 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica |
| Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
Europa si Romania
Spatiul european
Europa este penultimul continent din punctul de vedere al suprafetei(10 170 340 km2,respectiv 7.05% din uscatul planetei) si al treilea din punctul de vedere demografic(peste 700 mil. loc.,dar numai 12,5% din populatia Globului).
Continentul european este incadrat de Oceanul Arctic in nord,Oceanul Atlantic,in vest,Marea Mediterana si Marea Neagra,in sud;in est (Muntii Ural) si sud-est(Muntii Caucaz) intra in contact direct cu Asia;distantele dintre extremitatile continentului sunt de circa 4000 km de la nord la sud si peste 5000km de la vest la est.
Personalitatea continentului este pusa in evidenta de:
-un contur extrem de festonat,lungimea tarmurilor depasind 80 000 km;
-un relief complex,cu altitudine medie de circa 300 m(doar 1,5% sunt inaltimi de peste 2000 m),care cuprinde deopotriva unitati vechi,create inca din Precambrian,langa altele(alpine si cuaternare);
-climate apartinand predominant zonei temperate,dar si cu nuante mai blande(oceanice,mediteraneene), toate fiind favorabile locuirii si unor activitati economice multiple;
-resurse de apa relativ reduse(1,4 mil. km3),are o retea de rauri cu o repartitie si scurgere variabile(cele mai mari in nord-est si est;debite mari la cele din nord,vest si scazute in sud si sud-est),un numar mare de lacuri cu origine variata(domina cele glaciare din nord si din muntii inalti), numeroase amenajari pentru retinerea apei si folosirea ca sursa energetica (in munti), pentru irigatii(mai ales in estul continentului) , transport etc.;
-intens populat:densitatea medie 71 loc/km2,(superioara celei mondiale), gazda primei explozii demografice si urbane de pe Glob,locatii a multor aglomeratii urbane;ponderea populatiei urbane(cea mai ridicata dintre continentele planetei) este de peste 70%;
-leagan al multor civilizatii stravechi(greaca/elenistica,romana,bizantina etc.)si al cultului crestin.
Continentul European este leaganul a doua dintre cele mai importante blocuri regionale de pe Glob, unul militar euroatlantic( NATO,in 1949), al doilea economic (CEE/Ue, in 1957).
Europa inglobeaza 46 de state, Rusia fiind cel mai mare ca suprafata si populatie, iar Vaticanul, cel mai mic, dintre care unele au o mare putere economica(Germania, Franta, Marea Britanie si alte membre UE, plus Rusia), exercitand o importanta influenta strategica, politica, militara pe plan mondial.
Spatiul romanesc
-este o tara carpatica, muntii alcatuind axul sistemului orografic, cu unitati dependente de ei.Constituie un "castel" al apelor romanesti, determina etajarea biopedoclimatica, influenteaza si nuantarile climatice si au avut si au o mare importanta in dezvoltarea vietii economice.
-este o tara dunareana, Dunarea constituind o insemnata artera hidrografica, folosita pentru navigatie si legaturi economice inca din Antichitate, resurse de peste etc., un ridicat potential energetic si o importanta sursa de alimentare cu apa a localitatilor si a sistemelor de irigatii.
-este o tara pontica, iesirea la mare permitand realizarea, mai intai, de legaturi economice cu orase si state din sudul Europei, inca din Antichitate,apoi cu state din centrul si vestul Europei si de pe intregul mapamond.
castigatoare(formarea Romaniei Mari,din cea de-a doua, perdanta(Basarabia,Nordul
Bucovinei si Tinutul Herta fiind rupte din trupul tarii).
Are 42 de judete si o poztie geopolitica si strategica distincta in spatial European si
mondial.
Elemente geografice de baza
Relieful major
Desfasurarea si fizionomie unitatilor de relief este dependenta de conditiile genetice si de varsta.
Europa
-munti,care apartin unor sisteme formate in trei etape distincte:
la
inceputul paleozoicului(Scandinavia,
la
finele paleozoicului: sistemul hercinic,reprezentat in prezent de munti josi si
de podisuri desfasurate, fragmentar, din Peninsula Iberica si Franta prin
Centrul Europei pana in Rusia(lantul montan Ural);in
de la finalul mezozoicului si in Neozoic:sirul montan Pirinei-Alpi-Carpati-Balcani,din care se desprind lanturi de masive in peninsula.
-podisuri si dealuri,desfasurate dominant in centrul si estul Europei;au inaltimi de 300-
800 m si origine variata.
-relieful de campie ocupa peste 50% din Europa,avand altitudini sub 250 m.
-relieful din insule este formai din munti alcatuit din roci eruptive, cristaline, cu inaltimi
sub 1500 m;campiile sunt reduse.
-alte tipuri de relief specifice:
suprafete de eroziune
terasele si luncile
piemonturile si glacisurile
relieful glaciar
relieful carstic
relieful volcanic
relieful eolian
relieful litoral
In
Desfasurarea generala a reliefului tarii noastre este in trepte dispuse concentric in jurul Carpatilor.Acesti munti apar ca un inel(strapuns de defilee si depresiuni), cu inaltimi frecvent intre 800 si 2500 m,in interiorul lor aflandu-se Depresiunea colinara a Transilvaniei(400-800 m), iar la exterior Subacarpatii(500-800 m), podisurile si dealurile(300-600 m), cele doua campii intinse(Campia Romana si Campia de Vest) si un podis jos(Dobrogea), sub 300 m altitudine.
Etajarea altimetrica se reflecta in distributia caracteristicilor climatice, de vegetatie, edifice, de dezvoltare a asezarilor si in specificul activitatilor.
Ponderea unitatilor de relief(munti 28%, podisuri 17%, dealuri 25% si campii 30%) indica o distributie relativ proportionala a marilor unitati, predominante fiind, insa cele sub altitudinea de 600 m.
Evenimentele geologice dependente de tectonica placilor, au impus crearea treptata a unitatilor structurale si de relief.
Exista patru tipuri majore de relief, cu numeroase subtipuri:
-relieful montan este format din Carpati(altitudine medie 950 m, fragmentare accentuata de natura tectonica si prin adancirea raurilor;pasuri,trecatori,depresiuni,culoare de vale,care asigura conditii bune de habitat si activitati economice variate) si de un fragment hercinic(Muntii Macin).In Carpati se disting:masive formate din roci cristaline(masivitate,inaltimile cele mai mari,etaje alpine si subalpine), roci sedimentare(conglomerate,gresii,marne etc., mai joase si bine impadurite),roci vulcanice(altitudini de la 500m la 2000m;un lant aproape continuu in Caraptii Orientali si munti izolati in Muntii Apuseni;de asemenea, apar mai multe depresiuni tectonice.
-relieful de dealuri si podisuri se afla in interioarul si la exteriorul Carpatilor,au altitudini variate, structura monoclinala sau cutata,o fragmentare care impune culoare de vale si depresiuni ce alterneaza cu dealuri(o dinamica deosebita a proceselor de versant si albie).
-Relieful de campie, care se desfasoara in sud si vest, a rezultat in cuaternar prin umplerea bazinelor lacustre(getic si respectiv panonic) cu sedimente; este format din campuri largi separate de vai; exista campii de subsidenta, de glacis, piemontane, de terase etc.;sunt unitati in care s-au impus peisaje antropizate si antropice.
-Alte tipuri de relief specifice:
Suprafetele de eroziune
Terasele fluviatile
Relieful glaciar
Relieful carstic
Relieful vulcanic
Relieful eolian
Relieful ruiniform
Relieful litoral
Subdiviziuni
Europa
-Europa Nordica(
Reprezinta unul dintre spatiile continentale foarte vechi(formatiuni Precambrian, cu relief nivelat si fragmentat in unitati care au suferit fie usoare ridicari, fie coborari.
Alpii Scandinaviei au rezultat la finele precambrianului si la inceputul paleozoicului;au
fost nivelati de eroziune, dar si ridicati de miscarile tectonice, astfel incat astazi formeaza
un lant de masive cu inaltimi de 800-2469 m.Se termina prin versanti abrupti spre ocean si ceva mai domoli spre Podisul Suediei.Calota glaciara a creat platouri( pe cele mai inalte si astazi sunt ghetari) si vai cu versanti prapastiosi,care in vest formeaza fiorduri.
Insulele atlantice(Marea Britanie,Irlanda,Islanda si cele dintre acestea) au un relief dependent de miscarile orogenice care au creat muntii caledonici(in Scotia, Irlanda,nordul Angliei) si hercinici(in sudul Angliei),ulterior nivelati, fragmentati tectonic si ridicati ca masive joase; sunt si podisuri si campii acoperite de sedimente.Eruptiile din lungul riftului atlantic sau de pe fracturi profunde au creat vulcani in Islanda,iar glaciatiunea de calota care i-a acoperit a dat circuri,vai,morene glaciare,fiorduri etc.
Europa Centrala cuprinde un spatiu in centrul continentului de la ocean si pana la Nistru.Este o imbinare de munti,podisuri,campii care se desfasoara pe cateva aliniamente:
-in nord este o campie(din Olanda pana in Polonia) cu denivelari create de acumularea materialelor carate de ghetari.Cea mai intinsa este Campia Germano-Poloneza, cu o latime de 200-500 km(inclinata de la est la vest) si o altitudine sub 200 m, strabatuta de siruri de coline morenice.
-in sudul ei se afla:un ansamblu de podisuri si masive hercinice(sisturi cristaline si granite,partial acoperita de roci sedimentare) cu inaltimi variabile, dar relative reduse,sub 2000 m altitudine si apoi bazine tectonice umplute cu sedimentar mezozoic si relief de podisuri structurale si de campii.
-un aliniament de campii,podisuri piemontane,munti josi(sub 1800 m,ca de exemplu,Jura),depresiuni si podisuri prealpine.
-sistemul muntos
alpin(Alpi-Carpati-Balcani) alcatuit din roci cristaline,calcare si flis,cu
inaltimile cele mai mari din Europa(4 807 m in
-Europa de Est cuprinde cea mai mare parte din continent, fiind dezvoltata peste platforma rusa.Exista campii acoperite cu depozite glaciare(in nord, nord-vest, coline alungite), loessoide si nisipoase( la nord de Marea Caspica).In est sunt Muntii Ural,iar in Crimeea un fragment de masiv calcaros(1000-1500 m alt.).Aici se afla cea mai intinsa campie de pe Glob,Campia Est-europeana(cca. 4 mil.km2), joasa(de regula sub 200 m altitudine), intrerupta de unele regiuni ceva mai inalte, care nu depasesc insa 350 m.Aceasta este drenata de numeroase fluvii, intre care Volga, Don , Nipru, Nistru, Pecira s.a.;are soluri foarte fertile si detine mari resurse minerale.
In estul acestei subdiviziuni se afla Muntii Ural,cel mai lung lant muntos de pe continent(peste 2000 km), care constituie o parte importanta a limitei dintre Europa si Asia.Fiind munti vechi,hercinici,au altitudini reduse,sub 2000 m(altitudinea maxima este de 1 894 m in Vf. Narodnaia).Sunt bogati in resurse minerale:minereuri de fier,neferoase(bauxita,cupru s.a.), carbuni, diamante etc.
-EuropaSudica(peninsulara si insulara) este alcatuita din:
Peninsula Iberica,aflata in sud-vestul continentului, formata din podisuri(600-1 000 m),renumitele mesetas, platouri valurite, de regula pietroase, si cordilierele care le inconjoara:Cordillera Cantabrica(2 665 m in Picos de Europa), Cordillera Iberica,Sierra Morena s.a.Munti mai inalti se afla in sud-est,Cordillera Betica(800 km lungime,3478 m altitudine maxima in Vf.Mulhacen) si nord-est, Muntii Pirinei(altitudine maxima 3 404 m in Vf.Pic d'Aneto).Se adauga unele campii,putin intinse,axate pe principalele cursuri de apa.
Peninsula Italica,de forma foarte alungita("cizma italica"), marginita de marile Tireniana,Ionica si Adriatica,este ocupata in cea mai mare parte de lantul Muntilor Apenini(altitudinea maxima 2 912 m in Vf.Gran Sasso d'Italia),care se continua si in insula Sicilia.Acesti munti sunt destul de fragmentati, include vulcani activi(Etna) si stinsi(Vezuviu),lacuri vulcanice(Bolsena,Albano) si sunt afectati de cutremure.In nord-est se afla Campia Padului,joasa,axata pe fluviul omonim,care separa Muntii Apenini deMuntii Alpi.
Peninsula Balcanica,dominant formata din munti din sistemul alpin:Alpii Dinarici sau Alpii Dalmatici( cu altitudini ce ating 2500m), care se desfasoara pe cca. 1 000 km de-a lungul litoralului Marii Adriatice,Muntii Stara Planina sau Balcani(altitudinea maxima 2 191 m in Vf.Botev),Muntii Rodopi(altitudinea maxima 2 191 m in Vf.Goliam Perelik),Muntii Rila,din sud-vestul Bulgariei, cel mai inalt lant muntos din peninsula(2 925 min Vf.Musala).Se adauga unele podisuri(Podisul Prebalcanic, cel mai intins) si campii(Campia Maritei, Campia Savei, Campia Traciei de Est).Spre deosebire de celelalte doua peninsula(Iberica si Italica),are tarmuri foarte fragmentate, cu numeroase golfuri,stramtori,peninsula si insule.
Europa insulara:in jurul continentului sau in marile care patrund in interiorul sau exista numeroase insule(mai ales in Marea Mediterana,Marea Nordului si Marea Baltica,precum si in Oceanul Atlantic), intre care:
Arhipelagul Britanic(315 000 km2),care include insulele Marea Britanie,Irlanda,Hebride,Orkney s.a.;
Arhipelagul Cicladelor,mult mai restrans ca suprafata(doar in jur de 2600 km2), dar numeros ca insule si insulite(aproape 360), situate in Marea Egee;
Arhipelagul Azore(cca. 2300 km2) aflat in Oceanul Atlantic, la circa 1500 km vest de continent, compus din 9 insule mari;
Arhipelagul Madeira(780 km2), aflat la circa
1000 km de continent, cuprinzand mai multe insule printre care si
Arhipelagul Canare(7240 km2), aflat tot in Oceanul Atlantic, dar in largul tarmului Africii, cu altitudinea maxima 3781 m(vulcanul Pico de Teide din insula Tenerife);
mari insule din Marea Mediterana:Sicilia(25400 km2;altitudinea maxima 3340 m,vulcanul Etna,predominant muntoasa), Sardinia(23800km2;altitudinea maxima 1834 m in Vf.Punta La Marmora),Corsica(8700 km2;altitudinea maxima 2710 m in Vf.Monte Cinto),Cipru(9250 km2;predominant muntoasa),Creta(8300 km2;relief muntos, altitudinea maxima 2456 m in Vf.Idi),Rhodos(1400km2; cu relief colinar)s.a.
Marea Neagra ,la care are iesire
si
A.Carpatii.In Romania constituie 54% din lantul desfasurat intre Bazinul Vienei si Valea Timocului, ocupand o suprafata de 66000km2;au o altitudine medie de 1130 m, dar 11 varfuri depasesc 2500 m.Domina regiunile vecine prin versanti povarniti cu diferente de nivel de 300-1000 m.S-au constituit din cretacicul superior si pana in pliocen, miscarile tectonice din cuaternar ridicandu-i la cotele actuale.Eroziunea a creat culoare de vai,depresiuni,pasuri care separa mai multe subunitati.
-Carpatii Orientali se desfasoara de la granite cu Ucraina si pana la Valea Prahovei,avand o latime de peste 100km;au altitudini intre 1800 si 2303m(Pietrosul Rodnei).In cadrul lor se disting :munti vulcanici,depresiuni,masive din roci cristaline si sedimentar mezozoicsi munti din sedimentar flisoid.Se divid in trei subgrupe:nordica (Maramureseano-Bucovineana),centrala(Moldo-Transilvana) si de Curbura,fiecare cu mai multe masive.
-Carpatii Meridionali se afla intre ValeaPrahovei si culoarul depresionar Timis-Cerna.Sunt muntii cu cea mai clara delimitare a etajelor alpin,subalpin si forestier.Se divid in grupele Bucegi,Fagaras,Parang,Retezat
-Carpatii Occidentali se desfasoara de la Dunare(S) laSomes(N).Constituie cea mai fragmentata unitate, alcatuita din roci eruptive,sisturi cristaline,sedimentare;are inaltimi reduse,un numar mare de depresiuni tectonice si de defilee.La sud de Mures sunt Muntii Banatului si muntii Poiana Rusca,iar la nord Muntii Apuseni.
B.Depresiunea colinara aTransilvaniei.Incadrata in cea mai mare parte de Carpati, reprezinta peste 1/10 din suprafata tarii,are inaltimi de 400-800 m,cute diapire(pe laturile de est,sud si partial vest), cute dom(in centru) si o desfasurare monoclinala a stratelor.Se divide in:Podisul Somesan(nord-vest),Campia colinara a Transilvaniei(in centru),Podisul Tarnavelor(in sud) si Depresiunile si dealurile circumtransilvane(peritransilvane).
C.Unitatile extracarpaticeConstituie 4/5 din suprafata tarii,inglobeaza dealuri,podisuri,campii,prezinta un grad de fragmentare accentuat in dealuri si redus in campii si in Dobrogea.Sunt alcatuite dintr-un fundament vechi,din roci cristaline si dintr-o suprastrucura sedimentara groasa, terminate la suprafata cu o patura de loess.Fac exceptie Dobrogea centrala si de nord,Podisul Mehedinti si Subcarpatii, fiecare cu o structura cutata in epoci diferite.
Subunitati:
-Subcarpatii(16400km2) se desfasoara la exteriorul Carpatilor, intre vaile Moldova si Motru,fiind formati din unul-doua siruri de dealuri(inaltimi de 500-1000 m) si depresiuni;au luat nastere prin cutarea si inaltarea inegala a sedimentelor acumulate intr-o depresiune tectonica.Se divid in:Subcarpatii Moldovei(un sir de depresiuni si unul de dealuri),Subcarpati de Curbura(strucura complexa reflectata in doua siruri de dealuri si depresiuni si in cea mai activa dinamica a proceslor de degradare a terenurilor),Subcarpatii Getici(altitudini de peste 1000 m la vest de Arges si din ce in ce mai mici catre vest;doua siruri de depresiuni).
-Podisul Moldovei(22 200 km2),alcatuit la suprafata din roci sedimentare mio-pliocene, in strate care se inclina de la nord-vest la sud-est.Adancirea Siretului,Prutului si a raurilor afluente a dus la crearea de forme de relief structural(cueste), pe care se produc siroiri,alunecari, dar si la separarea subunitatilor:Podisul Sucevei,Campia Moldovei,Podisul Barladului.
-Podisul Getic(13 950 km2) este alcatuit la suprafata din nisipuri,pietrisuri,argile.relief de interfluvii netede(latimea creste spre sud) care scad altimetric de la 600-700 m la cca. 300 m;pe versantii vailor exista alunecari, torenti, ravene.Se divid in subunitati cu caracteristici de podis(Cotmeana, Oltet, Strehaia) sau de dealuri fragmentate
-Podisul Dobrogei(10400 km2):Dobrogea de Sud,Dobrogea Centrala si Dobrogea de Nord.
-Podisul Mehedinti(760 km2) este alcatuit din platouri si culmi(500-700 m) separate de vai adanci;predomina relieful carstic.
-Dealurile de Vest(banato-somesene) sunt alcatuite din roci sedimentare peste blocuri cristaline carpatice scufundate.Se divid in:Dealurile si Depresiunea Baia Mare,Dealurile Silvaniei,Dealurile Crisene si Dealurile Banatului.
Campia de Vest(banato-somesana) are peste 17 000 km2 si s-a format in cuaternar.La contactul cu dealurile si muntii exista campii inalte,iar spre vest campii joase,mlastinoase,subsidente.
-Campia Romana(52 600 km2), formata prin colmatarea lacului cuaternar,se desfasoara intre 10-300 m altitudine,fiind alcatuita din:
campii piemontane si de glacis la contactul cu dealurile:Campia Pitesti,Campia Targoviste,Campia Ploiesti,Campia Ramnicului;
campii de terase:Campia Burnaz,Campia Boianu,Campia Olteniei s.a.
campii de subsidenta:Campia Titu,Campia Buzaului,Campia Siretului;
campii tabulare:Campia Vlasiei,Campia Baraganului,Campia Brailei s.a..
-Campia fluvio-lagunara(cca. 5000 km2) include Delta, complexul de lacuri Razim si fasiile de uscat adiacente(grinduri,terenuri mlastinoase).
Clima
Europa
Europa se desfasoara in cea mai mare parte in zona de clima temperate si doar in partea nordica in zona de clima rece.
Factorii genetici de ordin general sunt radiatia solara globala si circulatia maselor de aer si situeaza Europa in spatial de actiune dinamica a vanturilor de vest si al celor polare.
In Europa se disting mai multe tipuri de climat:
Climat subpolar- la latitudini mai mari de Cercul Polar,unde se manifesta circulatia vanturilor polare;cca. 5-6 luni sunt temperaturi medii negative;valorile de vara sunt cuprinse intre 10 si 15 °C;precipitatii de 500-800 mm/an,dominant sub forma de zapada.
Climatul temperat oceanic este characteristic Europei de Vest(intre 40° si 70° latitudine),supusa unei circulatii permanente a maselor de aer vestice,umede si racoroase.
Climatul temperat continental(est-european) este specific regiunilor de la est de Polonia si Romania aflate sub influenta directa a maselor de aer nordice si est-continentale.Este rece si umed in nord(500 mm)si mai cald si arid in sud (200-300 mm).
Climatul subtropical(mediteranean) cuprinde sudul peninsular, unde circulatia vestica se imbina cu cea din nordul african si de pe Marea Mediterana.Doua sezoane(iarna racoroasa si umeda, vara foarte calda), intre care trecerea este scurta.Temperaturile medii lunare sunt in jur de 10°C iarna si peste 25°C vara;precipitatiile anuale de 600-900 mm(dominant in octombrie si aprilie).
Climatul Europei Centrale(de tranzitie) este caracteristic din estul Frantei si pana in tara noastra; ii sunt specifice slabirea accentuata a circulatiei maselor vestice si imbinarea cu influentele maselor provenite din nord.Ca urmare,temperaturile medii sunt negative 1-3 luni, dar vara se mentin la 15-18° C;precipitatiile anuale scad de la vest(800 mm) la est(500 mm).
Climate ale masivelor montane.Lanturile de munti se desfasoara in toate unitatile climatice.La baza muntilor sunt caracteristice unitatii,iar de la cca. 800 m altitudine intervine etajarea (scaderea temperaturilor,cresterea umiditatii si a precipitatiilor).In muntii din sud si din centru,temperature medie anuala de 0° C se inregistreaza la cca 3000 m altitudine,iar la nordul continentului, la 500m;precipitatiile cresc la 1000-15000 mm/an.
In Romania, dezvoltarea in altitudine a Carpatilor pana la 2544 m impune mai intai o etajare climatica,iar prin desfasurarea in suprafata efectul de bariera climatica(slabeste spre est actiunea maselor de aer vestice,modifica directia celor estice si nordice;le opreste pe cele sudice).Depresiunile si culoarele de vale largi,carpatice,produc modificari ale directiei de deplasare a aerului, stagnarea maselor de aer rece,ceturi si inversiuni de temperatura.Pe o fasie ingusta,in estul Dobrogei,se resimt influentele moderatoare,din punct de vedere termic,ale Marii Negre.
In
Climatul Carpatilor(montan) este propriu intervalului altimetric de la 800 la2544 m.Ii sunt specifice iernile lungi,temperature medii anuale care scad de la 6-8° C(baza muntilor) la minus 2° C(pe crestele alpine),inghet frecvent peste 8 luni,zapezi posibile de la 6 la 10 luni,precipitatii care valoric cresc cu altitudinea de la 800-850 mm/an la mai mult de 1400 mm/an;vanturi puternice si fenomene meteorologice(viscole,chiciura,polei etc.).
Climatul Continental.Este caracterisitic unitatilor de deal,podisuri si campie din estul si sud-estul Romaniei(Moldova,Dobrogea si Campia Romana, la est de Arges).Iarna sunt geruri frecvente,viscole,iar vara, temperaturi ridicate,secete, uscaciune,zile tropicale,vanturi uscate(suhovei,austru);temperaturile medii anuale sunt de 9°C (N) si 11°C (S),precipitatiile sunt de 350-500 mm(cad primavara si vara sub forma de averse;iarna,ninsorile viscolite dau troiene).
Climat cu influente oceanice.Este specific Transilvaniei,Campiei si Dealurilor de Vest,dar si in vestul Muntilor Apuseni.Masele de aer vestice sunt frecvente si impun o nuanta mai racoroasa si umeda,cu fenemene meteorologice atenuate.Temperaturile medii anuale scad de la vest(10° C) la est(8° C), precipitatiile cresc, in acelasi sens, de la 500 mm la 600 mm(700 mm pe rama montana)
Climat cu influente submediteraneene.Cuprinde Banatul si Oltenia unde,alaturi de circulatia vestica,se adauga frecvent patrunderi ale maselor de aer,dinspre Marea Mediterana .Exista ierni blande,mai scurte ca durata, temperaturi moderate(medii anuale de 8-11°C),precipitatii bogate(600-1000 mm),iarna,primavara,veri mai putin secetoase decat in est.
Hidrografia
Europa
Europa dispune de importante resurse de apa, apratinand unor tipuri variate, care sunt insa neuniform distribuite.
Apele subterane au dezvoltare mare in formatiunile sedimentare.Contribuie in functie de climat ,cu 10-25% la volumul de apa ce se scurge pe rauri(mare in vestul si centrul Europei,mic in estul acesteia;variatii sezoniere la cele din sud).
Raurile Europei apartin unor bazine hidrografice mari,care au caracter exoreic si endoreic(tributare Marii Caspice).Regimul de scurgere este conditionat de diversi factori.
Se disting cateva tipuri de scurgere:
-nordic:fluviile care se varsa in Oceanul Arctic;
-vestic:fluviile care se varsa in Oceanul Atlantic;
-sudic:fluviile care ajung in Marea Mediterana
-central:se varsa in Marea Baltica sau Marea Neagra;
-estic:pentru fluviile ce ajung in Marea Caspica.
Raurile Romaniei apartin in proportie de 98% bazinului Dunarii(doar in estul Dobrogei sunt cateva, mai mici ,care se varsa ,in lacuri) si sunt incadrate in mai multe grupe hidrografice.Scurgerea are diferentieri regionale impuse de nuantele climatice.
Dunarea este al doilea fluviu al Europei(2860 km lungime, cu o suprafata a bazinului hidrografic de 805 300 km2,adica 8% din suprafata Europei).Are o scurgere complexa care ii asigura o crestere a debitului mediu de la 1920 m3(Viena) la 2944m3/s(Belgrad) si 6470 m3/s(la intrarea in Delta).
Pe teritorul Romaniei se disting cateva sectoare cu caracteristici morfohidrologice diferite:
Defileul taiat in Carpati intre Bazias si Gura Vaii(144km;lacul Portile de Fier I,de 130 km lungime);
Gura Vaii-Calarasi(albie indiguita,la contactul dintre Campia Romana si Podisul Prebalcanic;lacul Portile de Fier II);
Calarasi-Braila(lunca foarte larga,incadrata de cate doua brate principale la contacul dintre Dobrogea si Campia Romana);
Braila-Patlageanca(un singur brat),sectorul de navigatie fluvio-maritima;
Delta Dunarii,sector in care fluviul de desparte in mai multe brate
Lacurile.
In Europa exista foarte multe,au o repartitie neuniforma,o geneza a depresiunii lacustre variata:tectonica(Marea Caspica,rest din marea sarmatica,371000 km2,980 m adancime maxima ,glaciara(in Peninsula Scandinava-numai in Finlanda sunt peste 55000),vulcanica(in peninsula italica-Bolsena,Albano,in Muntii Carpati-Sf.Ana),carstica(Alpi,Dalmatia),lagune,limane,de baraj natural sau antropic ultimele fiind foarte numeroase mai ales in Rusia,Norvegia,Elvetia,Austria,Romania etc.
In Romania se afla peste 4000 de lacuri(mai mult de jumatate sunt naturale),in toate unitatile geografice.In etajul alpin si subalpin sunt lacuri glaciare(Bucura,cel mai extins,Zanoaga,cel mai adanc,Balea,Galcescu,Podragu,Lala).Pe vaile din munti si dealuri predomina lacurile de baraj antropic pentru hidroenergie(Izvorul Muntelui,pe Bicaz,Vidraru,Vidra,pe Lotru si altele pe Olt),iazuri(in Campia Transilvaniei si Campia Moldovei),lacuri sarate(Slanic,Ocnele Mari,Turda,Ocna Sibiului etc.),in vechi ocne de sare prabusite.In campii exista in principal iazuri si balti(in Lunca dunarii),dar si lacuri sarate(Amara,Lacul Sarat s.a.).Pe tarmul Marii Negre se afla limane fluvio maritime(Techirghiol,Tatlageac) si lagune etc.
Marea Neagra este situata in sud-estul Europei si comunica prin Kerci,cu Marea Azov.Are o suprafata de 413 490 km2, o lungime a tarmului de 4340 km,o peninsula importanta(Crimeea,in nord),cateva golfuri(Odessa-cel mai mare,Varna,Burga,Sinope etc.),trei insule(Serpilor,sacalin si Kefken) si un relief cu o platforma litorala extinsa in nord-vest si nord(35% din suprafata marii), un taluz continental care coboara accentuat de la 200 m la 1600 m si o zona cu adancimi mari(maximum 2245 m).Apa are o salinitate care variaza la suprafata(5-10%,in nord-vest, si 18-20%,in centru);in schimb sub 200m se mentine la 22% si are un continut ridicat in hidrogen sulfurat.Vietuitoarele traiesc langa tarmuri,dar si in larg,insa numai pana la adancimea de 200 m,intrucat hidrogenul sulfurat impiedica manifestarea vietii.
Invelisul biopedogeografic
Europa
Diversitatea conditiilor climatice si a reliefului a determinat gruparea actuala a formatiunilor vegetale si a asociatiilor faunistice,precum si a solurilor.Acestea au o dubla desfasurare:latitudinala(zone biopedogeografice) si altitudinala-in munti,ca fasii care se succed altimetric(etaje biopedogeografice).
-zona de tundra ocupa insulele arctice si nordul continentului pana aproape de Cercul Polar sunt prezente:stancarie si asociatii de muschi,licheni si arbusti,iar dintre animale,renul,vulpea polara,gainusa polara,ciuful alb etc.;solurile sunt slab formate.
-zona de taiga(paduri de conifere) are o dezoltare larga(pana la latitudine de cca 50°),fiind reprezentata de paduri de molid,brad,zada,mesteacan,in care vietuiesc numeroase mamifere si pasari;solurile sunt din clasa podzolurilor.
-zona nemorala(paduri de foioase) are o mare extindere in partea central-vestica a continentului,dar si in peninsule.Este formata dominant din doua tipuri:padurile de fag si de stejar.Tipurile soluri apartin claselor luvisoluri si cambisoluri.
-zonele de silvostepa si stepa sunt caracteristice regiunilor cu climat secetos din estul continentului.Stepa incepe din estul tarii noastre si se extinde,prin nordul Marii Negre,pana dincolo de Volga;exista ierburi(colilie,pelin,paius etc.),putini arbusti,iar dintre animale predomina rozatoarele.Solurile apartin clasei cernoziomurilor.Aproape in intregime terenurile au fost preluate in agricultura,din vegetatie initiala ramanand doar petice.
-zona subtropicala(mediteraneana) se afla in sudul Europei,in
peninsule(pana la cca 500 m altitudine) si in insulele Mediteranei.este
specific solul terra
-zona de desert si semidesert se afla in nordul Marii Caspice,ca o prelungire a celor asiatice.
-Etajele biopedogeografice se desfasoara in masivele europene incepand de la altitudini variate,in functie de pozitia acestora in latitudine si inaltimea lor.In masivele alpine,la peste 800-1000 m,se desfasoara un etaj al padurilor de amestec,urmat de cele ale padurilor de conifere(pana la 1600-1800 m),subalpin(pana la 2200 m),alpin(pana la 3000-3200 m),glaciar-periglaciar(pe creste ce depasesc 3200 m).
In Romania,repartitia vegetatiei,animalelor si solurilor reflecta situarea la limita dintre zona nemorala a Europei Centrale si cea de stepa din Europa de Est,dar si existenta unui sistem montan care urca pana la 2544 m.Ca urmare aici se disting:
-zona stepei(Dobrogea,Campia Siretului,sudul Podisului Moldovei);ierburi xerofile,rozatoare si molisoluri.Locul vegetatiei initiale a fost luat de culturi agricole,dar si de pajisti.
-zona silvostepei(Campia Romana,Campia de Vest,o mare parte din Podisul Moldovei si vestul Dobrogei);exista palcuri de paduri de stejar termofil,ierburi de stepa,rozatoare si molisoluri.
-zona nemorala ocupa dealurile si podisurile pana la inaltimi de 800-1000 m;padurile se dezvolta pe luvisoluri si cambisoluri.Fauna include caprioara,cerbul,veverita,vulpi,ursi,lupi si numeroase pasari,insecte,diverse reptile etc.
etajul padurilor de conifere se extinde in altitudine pana la 1800 m,cuprinde molzi,brazi(in baza si pe versantii insoriti),zada,pini,iar la altitudini mari,zambru.Solurile sunt acide(dominant podzoluri),iar fauna cuprinde ursi,cerbi,rasi,lupi,cocosul de munte,gainuse de alun etc.
-etajele subalpin(1800-2200 m) si alpin(peste 2200 m) au in alcatuire tufarisuri de ienupar,jneapan,afini,merisor cu diverse asociatii de ierburi si diferite specii de ierburi,muschi,licheni care alterneaza cu stancarie.Solurile sunt subtiri.Fauna cuprinde capra neagra,marmota,specii de vulturi,insecte.
Resursele naturale
Conditiile naturale ale Europei,dar si ale tarii noastre ofera o diversitate de resurse de subsol,dar in cantitati variabile.
Resursele de subsol.Distributia lor este dependenta de structurile geologice in care s-au format in diferite perioade de timp.
Resursele de apa au o
distributie neuniforma:regiuni cu rezerve mari(nordul Rusiei,
Lacurile sunt folosite pentru piscicultura,agrement,iar in regiunile cu deficit de umiditate si pentru irigatii(la noi, in regiunile de campie si de dealuri).
Resursele vegetale sunt reprezentate de paduri,pasuni,fanete care au ponderi diferite de la o regiune la alta,in functie de conditiile climatice,de relief si de activitatile antropice.
Resursele de sol.Cele propice culturilor agricole sunt concentrate in regiunile de campie si dealuri si sunt in intregime folosite.
Elemente de geografie umana ale Europei si ale Romaniei
Harta politica a Europei
Europa are o istorie indelungata si framantata,harta sa politica fiind mereu in schimbare.Pe continentul european si-au avut nucleele unele dintre cele mai mari puteri ale lumii:imperiul grecesc(elenistic),imperiul roman(cel mai mare din intreaga Antichitate) ,imperiul bizantin,imperiile coloniale,(portughez,spaniol,olandez,britanic-cel mai mare din toate timpurile,francez),imperiile moderne(tarist/rus/sovietic,habsburgic/austro-ungar,in buna masura cel otoman).
Tarile Europei sunt diferite din multe puncte de vedere:ca suprafata,populatie,nivel de dezvoltare economica,forma de guvernamant etc.Spre deosebire de alte continente,Europa are un singur stat de mari dimensiuni teritoriale:Rusia(4 328 500 km2 in partea europeana,din totalul de 17 075 400 km2).Ca populatie,de asemenea,un singur stat se inscrie intre cele mai mari,tot Rusia(111 432 310 loc. in partea europeana,din totalul de 143 474 000 loc).In schimb,Europa gazduieste cele mai multe tari cu densitate ridicata a populatiei(inclusiv pe cea cu cea mai ridicata valoare de pe Glob:Monaco,16119 loc/km2),doar 8 din cele 46 de state europene inregistrand valori sub media mondiala(47 loc/km2).
Ca forma de stat,cele mai multe tari europene sunt republici,avand ca sef de stat un presedinte,dar exista si 10 monarhii,avand ca sef de stat fie un rege(Belgia,Danemarca,Norvegia,Olanda,Spania,Suedia si Marea Britanie),fie un print(Monaco,Liechtenstein) ori un duce(Luxemburg).
La fel ca in cazul Europei,istoria tarii noastre este indelungata si framantata.Dupa prabusirea regimului comunist(1989),Romania va cunoaste o evolutie similara celorlalte state ex-comuniste.Ca forma de stat,Romania,este o republica,avand ca sef de stat un presedinte.
Populatia si caracteristicile ei geodemografice
Europa
Numarul locuitorilor si densitatea populatiei.Populatia Europei depaseste cu putin 700 mil. de locuitori(706 milioane in 2005),inclusiv partea europeana a Rusiei si a Turciei,ceea ce inseamna doar cu ceva mai mult de o zecime din populatia mondiala.Desi populatia continentului aproape s-a dublat fata de anul 1900,ponderea ei in cea a planetei a scazut(era de 27% in acel an).
Densitatea populatiei, de circa 70
loc/km2,este de 1,5 ori mai mare decat cea mondiala si plaseaza Europa pe locul
doi pe Glob,dupa
Pe ansamblu,dinamica populatiei continentului(practic negativa) este influentata/determinata,indeosebi, de doi factori:
-sporul natural,in principal negativ;
-sporul migratoriu,de asemnea predominant negativ.
Mobilitatea populatiei.Daca,timp
de cateva secole,europenii au parasit continentul contribuind la colonizarea
Lumii Noi,in a doua jumatate a secolului al XX-lea si in prezent asistam la o
tendinta inversa:locuitorii altor continente(in principal Africa si
Popoarele si limbile Europei.Desi este cel mai putin intins continent si penultimul ca numar al populatie,Europa gazduieste o mare varietate de popoare si de limbi vorbite.Exista practic trei mari grupe de popoare(la fel este si cazul limbilor) cu ponderi apropiate in populatia continentului(romanice/latine,germanice,slave).
Strucutura confesionala.Europa
este un continent in care populatia este predominant crestina,principalele
culte practicate fiind:catolicisimul,protestantismul si ortodoxismul.Ultimul
este preponderent in Europa de Est(inclusiv
Numarul locuitorilor si densitatea populatiei.Romania are o populatie cu ceva peste 21 milioane de locuitori,ceea ce inseamna 3% din cea a continentului.Tendinta dinamicii numarului de locuritori este negativa in ultima vreme.
Densitatea medie a populatiei este de circa 90 loc/km2,fiind cu o treime mai mare decat a continentului si de aproape doua ori mai ridicata decat a planetei.
Mobilitatea/deplasarile populatiei romanesti.Spre deosebire deEuropa Occidentala,din Romania au plecat putini romani in decursul timpului,cel mai important exod avand loc la granita dintre secolele al XIX-lea si al XX-lea,cand mai ales locuitori din sudul Transilvaniei au emigrat in America.In prezent numarul romanilor care traiesc in afara granitelor tarii este estimat intre 10 si 15 milioane.
Structura etnica.Potrivit ultimului recensamant(2002) populatia Romaniei este compusa majoritar din romani(89,5%) ceea ce ii ofera statutul de stat unitar.Dintre minoritati mai numerosi sunt:
maghiarii,prezenti mai ales in Transilvania,fiind majoritari in judetele Harghita si Covasna.
rromii,prezenti pe tot cuprinsul tarii
germanii,care astazi mai reprezinta 0,3% din populatia tarii
Structura confesionala.Ca si in restul Europei,imensa majoritate a populatiei este crestina,in princpial,crestin-ortodoxa,adaugandu-se alte culte crestine(romano-catolici,reformati,penticostali,greco-catolici,prezenti mai ales in Transilvania),dar si mozaism islamism,precumsi unele secte religioase.
Activitati economice.
Caracteristici generale
Europa concentreaza toate activitatile economice prezente pe intinsul Globului,dar ponderea si, implicit,importanta acestora in populatia ocupata si ,respectiv,crearea PIB-ului difera fata de alte continente:predomina serviciile,urmate de industrie,pe ultimul loc plasandu-se activitatile primare(in principal agricultura).Raman insa diferentieri regionale,Europa Occidentala(nucleul Uniunii Europene de astazi) fiind mai dezvoltata decat regiunea ce include fostele tari comuniste din Europa Centrala ori cea care grupeaza fostele republici unionale,devenite independente in 1991,odata cu dezmembrarea Uniunii sovietice.
Materiile prime sunt variate,dar unele dintre cele mai importante nu mai au rezerve semnificative decat in una sau cateva tari.Cela mai multe state europene sunt dependente de importul de materii prime,in principal din afara continentului.
Industria ramane variata,dar cunoaste in ultimele decenii o metamorfozare continua, in sensul declinulu industriilor poluante sau demodate,de regula mari consumatoare de resurse,in favoarea industriilor de varf.
Celelalte activitati economice au cunoscut metamorfoze(o agricultura foarte performanta,cai de comunicatii diversificate si moderne,mijloace de transport cu viteze sporite si nepoluante)impunand un model vestic,care s-a extins treptat si in vestul continentului.
Agricultura Europei
Europa se evidentiaza,in ansamblu, printr-o agricultura intensiva,caracteristica mai putin evidenta insa in jumatatea rasariteana.Pe ansamblu sunt prezente,in proportii aproximativ egale, atat cultura plantelor, cat si cresterea animalelor.Desi este continentul care dispune de cea mai mica pondere a populatiei ocupta in agrcultura(mai ales in Europa Occidentala),el are productii semnificative pe plan mondial si mari productii la hectar.In tarile foste comuniste, procesul firesc de retrocedare a proprietatilor(care a dus insa,in multe cazuri,la o faramitare excesiva a acestora,ceea ce au facut dificile lucrarile agricole mecanizate) si deficitul de mijloace tehnice au afectat din plin productia agricola.
Cultura plantelor.Continentul dispune de un important fond funciar(circa 300 mil. ha) si de o insemnata suprafata amenajata pentru irigatii,mai ales in tari care se confrunta cu un considerabil deficit de umiditate in perioada de vegetatie.Europa este de mai multa vreme cel mai mare producator mondial la anumite culturi:
Dintre cereale, detine suprematia mondiala la secara,orz si ovaz,dar si graul ocupa un loc important(asigura circa1/3 din productia mondiala);
Plantele industriale:mai ales la doua culturi traditionale europene cum sunt:sfecla de zahar(4/5 din productia mondiala-Rusia,Ucraina,Franta,Germania,Polonia) si floarea-soarelui(peste jumatate-Rusia,Ucraina,Romania,Franta,Ungaria,Spania s.a.)
Cartofii:necunoscuti
pe continentul european inainte de descoperirea Americii,de unde provin,sunt
astazi caracteristici Europei,care asigura aproape jumatate din productia
mondiala(
Continentul european este si un mare producator de fructe,detinand suprematia mondiala la masline si struguri,indeosebi datorita tarilor mediteraneene,impunandu-se Italia,Spania si Grecia, la masline,Italia,Franta,Spania,Portugalia,Romania, la struguriDetine, de asemenea,suprematia la prune(2/3 din productia mondiala datorita unor tari ca Serbia,Romania,Germania si Franta) si are o productie semnificativa de pere(circa 1/3;Italia,Germania,Spania,Franta).
Cresterea animalelor.Aceasta ocupatie,de asemenea,cu vechi traditii,are in prezent un caracter preponderent intensiv,industrial,mai ales in Europa Occidentala;formele de crestere traditionala,pastorala(a ovinelor,in principal,urmate de bovine),pe pasuni naturale se intalnesc mai ales in Europa rasariteana si regiunea mediteraneana.
Agricultura Romaniei
Gratie pozitiei geografice,precum si reliefului variat,tara noastra dispune de un fond funciar bun la nivel european,chiar si mondial,cu o pondere ridicata a terenurilor arabile,a fondului forestier si insemnate intinderi cu pasuni si fanete naturale.Relieful,variat si dispus in mai multe trepte,si clima temperat continentala sunt favorabile practicarii unor culturi foarte importante pentru hrana populatiei si pentru export sau utilizabile ca materii prime in industria prelucratoare.Dezafectarea celei mai mari parti din vastele sisteme de irigatie a dus la scaderea drastica a suprafetelor irigate;in ultimii ani are loc un proces de refacere rapida a instalatiilor respective,suprafata irigata fiind in prezent de circa 1,5 mil. ha.
Cultura cerealelor.Desi,mai ales dupa ce de-al Doilea Razboi Mondial,cultura plantelor a cunoscut o mare diversificare,cerealele au ramas predominante,in principal grau si porumb.Romania detine,de regula,in ierarhia europeana,locul 8 la cereale in ansamblu,fiind al doilea producator european de porumb,dupa Franta si al noualea pe Glob.Unele plante industriale se cultiva din vremuri stravechi,precum canepa si inul,sfecla de zahar,floarea-soarelui,cartoful.Factorii naturali foarte favorabili au favorizat viticultura.La randul ei,pomicultura este practicata,la fel ca viticultura,din vechime,in principal in regiunile colinare si de podis.
Cresterea animalelor.Acest sector agricol a inregistrat ,in ansamblu, o evolutie negativa in perioada trecerii la economia de piata.Efectivele de animale au cunoscut,practic,o scadere aproape continua din cauza dificultatilor generate de tranzitie.Bovinele se cresc ,in continuare,in regiunile mai inalte.Ovinele,multa vreme specifice regiunilor montane si colinare,care si astazi detin efective semnificative au cunoscut o crestere importanta a efectivelor in Dobrogea si Campia de Vest.Porcinele.Intrucat cresterea acestora este conditionata de cultura porumbului si a cartofului, cele mai mari efective se gasesc in regiunile care indeplinesc aceasta conditie,cum sunt Banatul,estul Campiei Romane si Transilvania.In Romania se practica, de asemenea cresterea cabalinelor(locul 2 pe continent,dupa Rusia),a pasarilor,pe tot cuprinsul tarii,dar mai ales in zonele cerealiere,apicultura si sericicultura.
Industria Europei
Europa,leaganul revolutiei industriale, este unul dintre cele mai industrializate continente.Dar,din cauza acestui proces,amplificarea industriei extractive a dus la epuizarea sau reducerea drastica a unor resurse naturale importante.
Industria extractiva.In prezent,doar un numar redus de tari europene mai au o industrie extractiva semnificativa,si acestea indeosebi din Est(Rusia,Ucraina,Polonia)
Industria prelucratoare.Este o ramura bine dezvoltata,cu traditie mai ales in vestul si centrul continentului.Initial,localizarea industriei a fost determinata de existenta zacamintelor carbonifere si de minereuri de fier,bazinele cu aceste materii prime evoluand spre regiuni industriale.Europa are o industrie extrem de diversificata,remarcandu-se totusi,cateva ramuri:
a) siderurgia(Rusia,
b) industria constructoare de masini
c) industria chimica si petrochimica
d) energia electrica
e) industriile usoare(textila,confectii,incaltaminte,marochinarie s.a.)
f) exploatarea si prelucrarea lemnului
g) materiale de constructii
Industria Romaniei
Industria metalurgica.Siderugia.Romania are traditie in acest domeniu,primele furnale fiind construite in urma cu peste 200 de ani,mai intai la Resita,apoi la Hunedoara.Cunoaste o dezvoltare puternica,in fapt megalomana in perioada comunista,cand s-au adaugat mari combinate(Galati,Calarasi),plus multe uzine specializate:oteluri speciale(Targoviste),tevi(Iasi,Roman),sarma si produse din sarma(Buzau,Campia Turzii) s.a.Metalurgia neferoasa.Cea mai importanta subramura este,in prezent ,cea a aluminiului,
(uzina ALRO Slatina fiind una dintre cele mai mari din Europa),pe baza de alumina de la Oradea(care a utilizat la inceput,bauxita exploatata in muntii Padurea Craiului) si de la Tulcea(de la inceput bauxita din import).Se adauga metalele pretioase(aurul si argintul) exploatate inca din Antichitate,care sunt concentrate in Muntii Metaliferi,din sud-estul Muntilor Apuseni.
Industria constructiilor de masini .Aceasta industrie a cunoscut cea mai mare dezvoltare si diversificare in perioada socialista.
Industria chimica si petrochimica.Dezvoltata si diversificata excesiv in ultimele decenii ale asecolului al XX-lea,aceasta industrie cunoaste in prezent mari dificultati legate de aprovizionarea cu materii prime si ,mai ales,de desfacerea productiei.
Industria lemnului.Romania are o veche traditie in exploatarea si prelucrarea lemnului.
Industria materialelor de constructii.Dispunand de o gama nu numai variata,ci si cu mari rezerve de roci de constructie,Romania si-a dezvoltat o importanta industrie prelucratoare in domeniu atat de lianti(mai ales ciment) si prefabricate din beton,cat si de sticla si cristal.
Industria usoara si alimentara.Bazate,in principal,pe materii prime locale si avand ,de regula, o mare traditie,dar si o mare cerere pe piata,aceste industrii au fost si raman importante si diversificate,dar dependente de productiile agricole si animaliere,de privatizare,de investitiile straine etc.
Industria energiei electrice
Aceasta ramura industriala este foarte importanta,constituind o dominanta a economiei moderna si a modului de viata al scoietatii contemporane.
Europa.
Sursele de energie
Europa,de altfel ca intreaga planeta,inca foloseste preponderent,in productia energiei electrice,resurse energetice primare, respectiv combustibili minerali fosili:carbuni,petrol si gaze naturale.Continentul dispune si de alte resurse energetice,insa doar partial utilizate,cum este cazul hidroenergiei,ori doar in mod simbolic valorificate(energiile solara,eoliana,
geotermala,mareometrica).
Industria energiei electrice
Europa,continentul pe care au fost
construite primele centrale electrice de pe Glob,a dominat multe vreme si
productia in domeniu,astazi fiind insa depasita de
Structura productiei de energie a continentului este similara celei mondiale:predomina termoenergie,diferenta fiind asigurata aproape in totalitate de hidroenergie si atomoenergie.
Europa este continentul pe care au aparut primele centrale atomice si care detine cele mai multe tari care au centrale nucleare.Intre tarile cu o pondere insemnata a atomoenergiei si inscriu Franta si Lituania, care impart locul I,cu ponderi apropiate(78-80%),numai ca Franta are o productie de 30 de ori mai mare decat Lituania in asemenea centrale
Sursele de energie
petrolul(doar cu putin peste 5 mil. tone) se exploateaza,in prezent,in principal in estul Campiei Romane(arealele Videle si Urziceni) si pe platforma continentala a Marii Negre.;
gazele naturale( sub 15 mld. m3 anual),exploatate in Podisul Transilvaniei(gaz metan),Campia Romana si Campia deVest(gaze de sonda).
carbunii,care ocupa primul loc,atat ca rezerve cat si ca productie(aceasta scazand insa,fiind in jur de 30 mil. tone).Cele mai importante bazine huilifere sunt Petrosani si Muntii Banatului,iar de lignit cele din Podisul si Subcarpatii Getici(Motru-Rovinari,Alunu-Cucesti).
Industria energiei electrice
In prezent,productia este de aproape 60 de miliarde de kWh(2006),fiind cu circa o septime mai mica decat inainte de 1990,dar in structura productiei se constata tendinta similara celei pe pland mondial.Pe teritoriul tarii exista foarte multe termocentrale si hidrocentrale,dar majoritatea au capacitate redusa.Mai mari sunt:
-termocentralele Turceni(singura care depaseste 2500 MW),Rogojelu (aflata in prezent in conservare),Isalnita-Craiova,toate in Oltenia,Braila(a doua ca marime,aproape 2000 MW),Mintia-Deva,Ludus-Iernut,Brazi,Bucuresti.
-cele doua hidrocentrale de pe Dunare,ambele in colaborare cu Serbia(Portile de Fier I,2160 MW,Portile de Fier II,880 MW),Lotru-Ciunget(550 Mw-cea mai mare de pe raurile interne),pe Lotru,Vidraru,pe Arges,Stejatu-Bicaz,pe Bistrita si Marisel,pe Somes(fiecare din cele trei avand cu putin peste 200 MW).
Pe anumite rauri s-au construit adevarate salbe de hidrocentrale:Olt(32,nefinalizate insa toate),Arges (15),Bistrita (13),Sebes (3).
Unica atomocentrala este la Cernavoda,in care a fost dat in folosinta doar doua dintre cele cinci grupuri.
Comertul
Europa este un continent al consumului,evidentiindu-se atat prin comertul interior,cat si prin cel exterior.Aceasta este,in fapt, o expresie a cresterii complexitatii vietii sociale si economice si a puterii de cumparare a populatiei.
Comertul exterior.Nivelul de dezvoltare si puterea economica a Europei se reflecta,printre altele, in comertul exterior.Nu mai putin de sase tari europene se inscriu intre primii zece mari exportatori mondiali:Germania,Franta,Italia,Mara Britanie,Olanda si Belgia.Germania este cel mai mare exportator al lumii,detinand 1/10 din totalul comertului mondial.
Comertul in
Dificultatile intampinate de economia romanesca in perioada de tranzitie se reflecta si in balanta comerciala externa.Desi a avut loc o atenuare a decalajului in ultimii 8-10 ani,predomina inca importurile,rezultand un deficit comercial substantial(importurile depasesc cu 1/3 exporturile).
Turismul in Europa
Continentul nostru este leaganul turismului mondial,care aluat nastere la inceputul secolului al XIX-lea,in Anglia,ca o "moda"(realizarea unei calatorii sau a unui tour pe continent).Europa atrage anual,cel mai mare numar de vizitatori si realizeaza cele mai mari incasari din turism,remarcandu-se,de mai multa vreme,triada Franta-Spania-Italia(cu 40-70 mil. turisti si venituri de peste 30 mld. $ fiecare),urmate de Germania,Marea Britanie,Austria,Grecia s.a.In plus,ministatele(mai ales San Marino,Andorra,Liechtenstein,Luxemburg) au ,de regula,ca principala surse de venituri,turismul.Pe continentul european,se practica,in principal,trei mari tipuri de turism,la toate detinand suprematia mondiala:
balneo-maritim
montan si de sporturi de iarna
cultural-istoric
Turismul in
balneo-maritim
balneoclimateric
turism montan si de sporturi de iarna
turism cultural-istoric
Sisteme de transport in Europa
Europa dispune de cel mai diversificat,dens si complementar sistem de transport de pe Glob:toate tipurile de cai de transport(feroviare,rutiere,fluviale,maritime,aeriene,speciale),formand o retea din ce in ce mai complexa,si mijloacele de transport aferente,infrastructura(instalatiile care deservesc transporturilor),curentii si rutele de transport.
Transporturile feroviare.Acest tip de transport a luat nastere chiar pe continetul european la inceputul secolului al XIX-lea.Reteaua europeana de cai ferate este cea mai densa si cea mai electrificata(in proportie de aproape jumatate) de pe Glob.In plus are o importanta retea de cai ferate,pe unele circuland trenuri de mare viteza(TGV), care scurteaza considerabil timpul calatoriei in conditii de confort sporit;cele mai noi,date in folosinta in 2007,ating 575 km/h).
Transporturile rutiere.Au cunoscut o dezvoltare spectaculoasa in ultimele decenii,rezultand o retea de cai rutiere de peste 6,6 mil. km.Un aspect al modernizarii il reprezinta reteaua de autostrazi,caracteristica mai ales Europei deVest,unde se remarca tari ca Germania si Spania(circa 12 000 km fiecare),Franta(10 400 km),Italia(6500 km),Marea Britanie(3500 km).
Transporturile maritime.Beneficiind
de numeroase facilitati naturale Europa a cunoscut, inca din Antichitate,o vie
activitate portuara.Intre marile porturi ale continenutlui se inscriu:
Anvers/Antwerpen,
Transporturile fluviale.Au o vechime considerabila si completeaza reteaua terestra de cai de comunicatie,atat pentru materii prime cat si pentru calatori.Cursurile de apa sunt legate intre ele si completate de o adevarate retea de canale,care insumeaza circa 14 000 km.
Transporturile aeriene.Au cunoscut o remarcabila dezvoltare,Europa ocupand locul secund,dupa America de Nord,atat la numarul pasagerilor transportati,cat si la tone/km.
Transporturi speciale.Si aceasta forma de transporturi este bine dezvoltata in Europa,inclusiv in tara noastra,fiind reprezentate de conducte(indeosebi cele pentru petrol si gaze naturale),linii electrice de inalta tensiune,telecomunicatiile,cu o impresionanta dezvoltare si extindere a internetului,care a devenit indispensabil.
Sisteme de transport in Romania
Tara noastra are un sistem de transport similar celui continental,incluzand toate tipurile de cai de comunicatie si mijloace de transport,dar nu in toate cazurile la nivelul cerintelor.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
