Tematica cercetarii pedagogice

Tematica cercetarii pedagogice.

In demersul unei cercetari pedagogice este necesara determinarea su-biectului sau a temei de cercetat, in functie de originea cercetarii. O cerce-tare pedagogica porneste fie de la probleme sugerate de fapte existente, fie de la probleme propuse pentru care se cauta date.

Claude Bernard, un teoretician clasic al metodei experimentale, arata ca un rationament experimental ( stiintific) presupune verificarea unei ipoteze prin fapte date-invocate ( existente in campul de cercetare si observate anterior) ori prin fapte date-provocate ( adica produse in experimente organizate, ca interventii in procesul respectiv.

Aceste doua rationamente in cercetare se coreleaza cu doua tipuri de teme de cercetare : a) teme pe care le impune direct realitatea; b) teme impuse ca atare, care nu depind imediat de anume date existente anterior. Este deci vorba de probleme impuse de faipte si de probleme pentru care se cauta fapte/date.

Exemple de fapte care impun teme de cercetare : un numar mare de corigenti si repetenti la clasele unui anume profesor ; un mod neproductiv de a-si petrece timpul liber la copiii unui cartier; determinarea stilului de notare al profesorilor unei scoli pornind de la analiza cataloagelor scolare s.a.m.d.

Exemple de teme de cercetare pornite nemijlocit din alte contexte decat cele ale faptelor imediate : un experiment complex si de durata privind munca directa a elevilor in clasa cu cartea, manualul si caietul; indrumarea nemijlocita a absolventilor de liceu in vederea adaptarii si integrarii lor in stilul muncii universitare; raportul dintre eficienta imaginilor de contur si plansele colorate in intuirea stiintifica etc.

Bineinteles ca profesorului practician ii sunt mai apropiate ( mai familiare) problemele legate nemijlocit de realitate, de munca sa zilnica. El poate fi mai atent la faptele ce se observa, din care poate discerne probleme, pentru a caror dezlegare organizeaza cercetari pedagogice.