 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica |
| Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
Rolul invatatorului in pregatirea, conducerea si indrumarea jocului didactic matematic
"Dascalul adevarat este faclia
care se stinge luminand
(Ion Dragan
Jocul fiind o activitate importanta in evolutia psihica a copilului, se impune ca sarcina de prim ordin, pregatirea, conducerea si indrumarea pedagogica de calitate a acestuia, de catre invatator cu rabdare, tact, spirit inventiv, fara a stingheri spontaneitatea si a frana initiativa in actiune a copilului.
Eficienta jocului didactic matematic depinde de felul in care invatatorul stie sa asigure o concordanta intre tema jocului si materialul didactic existent, de felul in care stie sa foloseasca cuvantul ca mijloc de indrumare a elevilor prin intrebari si raspunsuri, indicatii, explicatii, aprecieri, de priceperea si de spiritul de creativitate reflectate in materialul didactic folosit.
Numai printr-o buna organizare, prin dozarea efortului in functie de varsta, de cunostintele existente, jocurile didactice pot conduce la obtinerea unor bune rezultate in insusirea notiunilor la matematica.
Instruirea in spiritul jocului este o orientare metodologica importanta, in jurul careia graviteaza intreaga teorie a instruirii de tip scolar.
Jocul didactic poate fi implicat in elaborarea strategiilor instruirii organizate la scolarul mic. Daca scolarii mici sunt pusi in situatia de a rezolva anumite sarcini didactice in spiritul jocului, se activizeaza motivatia intrinseca, interesul, placerea. Astfel, jocul nu apare ca o joaca, ci ca o modalitate ingenioasa de stimulare a activitatii de invatare.
Practica demonstreaza ca in scoala primara jocul nu poate fi in afara preocuparilor invatatorului de a se perfectiona sub aspect metodologic. Sintagma "maiestrie pedagogica' incorporeaza in ea si ceea ce inseamna promovarea spiritului jocului in procesul instruirii.
Pentru o abordare cat mai completa si cat mai convingatoare a instruirii scolarilor mici in spiritul jocului se intelege ca acesta trebuie sa-si gaseasca aplicabilitate in lectii. Cel mai important lucru este acela de a crea o atmosfera de joc pentru buna desfasurare a demersului didactic in asa masura incat atunci cand elevii aud clopotelul sa le para rau ca s-a terminat lectia.
Reusita jocului didactic este conditionata de proiectarea, organizarea si desfasurarea lui metodica sub directa conducere si indrumare a invatatorului. Învatatorului i se cere o buna pregatire psiho-pedagogica, stiintifica si metodica, pentru a-1 ajuta sa eficientizeze lectia prin alegerea celor mai adecvate metode.
Se poate spune ca o activitate matematica in care se foloseste jocul didactic devine ca o situatie problema, iar rezolvarea ei se gaseste in pregatirea minutioasa a activitatii: alegerea jocului didactic potrivit, a materialului corespunzator, potrivirea momentului cand trebuie folosit, stabilirea modului in care se vor fructifica rezultatele.
Pentru buna desfasurare a jocului se au in vedere cerintele[1]:
pregatirea jocului didactic;
organizarea judicioasa a acestuia;
respectarea momentelor jocului didactic;
respectarea ritmului jocului, alegerea unei strategii de conducere potrivita;
stimularea elevilor in vederea participarii active la joc;
asigurarea unei atmosfere prielnice pentru joc;
varietatea elementelor de joc (complicarea jocului, introducerea altor variante de joc);
controlul rezolvarii sarcinilor si evaluarea finala.
Pregatirea jocului didactic presupune:
studierea atenta a continutului acestuia, a structurii sale;
pregatirea materialului didactic (confectionarea sau procurarea lui);
elaborarea proiectului jocului didactic.
O buna proiectare a jocului trebuie sa tina seama de:
identificarea obiectivelor (in ce scop voi face?)
selectarea continuturilor (Ce voi face?)
analiza resurselor (Cu ce voi face?)
stabilirea sarcinilor de invatare (Cum voi face?)
stabilirea instrumentelor de evaluare (Cat s-a realizat?)
Obiectivele operationale ofera posibilitatea alegerii corecte a continutului jocului si solicitarii precise a capacitatilor de invatare necesare atingerii lor. Resursele educationale se refera la:
. resurse materiale (material didactic, mijloace de invatamant etc);
. resurse psihologice (disponibilitatile
elevului): capacitati intelectuale,
aptitudini, atitudini etc.
Organizarea jocului didactic are o influenta favorabila asupra ritmului de desfasurare a acestuia, asupra realizarii cu succes a scopului propus si necesita o serie de masuri:
impartirea elevilor in functie de actiunea jocului;
reasezarea mobilierului in vederea rezolvarii optime a sarcinii;
distribuirea materialului necesar desfasurarii jocului (de regula, la inceputul activitatii de joc pentru a facilita intelegerea explicatiilor invatatorului referitoare la desfasurarea jocului).
O alta cerinta pentru buna desfasurare a jocului o constituie respectarea momentelor jocului didactic:
introducerea in joc (se face in functie de tema jocului, fie printr-o descriere deschisa cu efect motivator, fie prin expunere, povestire, ghicitori cu privire la titlul jocului sau la materialul folosit, sau prin prezentarea materialului ori enuntand direct titlul jocului).
anuntarea titlului jocului si a obiectivelor (cat mai sintetic: Astazi vom organiza jocul El consta in ).
prezentarea materialului didactic (cat mai explicit, axat pe obiectivele urmarite si pe modul de manuire corecta a acestuia - frumos colorat, atragator, cu elemente clare si usor de recunoscut).
explicarea jocului - moment cheie in desfasurarea ce vizeaza:
intelegerea
sarcinii (sarcina sa fie accesibila, atractiva, sa incite
curiozitatea copilului, sa trezeasca interesul);
precizarea regulilor jocului;
prezentarea
continutului jocului (principiul succesiunii si al
gradarii);
precizarea sarcinilor conducatorului de joc.
fixarea regulilor (cand actiunea este mai complexa sau cand elevii au o capacitate mai redusa de intelegere).
executarea jocului
incepe la semnalul conducatorului jocului;
se desfasoara intr-un anumit ritm pentru ca timpul este limitat;
se mentine atmosfera de joc, evitandu-se monotonia;
. este stimulata initiativa, inventivitatea elevilor;
elevii coopereaza (in grup, echipa, pereche) sau lucreaza independent;
se urmareste comportarea elevilor, modul in care respecta regulile, rezolva sarcinile jocului.
Sunt situatii cand pe parcursul jocului pot interveni elemente noi de genul:
autoconducerea jocului (ei organizeaza);
materialul didactic este schimbat intre ei;
sarcina didactica este complicata;
se pot introduce materiale noi;
autocorectarea sau corectarea in grup.
Învatatorul ofera libertate copiilor in timpul jocului pentru a spori rolul formativ pe care acesta il detine in diferitele moduri de desfasurare a unei lectii de matematica.
incheierea jocului (invatatorul formuleaza concluzii si aprecieri cu privire la modul in care s-a desfasurat jocul, in ce masura s-au respectat regulile jocului, cum s-au executat sarcinile primite, ce comportament au avut copiii, face recomandari individuale sau colective, desemneaza castigatorii);
complicarea jocului introducerea de noi variante sau a unor materiale noi.
Învatatorul trebuie sa cunoasca nivelul de pregatire al copiilor, sa tina cont de particularitatile de varsta si individuale ale acestora, sa dea dovada de capacitate empatica pentru a putea organiza si desfasura activitati ludice cu succes.
Ilustrez succesiunea momentelor si modul de desfasurare a jocului "Sa adunam':
1. Introducere in joc.
. se poarta discutia:
- Ce operatii cunoasteti?
- Care este semnul adunarii?
- Ce operatie se potriveste sintagmei "cu atat mai mult'?
2. Anuntarea titlului si a activitatilor
. Se scrie pe tabla titlul jocului si se anunta obiectivele:
- sa adunam numere;
- sa gasim suma potrivita
Prezentarea materialului didactic - o plansa cu numerele ce trebuie adunate.
Explicarea jocului
- sarcina didactica: adunati numerele de aceeasi culoare si gasiti suma lor printre numerele date;
- cel care gaseste primul rezultatul corect este conducatorul jocului.
Executarea
- incepe la semnalul dat de invatator;
elevii lucreaza independent;
sunt observati, indrumati, corectati, evaluati;
este desemnat conducatorul dupa prima suma corecta;
da semnalul noul conducator;
- elevii lucreaza in perechi.
Jocul se poate
complica prin rezolvarea sarcinii: scrie rezultatele obtinute
in ordine descrescatoare:
6. Încheierea jocului
Sunt evidentiati si recompensati castigatorii. Se fac aprecieri asupra comportamentului elevilor in timpul lucrului si se fac recomandari individuale si colective.
Pentru a antrena in joc cat mai multi elevi se va da suficient timp de gandire si vor fi intrebati mereu alti elevi, deoarece rezultatele adunarilor date spre efectuare pot fi gasite de mai multi elevi ai clasei.
Rolul invatatorului este acela de a contribui la orientarea si coordonarea jocului, de a ajuta copiii sa-si clarifice scopul si rolul urmarit.
Practica demonstreaza ca diferite forme de activitate educativa dobandesc eficienta maxima atunci cand corespund posibilitatilor reale ale copiilor, cand satisfac nevoile spirituale de cunoastere, de destindere, cand sunt bine pregatite si indrumate sistematic.
Modalitatile de indrumare a jocului pot fi clasificate in functie de pozitia invatatorului fata de joc:
o
indrumare din interiorul jocului - invatatorul
este participant direct la joc, iar
copilul asimileaza sugestia adultului cu usurinta;
o
indrumare din exterior prin mentinerea relatiei educator -
educat.
Interventia invatatorului in jocul copilului
determina transformarea jocului simplu
in joc complex.
În munca de indrumare, dragostea si exigenta fata de copil se impletesc organic cu respectul pentru tot ce face si creeaza copilul. Învatatorului ii revine sarcina de a alege si a-i invata pe elevi jocuri cat mai utile, de a le conduce cu tact pana cand se vor forma conducatori chiar dintre elevi. Prin atitudinea si comportarea sa, invatatorul constituie un exemplu demn de urmat pentru copil.
Pentru invatator, jocul didactic are un rol important si in obtinerea feedback-ului cu privire la nivelul intelegerii de catre elevi a cunostintelor matematice.
Sarcinile jocurilor didactice se pot adapta nivelului de pregatire al clasei, se pot verifica printr-o analiza de itemi daca sunt corespunzatoare pentru elevi. La clasa a III-a, in evaluarea sumativa la citirea, scrierea, compararea, compunerea si descompunerea numerelor mai mici ca 100, s-au folosit 5 jocuri didactice (sarcinile didactice sunt itemi tip pereche, avand liste inegale ca lungime).
1. "Stabileste corespondenta'
Stabileste corespondenta intre scrierea cu cifre si cea cu litere.
|
A |
B |
|
cincizeci si opt |
|
|
douazeci |
|
|
optzeci si unu |
|
|
nouazeci si trei |
|
2. "Atentie la semnificatie'
I. 2 Gaseste pentru fiecare cerinta din coloana A, numarul corespunzator din coloana B.
|
A |
B |
|
cel mai mare numar de doua cifre | |
|
cel mai mic numar de doua cifre | |
|
cel mai mare numar par de doua cifre identice | |
|
cel mai mic numar impar de doua cifre identice | |
3. "Cred ca este '
Uneste cu o linie fiecare rezultat din coloana A cu operatia corespunzatoare din coloana B.
|
A |
B |
4. "Aproximeaza'
Uneste cu o sageata
fiecare numar din coloana A cu un numar aproximat din
coloana B.
|
A |
B |
5. "Cred ca rezultatul este '
I. 5 Estimeaza suma si diferenta numerelor date in coloana B pentru calculele din
colana A
|
A |
B |
Itemii sunt dihotomici; pentru fiecare item rezolvat corect se acorda un punct, iar pentru cel rezolvat incorect se acorda zero puncte.
Analiza itemilor:
|
Subiectul |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||||
|
|
|
|
|
|
||
|
Total puncte |
|
|
|
|
|
Calculeaza indicele de dificultate (pentru calitatea itemilor) dupa formula:
Pi = ─── (se calculeaza suma pe verticala ) P Þ I1 este bine
ales (0.72 < 0.75) P2 = ── = 0.55 Þ I2 este bine ales
(0.55 < 0.75) P3 = ── = 0.88 Þ I3 nu este bine
ales, este prea usor. Se elimina (0.88 > 0.75) P4 = ── = 0.66 Þ I4 este bine ales (0.66 < 0.75) P5 = ── = 0.50 Þ I5 este bine ales (0.50 = 0.50)
Concluzii:
Itemii 1, 2, 4, 5 sunt bine alesi (valoarea indicilor PI, P2, P4 si P5 este
cuprinsa intre 0,5 si 0,75).
Itemul 3 nu este bine ales pentru nivelul clasei. Este prea usor, valoarea lui
P3 fiind mai mare decat 0,75.
Pentru a elimina factorul hazard, calculez indicele de discriminare (Di)
dupa formula:
Di = Pi+ - Pi
Subiectii foarte buni sunt departajati de cei foarte slabi.
Subiectii se impart dupa metoda Findley
se aleg cei 27% dintre subiecti ca fiind foarte buni ,
se aleg cei 27% dintre subiecti ca fiind cei mai slabi
- calculez 27% din 18:
- 27 x 18 = 4,86
=> 5 elevi intra-n grupul celor mai buni (grupul superior)
=> 5 elevi intra-n grupul celor mai slabi (grupul inferior).
Cu 5 puncte sunt elevii care au obtinut scorul cel mai mare si fac parte din
grupul superior, iar cei care au obtinut scorul cel mai mic sunt elevii cei mai slabi
si fac parte din grupul inferior.
Grupul superior este format din subiectii: S1, S4, S10, S11, S16.
Grupul inferior este format din subiectii: S7, S3, S8, S9, S13.
Indicele de discriminare se calculeaza dupa formula amintita
Di = Pi+ - Pi- unde:
Pi sunt indicii de dificultate pentru cele doua grupuri si se calculeaza
dupa formula Pi = -- .
N
Calculez Pi- pentru cei 5 subiecti din grupul inferior cu 1,2 puncte:
Folosind formula Di=Pi - Pi- calculez indicii de discriminare:
D1=P1+ - P1- = 1 - 0,2 = 0,8 Þ I1 are valoare foarte buna de discriminare (0,8>0,4)
D2=P2+ -P2- = 1 - 0 = 1 Þ I2 are valoare foarte buna de discriminare (0,2>0,4)
D3=P3+ -P3- = 1 - 0,8 = 0,2 Þ I3 are valoare scazuta de discriminare (0,2<0,4)
D4=P4+ -P4- = 1 - 0,8 = 0,2 Þ I4 are valoare scazuta de discriminare (0,2<0,4)
D5=P5+ -P5- = 1 - 0 = 1 Þ I5 are valoare foarte buna de discriminare (1>0,4)
Valoarea indicelui de discriminare poate fi cuprinsa intre -1 si +1.
Concluzii:
Tot ceea ce s-a obtinut sub 0,4 nu discrimineaza; se elimina itemii 3 si 4;
Tot ceea ce s-a obtinut peste 0,4 discrimineaza si raman valabili itemii 1, 2 si 5
Cu cat valoarea indicelui de discriminare este mai mare, cu atat discrimineaza mai mult intre subiectii care au un scor total ridicat fata de cei cu un scor total scazut;
Valoarea itemilor 1, 2 si 5 ilustreaza nivelul capacitatii de rezolvare a elevilor clasei;
Valoarea 1 la D2 si D5 indica o proportie mai mare a rezolvarii itemilor pentru subiectii din grupul superior;
Nu toate sarcinile jocului matematic au fost rezolvate de elevi si de aceea trebuie sa intelegem ca organizarea muncii diferentiate, individualizate se poate porni si de la feedback-ul astfel obtinut;
Folosind jocul didactic nu inseamna ca nu ne putem astepta si la esecuri (pot fi anumite lacune la care nu ne-am gandit sau nu am ales sarcina didactica cu gradul de dificultate corespunzator nivelului clasei).
Rezultatele obtinute vizeaza atat elevul cat si invatatorul.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
