sociale deosebite

D)Program de acordare de burse scolare

BAZA MATERIALA - Dotari - investitii

Sume alocate judetului Mures de la M.Ed.C.

Total: 12081 ron

dotari 914.000 ron

reabilitari 345.000 ron - 15 unitati

consolidari 450.000 ron - 2 unitati Lic. Pedagogic 'M. Eminescu' Tg. Mures si Gradinita cu program prelungit Tg. Mures

reparatii capitale 1095.000 ron - 7 unitati

asigurarea utilitatilor 667.000 ron - 6 unitati

obiective noi 340.000 ron - 9 unitati

obiective de investitii in continuare 2100 ron - bazin Ungheni

COMPARTIMENTUL FINANCIAR - CONTABIL

In anul scolar 2005- 2006 din bugetul de stat au fost asigurate fonduri financiare pentru:

- plata examenelor nationale - 1.177.024 - cheltuieli de personal

- 107.086- cheltuieli materiale deplasari

- 82.202 - cheltuieli cu consumabile

cheltuieli cu concursuri - olimpiade - 94151 - concursuri nationale pe discipline

pentru plata perfectionarii personalului didactic - 75453

- bani de liceu - 2138617 - 1344 - beneficiar

- mobilier scolar - 230000 - 16 sali de gradinita

- 13 sali cls. I-IV

- 63 sali cls. V-VIII

- bonuri valorice E200 - 1.183692 -C/V 1648 bonuri

COMPARTIMENTUL JURIDIC (Litigii)

256 procese

234 litigii de munca

203 litigii in recurs la Curtea de Apel

Colegiul de Disciplina: 7 contestatii la sanctiuni disciplinare aplicate personalului didactic cf. Legii 128/1997

eliberari duplicate acte de studii

consilier juridic, Florina Dunareanu

imagine

Creativitatea, spiritul de initiativa s-a evidentiat in cadrul deciziilor adoptate de echipa manageriala a Inspectoratului Scolar Judetean Mures cat si actiuni punctuale care au subliniat aceste caracteristici (inovatie, crearea unor oportunitati educationale, metode decizionale cu implicare activa a corpului de inspectori scolari si a reprezentantilor autoritatilor publice etc.) ale conducerii ISJ.

ANALIZA SWOT

Inspector de specialitate,

Iolanda Catinean

CONCLUZII PRIVIND STAREA INVATAMANTULUI IN JUDETUL MURES

la sfarsitul anului scolar 2005-2006

La sfarsitul anului scolar 2005-2006, nivelul atingerii standardelor curriculare de performanta de catre elevi poate fi apreciat drept "bun" la toate nivelurile invatamantului.

Managementul scolar si institutional s-a profesionalizat intr-o mare masura, demonstrand eficacitatea programelor de formare continua destinate echipelor manageriale, echipelor de proiecte institutionale, cadrelor didactice care alcatuiesc grupurile de lucru din scoli.

Se poate aprecia ca invatamantul preuniversitar muresean a utilizat eficient resursele umane si materiale de care dispune, realizand prioritatile strategice de extindere a invatamantului obligatoriu pana la cl. a X-a inclusiv si de pregatire a actiunilor ce vor fi derulate in anul scolar curent.

4. Putem afirma ca incadrarea cu personal didactic in acest an scolar este buna, avand in vedere indicatorii specifici ai situatiei ocupationale a posturilor, numarul mare de titulari si gradul relativ ridicat de profesionalizare a cadrelor didactice din judetul Mures. De asemenea, se poate reliefa eficienta politicilor de recrutare si corecta gestionare a resurselor umane prin aplicarea riguroasa a ultimelor acte normative si metodologii ale M.Ed.C.

5. Reteaua invatamantului muresean este caracterizata printr-un procent optim intre numarul de elevi scolarizati in invatamantul liceal (toate cele trei filiere) si invatamantul prin Scolile de Arte si Meserii.

6. Parteneriatul educational dintre factorii de decizie de la toate nivelurile invatamantului preuniversitar si institutiile comunitatii locale s-a materializat constant prin programe educationale diverse, dintre care majoritatea au fost implementate eficient. Participarea unui numar important de cadre didactice si unitati scolare la programe de cooperare internationala / parteneriate / infratiri etc. asigura accederea directa la standardele europene ale domeniului educatiei, ceea ce implicit a influentat calitatea actului educational.