EVALUAREA SISTEMULUI LOTIC STRAMBA - RAPORT DE CERCETARE

EVALUAREA SISTEMULUI LOTIC STRAMBA - RAPORT DE CERCETARE

INTRODUCERE

Pentru evaluarea starii ecologice a raului Stramba si identificarea masurilor de management durabil al acestui sistem lotic au fost analizate structura comunitatilor de macronevertebrate bentonice si a comunitatilor de pesti (componente cheie pentru bioeconomia raurilor de acest tip), in corelatie cu unele caracteristici de biotop.

Pe baza rezultatelor obtinute se poate concluziona asupra gradului de stabilitate a sistemului lotic analizat, pot fi identificate componentele sensibile la impactul antropic si pot fi stabilite masuri pentru managemntul durabil al acestui sistem lotic.

METODE DE CERCETARE

Rezultatele prezentate se bazeaza pe observatiile in teren si pe colectarea de probe biologice si de apa (in vederea analizei fizico-chimice) efectuate in cinci campanii de teren: iulie, august, septembrie, octombrie si noiembrie 2006.

Pentru descrierea structurii comunitatilor acvatice considerate au fost prelevate probe cantitative de bentos si ihtiofauna din sapte statii situate de-a lungul raului Stramba (tab.1, fig. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7). Pentru ihtiofauna a mai fost facuta o statie de prelevare suplimentara (S0). Toate aceste statii au fost stabilite in functie de specificul biotopului, principalele confluente si prezenta activitatilor antropice cu potential impact asupra raului.

Tab. 1. Amplasarea statiilor de prelevare a probelor biologice si de apa din raul Stramba

Figura 1: Statia de prelevare a probelor S1

(in imagine prelevare de macronevertebrate bentonice)

Figura 2: Statia de prelevare a probelor S2.

Figura 3: Statia de prelevare a probelor S3.

Figura 4: Statia de prelevare a probelor S4

(in imagine prelevare de ihtiofauna)

Figura 5: Statia de prelevare a probelor S5.

Figura 6: Statia de prelevare a probelor S6

(in imagine prelevare de macronevertebrate bentonice)

Figura 7: Statia de prelevare a probelor S7.

Probele cantitative de bentos au fost prelevate cu bentometrul de tip Surber cu suprafata utila de 887 cm². In fiecare statie au fost prelevate probe din patru puncte, pentru a se surprinde diversitatea micro-habitatelor specifice.

Identificarea macronevertebratelor bentonice s-a facut pana la nivel de specie in cazul efemeropterelor si plecopterelor (acestea fiind grupe caracteristice raurilor montane), pana la nivel de familie in cazul gastropodelor si dipterelor, si pana la nivel de ordin in cazul celorlalte grupe prezente in probe.

Pentru a identifica prezenta speciilor rare, alaturi de probele cantitative de bentos au fost prelevate si probe calitative.

Au fost colectate probe cantitative de ihtiofauna, cu sacul de pescuit de munte in unitatea de timp (o ora) si efort; dupa identificarea si numararea indivizilor capturati acestia au fost eliberati in rau, pentru a nu fi afectata structura comunitatilor locale.

In luna septembrie au fost prelevate, din aceleasi sectiuni, probe de apa in vederea analizei fizico-chimice. Au fost determinati urmatori indicatori fizico-chimici: pH, oxigen dizolvat, consum chimic de oxigen (CCO-Mn, CCO-Cr - indicatori ai incarcarii organice ai apei), azot amoniacal, ortofosfati si sulfati.

Grupe taxonomice indicatoare pentru integralitatea sistemului lotic analizat au fost luate in considerare: Ord. Plecoptera, Ord. Ephemeroptera si Clasa Osteichthyes.

In cazul asociatiilor larvelor de plecoptere au fost determinate valorile indicilor de diversitate specifica (Menhinik), de heterogenitate (Shanon-Wiener) si echitabilitatea, ca masura a integralitatii.

In cazul asociatiilor de pesti au fost luate in considerare speciile indicatoare si calculate valorile Indicelui de Integritate Biotica a ihtiofaunei - pentru rauri carpatice de ordinul I si II (CF - IBI).

REZULTATE

1. Evaluarea sistemului lotic Stramba

1.1. Evaluarea comunitatilor de macronevertebrate bentonice

In tabelul 2 redam structura comunitatilor de macronevertebrate bentonice din cele sapte sectoare de rau analizate (S₁ - S₇), cu specificarea densitatilor medii si abundetelor relative pentru grupele sistematice supraspecifice.

Tab. 2. Structura comunitatilor de macronevertebrate bentonice din raul Stramba, (Ds - densitatea medie, Ar - abundenta relativa).

Analizand structura comunitatilor de macronevertebrate bentonice din cele 7 sectoare ale raului Stramba considerate, se constata ca acestea pot fi grupate in 5 clase (fig. 8):

Fig. 8. Dendrograma realizata pe baza abundentelor relative ale

grupelor sistematice de macronevertebratelor bentonice

din cele 7 sectoare de rau analizate (distanta medie de grupare).

I. Comunitatile din S₁, S₃ si S₄ prezinta o structura tipica pentru raurile montane - grupele dominante din punct de vedere numeric fiind efemeropterele si plecopterele, specii oxi-reofile (tab. 3, 4); de mentionat este prezenta in S₁ si S₃ a gastropodului Ancylus fluviatilis;

II. Comunitatea din S₂ este edificata de chironomide, acestea avand o pondere numerica de 69,90% in structura comunitatii, fapt care ar putea indica un aport alohton de materie organica in apa raului, deoarece conditiile naturale trofice si de biotop din acest sector de rau nu sunt favorabile dezvoltarii in masa a chironomidelor;

IV. Comunitatile din S₅ si S₆, in care codominante sunt chironomidele si plecopterele, urmate de efemeroptere si trichoptere;

V. Comunitatea din S₇, in care dominante numeric sunt efemeropterele.

Plecopterele, grup sistematic caracteristic raurilor montane neperturbate de activitatea antropica (foarte sensibile la poluare), prezinta diversitate specfica, heterogenitate si echitabilitate mare in zona de referinta - au fost identificate 11 specii de plecoptere (aproximativ 6% din fauna de plecoptere a Romaniei) apartinand la 9 genuri si 5 familii (tab. 3, 4). Acestea prezinta diversitatea specifica cea mai mare (7 specii) in S₂ si S₆.

Analizand structura cantitativa a asociatiilor larvelor de plecoptere din raul Stramba (tab. 3) si similaritatea lor pe baza abundentelor relative ale speciilor componente (fig. 9), se constata ca acestea pot fi clasificate astfel:

a) asociatii edificate de Perla marginata, prezente in S₁si S₄;

b) asociatia edificata de Protonemoura intricata si Perla marginata, prezenta in in S₃;

c) asociatii edificate de Leuctra nigra, prezente in S₂ si S₅;

d) asociatii edificate de Capnia bifrons, prezente in S₆ si S₇.

Tab. 3. Structura comunitatilor larvelor de plecoptere din raul Stramba (Ar - abundenta relativa)

Fig. 9. Dendrograma realizata pe baza abundentelor relative ale speciilor de plecoptere din cele 7 sectoare de rau analizate (distanta medie de grupare)

Echitabilitatea reflecta in ce masura numarul de indivizi este distribuit in mod uniform pe specii. Din aceasta perspectiva, echitabilitatea cuantifica gradul in care diversitatea reala se indeparteaza de cea maximala, ipotetica pentru un habitat dat. Valorile indicelui de echitabilitate sunt ridicate in toate cele 7 sectoare de rau analizate (tab. 4) diversitatea reala a plecopterelor din raul Stramba atingand valori intre 75% (in S₂) si 99% (in S₃) din diversitatea maximala.

Tab. 4. Indici de biodiversitate pentru asociatiile larvelor de plecoptere din Raul Stramba

In zona de referinta au fost identificate 12 specii de efemeroptere apartinand la 7 genuri si 4 familii (tab. 5). Efemeropterele prezinta diversitatea specifica cea mai mare in S₃ (9 specii). Majoritatea speciilor prezente sunt stenovalente reo-oxifile.

Tab. 5. Structura comunitatilor larvelor de efemeroptere din raul Stramba (Ar - abundenta relativa)

Tab. 6. Caracteristici fizico-chimice ale apei raului Stramba, septembrie 2006 (OD - oxigen dizolvat, CCO-Mn si CCO-Cr - consum chimic de oxigen)

Structura comunitatilor de macronevertebrate bentonice (tab. 2), in mod special distributia si abundenta speciilor de plecoptere si efemeroptere (tab. 3, 5), precum si carcateristicile fizico-chimice ale apei (tab. 6) indica faptul ca raul Stramba prezinta o stare ecologica buna, impactul antropic asupra acestui rau fiind nesemnificativ la scazut.

1.2. Evaluarea comunitatilor de pesti

In timpul prelevarilor de probe cantitative si calitative au fost identificate 4 specii apartinand la 4 genuri si 3 familii.

Statia 0.

Salmo fario Linnaeus, 1758 (pastrav) - 7 indivizi.

Prezenta doar a speciei native indicatoare (intoleranta) Salmo fario cu bine cunoscutele preferinte de biotop in toate ciclurile de viata, releva caracteristicile de botop limitative pentru distributia sa: panta mare a albiei raului, valori ridicate ale oxigenului dizolvat, temperaturi joase, praguri si albie pietroasa. Prezenta aici a speciei Salmo fario releva un sector de rau cu o stare ecologica excelenta, fara stres, caracterizata printr-o integritate biotica ridicata, un sector lotic neafectat de impact antropic. Lipsa asezarilor umane permanente favorizeaza aceasta situatie in aceasta arie.

Punctajul maxim (45) al Indicelui Ihtiologic Carpatic de Integritate Biotica, reflecta conditiile naturale excelente si excelenta comunitate de specii.

Statia 1.

Salmo fario Linnaeus, 1758 (pastrav) - 13 indivizi

Cottus gobio Linnaeus, 1758 (zglavoc, Bullhead) - 3 indivizi

Prezenta acestor doua specii si numarul indivizilor colectati scot, in mod clar, in evidenta existenta sectorului superior al zonei pastravului, prezenta unui biotop caracteristic pentru acest sector al raului: teren accidentat, apa cu o concentratie ridicata a oxigenului dizolvat, temperatura apei joasa si relativ putin variabila. Prezenta acestor specii releva prezenta unui habitat neafectat si de calitate ridicata, ca o situatie normala pentru acest sector de rau.

Punctajul maxim (45) a Indicelui Biotic de Integritate Ihtiologica Carpatica reflecta conditii naturale si comunitati de pesti exceptionale.

Statia 2.

Salmo fario Linnaeus, 1758 (pastrav) - 4 indivizi

Cottus gobio Linnaeus, 1758 (zglavoc, Bullhead) - 1 individ

Prezenta acestor doua specii si numarul de indivizi colectati scot in evidenta in mod clar sectorul superior al zonei pastravului dar si o usoara prezenta a unui factor disturbator pentru comunitatile locale de pesti. Acest tip de studiu "screening", datorat limitarilor de timp, prin metodologia specifica de studiu si analiza nu poate identifica factorul/factorii care induc aceasta situatie. Poate fi prezenta impactului antropic; pescuitul illegal (prezent in zona) sau/si deversarea apei de la crescatoriile locale de pesti, cu caracteristici fizico-chimice diferite de cele ale apei raului sau/si influenta pestilor scapati in rau din crescatoriile piscicole. Factorii responsabili pentru aceasta situatie pot fi relevati doar printr-un program de monitoring mai lung ca perioada de timp si printr-un studiu special referitor la interrelatiile trofice (pesti-macronevertebrate). In concluzie zona superioara a pastravului este prezenta aici, dar este clar influentata de circumstantele antropice locale.

Punctajul bun (32) al Indicelui Biotic de Integritate Ihtiologica Carpatica descrie o integritate botica in scadere (in comparatie cu sectoarele din amonte) in comunitatile de pesti locale, reflectata in scaderea numarului de indivizi din ambele specii prezente aici.

Statia 3.

Salmo fario Linnaeus, 1758 (pastrav) - 6 indivizi

Cottus gobio Linnaeus, 1758 (zglavoaca) - 1 individ

Situatia statiei de prelevare 3 referitoare la starea ihtiofaunei este similara cu aceea din statia 2. Prezenta celor doua specii si numarul indivizilor colectati din fiecare specie scot in evidenta existenta sectorului superior al zonei pastravului dar, de asemenea, prezenta unei cauze disturbatoare a comunitatilor de pesti. Acest tip de studiu "screening", datorat limitarilor de timp, prin metodologia specifica de studiu si analiza nu poate identifica cauzele care induc aceasta situatie. Poate fi prezenta impactului antropic; pescuitul illegal (prezent in zona) sau/si deversarea apei de la crescatoriile locale de pesti locale cu caracteristici fizico-chimice diferite de cele ale apei raului sau/si influenta pestilor scapati in rau din crescatoriile piscicole. Factorii responsabili pentru aceasta situatie pot fi relevati doar printr-un program de monitoring mai lung ca perioada de timp si printr-un studio special referitor la interrelatiile trofice (pesti-macronevertebrate). In concluzie zona superioara a pastravului este prezenta aici dar este clar influentata de circumstantele antropice locale.

Punctajul bun (33) al Indicelui Biotic de Integritate Ihtiologica Carpatica descrie o situatie similara a integritatii botice cu cea din statia 2.

Statia 4.

Salmo fario Linnaeus, 1758 (pastrav) - 3 indivizi

Cottus gobio Linnaeus, 1758 (zglavoaca) - 1 individ

Barbus petenyi Heckel, 1852 (mreana vanata) - 1 individ

Starea subzonei inferioare a pastravului ramane nesigura datorita faptului ca specia indicatoare pentru aceasta (Cottus gobio) nu devine specie dominanta (ca si in cazul sectoarelor din amonte si din aval). Actuala inexistenta a unei subzone tipice inferioare a pastravului releva unele deprecieri ale habitatului sau perturbatii biotice. Obiectivul si limitarile de timp ale evaluarii de timp screening a comunitatilor de pesti nu permit identificarea cauzelor acestui fenomen intim, in acest scop fiind necesare studii viitoare specifice. De asemenea, prima aparitie de-a lungul acestui rau, a speciei Barbus petenyi releva prima conexiune a raului cu zona ihtiologica a mrenei si lipanului. Prezenta aici a speciei Barbus petenyi poate fi una nenaturala, aceasta specie creand o noua nisa ecologica in conditiile prezentei unei comunitati de pesti destructurate.

Punctajul bun (32) a Indicelui Biotic de Integritate Ihtiologica Carpatica descrie aceeasi situatie a integritatii botice cu cea din statiile 2 si 3.

Statia 5.

Salmo fario Linnaeus, 1758 (pastrav) - 3 indivizi

Statia 5 prezinta caracteristici ale sectorului superior al zonei pastravului, statie care in conditii natural ar trebui sa fie sector inferior al zonei pastravului sau sector al zonei moioagei si lipanului. Este clar faptul ca problemele sesizate in statiile 3 si 4 induc unele influente asupra habitatului sau a biocenozei si in statia 5.

Punctajul (23) Indicelui Biotic de Integritate Ihtiologica Carpatica descrie cea mai joasa integritate biotica (in comparatie cu sectoarele din amonte), reflectata de numarul redus de indivizi de Salmo fario si de lipsa indivizilor de Cottus gobio.

Station 6.

-

Lipsa oricarei specii de pesti in acest sector al raului in toate campanile de prelevare este problematica. Aceasta situatie unica poate fi relationata cu o situatie accidentala aici sau cu problemele de habitat sau biotice identificate in sectoarele (S3 - S5) din amonte. Implementarea unui program de monitoring in acest sector este foarte recomandabila.

Punctajul foarte slab (1) a Indicelui Biotic de Integritate Ihtiologica Carpatica este unic de-a lungul acestui rau.

Station 7.

Alburnoides bipunctatus (Bloch, 1782), (beldita) - 3 indivizi

Barbus petenyi Heckel, 1852 (mreana vanata) - 1 individ.

Prezenta acestor doua specii in acest sector de rau, arata prezenta zonei mrenei de munte aici. Poate fi considerata o zona naturala aici in conditiile in care aceste specii vin aici systematic din raurile din aval.

Punctajul bun (31) a Indicelui Biotic de Integritate Ihtiologica Carpatica descrie aici absenta unor specii intolerante sau sensibile.

1.3. Evaluarea integralitatii sistemului lotic Stramba

Pe baza analizei comunitatilor de macronevertebrate bentonice si a comunitatilor de pesti, putem aprecia ca in prezent impactul antropic asupra raului Stramba este nesemnificativ pana la scazut, integralitatea acestui sistem lotic fiind apropiata de cea naturala.

Tinand seama de faptul ca speciile edificatoare ale comunitatilor acvatice caracteristice sunt sensibile la poluare si la modificarea conditiilor hidrologice naturale (in special perturbarea debitelor), fiind specii stenovalente reo-oxifile, gradul de homeostazie - stabilitate al acestei categorii de sisteme ecologice este relativ mic, ca urmare modificarea in limite reduse a conditiilor de biotop poate determina disparitia speciilor stenovalente si restructurarea comunitatilor - pierderea unor componente ale biodiversitatii (specii, asociatii, etc.).

Categorii de activitati antropice care pot perturba starea naturala a comunitatilor din raul Stramba:

- poluarea (inclusiv poluarea cu materii organice biodegradabile provenite din apele reziduale menajere, din zootehnie si piscicultura);

- reducerea debitului apei (datorita prizelor de apa) sub nivelul minim necesar existentei speciilor acvatice prezente in rau;

- modificarea profilului albiei, prin indiguiri, taierea meandrelor, etc.;

- modificarea substratului albiei, prin exploatarea bolovanilor, pietrisului si nisipului;

- defrisarea vegetatiei culoar care insoteste cursul de apa.

Dezvoltarea socio-economica a zonei trebuie sa tina seama de capacitatea de absorbtie si autoreglarea raului ca sistem ecologic, dezvoltare care trebuie sa se desfasoare si in functie de un sistem local si regional de management al ariei respective.

Supravegherea tuturor aspectelor ecologice cantitative si calitative ale sistemului lotic Stramba se poate realiza acum, in momentul in care prezenta impactului antropic incepe sa-si faca simtita prezenta in zona, doar prin implementarea unui sistem de monitoring integrat sezonier functional, cu relationari structural-administrative cu sistemele de monitoring din bazinul Oltului.

2. Identificarea componentelor valoroase ale biodiversitatii (specii, comunitati) in perspectiva conservarii acesteia

Comunitatile de macronevertebrate bentonice din raul Sramba prezinta o structura caracteristica raurilor carpatice neinfluentate de activitatile antropice. Remarcabil este faptul ca relativ putine rauri mai adapostesc astfel de comunitati bogate in specii de plecoptere si de efemeroptere pana la o altitudine atat de joasa (557 m).

Grupele cheie pentru masurile de conservare a diversitatii comunitatilor de macronevrtebrate bentonice sunt plecopterele si efemeropterele.

Specia cheie si cea mai valoroasa specie indicator pentru calitatea raului Stramba dintre pesti este, fara indoiala, Cottus gobio, specie care trebuie sa fie 'actorul' principal in sistemul ecologic de monitoring necesar a fi implementat pe acest rau.

Fig. 10: Cotus gobio.

Specia Cottus gobio este o specie de mici dimensiuni. Corpul este scurt, aproape cilindric si acoperit de tegument nud. Capul este relative mare (el reprezinta un procent de 26.2-33% din luncimea totala a pestelui). Partea cephalica laterala poseda spini suborbitali, de asemenea partea posterioara a preoperculului si oasele operculului sunt elongate. Exista membrane la orificiile operculului. Ochii sunt localizati mai mult dorsal pe cap, pozitie care amintesc de pozitia ochilor broastelor. Gura este larga si inconjurata de buze evidente. Pestele are doua inotatoare dorsale, prima dintre ele find mai scurta si mai putin inalta decat a doua. Inotatoarea anala are aproape aceeasi lungime si inaltime fiind localizata in partea opusa celor doua inotatoare dorsale. Inotatoarele pectorale sunt elongate. Inotatoarele ventrale sunt mai putin dezvoltate si fiecare dintre ele au patru radii osificate. Inotatoarea caudala este rotunjita in partea posterioara. Linia laterala a corpului este completa; traseul acesteia este drept de la cap spre inotatoarea caudala.

Statutul de conservare a speciei Cottus gobio: in Romania are o arie de extindere relative mare; evolutia arealului sau in ultimii ani este insa in regres. Amenintarea majora la adrese acestei specii sunt defrisarile insotite de erodarea solului si fluctuatiile nenaturale ale temperaturii si nivelului apei. Satutul acestei specii din punct de vedere conservativ, la nivel national, este considerat ca fiind de vulnerabilitate scazuta. Specia Cottus gobio este protejata de catre Directiva Europeana 92/43/EEC pentru protejarea habitatelor si a speciilor (Anexa II), prin Legea numarul 462/2001 (si ultimele amendamente) referitoare la ariile naturale protejate si la conservarea habitatelor si a florei si faunei salbatice.

Specia Cottus gobio are nevoie de conditii de habitat si biocenotice caracteristice pentru un sector relative scurt al raurilor (o situatie accentuata in astfel de rauri cum este Stramba) asa ca orice mica pierdere de habitat din acest sector specific dezechilibreaza populatiile locale si poate induce declinul sau chiar dispariti acestei specii. In prezent pozitia acestei specii in raul Stramba este considerata ca fiind una de amenintare medie

A doua specie cheie si valoros indicator pentru starea calitatii raului Stramba este Salmo fario de asemenea, o specie importanta in viitorul necesar sitem de monitoring, datorita sensibilitatii sale la schimbarile de mediu.

Barbus petenyi trebuie sa fie o specie inclusa in necesarul viitor sistem de monitoring datorita statutului sau protectiv. Aceasta specie are o raspandire larga in Romania de fapt este in plina expansiune de areal. Pozitia conservativa a acestei specii este considerata ca fiind putin vulnerabila, dar este protejata de Legea 13 din 1993 (prin care Romania devine parte a Conventiei de la Berna), Anexa II Directiva Euroeana 92/43/EEC, prin Legea numarul 462/2001 (si ultimele amendamente) referitoare la ariile naturale protejate si conservarea habitatelor si a florei si faunei salbatice.

Habitatele lotice relativ restranse ca dimensiuni ale raurilor de acest tip sunt foarte sensibile la modificari induse antropic, motiv pentru care orice astfel de influenta, aparent minora, poate avea efecte asupra biotei raului, inclusiv asupra comunitatilor si speciilor valoroase din punct de vedere conservativ.

. Sectoare de rau unde au fost identificate potentiale propleme.

Sectorul de rau din zona sectorului de prelevare a probelor comunitatilor bentonice S2 inregistreaza o pondere numerica anormal de mare a chironomidelor in structura de macronevertebrate bentonice, fapt care ar putea indica un aport alohton de materie organica in apa raului, deoarece conditiile naturale trofice si de biotop din acest sector de rau nu sunt favorabile dezvoltarii in masa a chironomoidelor. Localizarea acestui sector de rau la 200 m aval de deversorul pastravariei din amonte de confuenta cu Strambasita poate indica o influenta sensibila a acesteia asupra raului.

Diversitatea reala a plecopterelor din raul Stramba atinge aici valori de 75% din diversitatea maximala, ceea ce releva un impact antropic mai degraba scazut, daca nu nesemnificativ in zona.

Prezenta speciilor Salmo fario si Cottus gobio si numarul de indivizi colectati scot in evidenta in mod clar prezenta unui factor disturbator, dar de intensitate mica, pentru comunitatile locale de pesti. Acest tip de studiu "screening", datorat limitarilor de timp, prin metodologia specifica de studiu si analiza nu poate identifica factorul/factorii care induc aceasta situatie. Poate fi prezenta impactului antropic; pescuitul illegal (prezent in zona) sau/si deversarea apei de la crescatoriile locale de pesti locale cu caracteristici fizico-chimice diferite de cele ale apei raului sau/si influenta pestilor scapati in rau din crescatoriile piscicole. Factorii responsabili pentru aceasta situatie pot fi relevati doar printr-un program de monitoring mai lung ca perioada de timp si printr-un studiu special referitor la interrelatiile trofice (pesti-macronevertebrate).

Punctajul bun (32) a Indicelui Biotic de Integritate Ihtiologica Carpatica descrie o integritate botica in scadere (in comparatie cu sectoarele din amonte) in comunitatile de pesti locale, reflectata in scaderea numarului de indivizi din ambele specii prezente aici, scadere care nu indica totusi decat un impact antropic probabil scazut.

Excluderea unei cauze accidentale (si nu permanente aici) poate fi documentata doar prin implementarea si functionarea unui sistem de management permanent pe acest rau.

Sectoarele de rau din zona sectorului de prelevare a probelor bentonice S5 si S6 inregistreaza o pondere numerica ridicata a chironomidelor in structura de comunitati de macronevertebrate bentonice. Acest fapt ar putea indica un aport alohton de materie organica, aport care sa favorizeze dezvoltarea chironomidelor. Localizarea acestui sector de rau in aval de vila cu foisor poate indica o influenta scazuta la moderata a acesteia asupra raului.

Numarul redus de pastravi, lipsa zglavoacei si punctajul relativ scazut al Indicelui Ihtiologic de Integritate Biotica (23) in S5 releva, de asemenea, existenta unui posibil impact antropic cu reverberatii aupra comunitatii locale de pesti. Punctajul foarte scazut al Indicelui Ihtiologic de Integritate Biotica (1), practic lipsa pestilor in acest sector (S6) in perioadele de prelevare a probelor este o situatie unica in lungul raului si poate fi relationata cu o situatie accidentala. Realizarea, implementarea si derularea unui program de monitoring in acest sector de rau este recomandata cu insistenta.

Structura comunitatilor de macronevertebrate bentonice, in mod special distributia si abundenta speciilor de plecoptere si efemeroptere, carcateristicile fizico-chimice ale apei si starea ihtiocenozelor indica faptul ca raul Stramba prezinta o stare ecologica de ansamblu buna, impactul antropic asupra acestui rau fiind scazut.

Excluderea unei/unor cauze accidentale (si nu permanente aici) poate fi documentata doar prin realizarea, implementarea si functionarea unui sistem de management ecologic permanent pe acest rau, rezultatele monitorizarii pot da o imagine definitiva si solid argumentata asupra relatiei sistemului lotic Stramba - impact antropic.

. Elemente de management pentru raul Stramba

In toate perioadele istorice si aproape in toate regiunile geografice, apa a fost o resursa pretioasa, dar intotdeauna a fost utilizata de persoane cu interese divergente, metode diferite si cu efecte spatiale si temporare semnificativ diferite.

Necesitatea evaluarii si reabilitarii ecologice a aparut ca urmare a ingrijorarii hidrobiologilor referitor la declinul calitatii sistemelor lotice ca resurse complexe, pe teritoriul Romaniei, un fenomen accentuat in ultimele sapte decade. Raul Stramba a fost protejat pana acum de impactul antropic datorita relativei sale izolari geografice si a bunelor practici traditionale de utilizare a resurselor naturale. Nou aparuta, prezenta umana in zona determina o noua ingrijorare legata de impactul antropic. Consecintele impactului antropic asupra acestui sistem lotic din Carpatii romanesti, modeleaza masurile ecologice de reabilitare locale si regionale si pentru necesarele masuri optime de prevenire a dgradarii acestui rau.

Sunt propuse remedii pentru patru categorii de dereglari (actuale sau potentiale).

Masuri de prevenire a poluarii apei si sedimentelor.

Este binecunoscut faptul ca reglementarile romanesti si internationale legate de managementul apelor uzate nu se respecta in totalitate. Sunt necesare actiuni atunci cand: sectoare de rau nu au debite suficiente de apa pentru dilutie; conditiile de tratare a efluentului nu sunt corespunzatoare; exista deversari actuale sau potentiale de substante toxice. Aceste actiuni pot include: respectul tuturor neconditionat fata de legile de mediu nationale si internationale; crearea unor unitati de evaluare a siturilor cu deseuri periculoase. Aceasta unitate trebuie sa includa biologi care sa reprezinte interesele vietii salbatice. Aceasta unitate va fi implicata in procesul de identificare si ecologizare a siturilor cu deseuri inactive sau active; asigurarea ca sectoarele de rau semiprotejate si protejate sunt suficiente ca dimensiuni si frecveta pentru a permite desfasurarea in bune conditii a proceselor de epurare naturala; managementul biocenozelor sanatoase ale raului ca pe un capital biologic.

Evitarea impactului amenajarilor hidrotehnice

Acest rau este prea mic pentru a putea sustine amenajari hidrotehnice chiar de dimensiuni foarte mici, fara impact negativ asupra biotei, in consecinta aceste amenajari nu sunt dezirabile pe raul Stramba. In acest fel capacitatea de autoepurare a raului va ramane suficient de activa;

Exploatarea patului albiei si a terenurilor limitrofe

Urmatoarele activitati trebuie sa fie evitate: exploatarea pietrisului si nisipului; schimbarea bunelor practice existente de cultivare a culturilor multi anuale (vii, fanete, livezi, paduri) in zona; distrugerea coridoarelor de vegetatie din lungul cursurilr de apa; extinderea terenurilor arabile la mai mult de 10-25 de metri de cursurilor de apa; accesul liber la partile superioare ale bazinului hidrografic (limitarea distrugerilor provocate de eroziunea apei) astfel incat vegetatia perena spontana poate regenera in cele mai bune conditii; incetarea rotatiei rationale a activitatilor silvice si de crestere a animalelor, in functie de conditiile sezoniere, cu precadere pe malurile cursurilor de apa.

Remedii pentru speciile si ariile protejate

Acest tip de remedii include urmatoarele:

sunt necesare habitate protejate de toate tiprile de impact antropic. Acestea vor fi arii excelente de observatii si servesc ca arii de referinta pentru monitoring si pentru alte medii care au suferit degradari. Cu cat o arie protejata este mai mare, cu atat isi indeplineste mai bine functia de conservare, ofera habitate diverse si permite speciilor sa aibe suficienti indivizi astfel incat sa existe populatii sanatoase;

trebuie sa existe o complementaritate intre dezvoltarea locala si conservare, in contextual utilizarii rationale a vietii salbatice;

protejarea speciilor cheie, rare si/sau periclitate.

strategia de utilizare a acestui bazin hidrografic trebuie sa se bazeze pe alocarea echitabila a resurselor de apa. Trebuie sa includa debitul minim necesar pentru toti utilizatorii din aval, cunoscut sub termenul de debit de servitute, ca si debitul minim necesar sectoarelor cursului de apa din aval, pentru a oferi conditiile naturale necesare ecosistemelor acvatice existente, debit cunoscut sub numele de debit de sanitate;

revitalizarea celor mai bune traditii pentru protectia si utilizarea terenurilor (sistematizarea ecologica a malurilor, protejarea terenurilor situate langa cursurile de apa);

o strategie de pastrare a retelelor de zone umede. Atata timp cat zonele umede pot fi distruse in mod legal, aceste impacturi pot fi reduse sau compensate prin restaurarea, creearea, sau imbunatatirea altor zone umede;

protejarea si restaurarea sectoarelor cu ecosisteme tipce locale.

Aspecte tehnice legate de impementarea planului de management

Creearea si implementarea unui plan de management trebuie sa fie realizate cu participarea asociatiilor, grupurilor de fermieri, ONG urilor, si a grupurilor de specialisti din domenii diferite inclusiv aceia care sunt implicati in imbunatatirea conditiilor naturale existente pe riuri, paduri, pasuni, imbunatatirea practicilor de utilizare a terenurilor, controlul eroziunii, etc. Aceasta situatia poate fi facilitata prin crearea unui grup de lucru professional interdisciplinar functional pentru tot bazinul. Planul de management trebuie sa includa criterii si indicatori necesari pentru monitoringul structurilor relevante ale ecosistemului. Acest plan de management trebuie revazut permanent in concordanta cu Directiva Apei Cadru U.E.