GEOGRAFIE SI TURISM - Functiile geoeconomice ale orasului Teius

 

Functiile geoeconomice ale orasului Teius

CUPRINS

INTRODUCERE

I. Importanta orasului

II. Istoricul cercetarilor

III. Rolul componentelor naturale

Pozitia si localizarea geografica

Relieful, suport stabil al asezarilor umane

3.3.Elementele climatice

3.4. Reteaua hidrografica si resursele de apa pentru aprovizionarea orasului

3.5. Vegetatia si solurile din elementele orasului si a arealelor limitrofe

IV. Potentialul fondului demografic

Populatia activa, conditie esentiala a dezvoltarii si cresterii economice

Structurile sectoriale de oferta demografica pentru solicitarile industriilor de varf si a legaturilor economice

Reconversia populatiei active, dupa 1990

V. Functiile geoeconomice actuale ale orasului

Functia industriala

5.2. Functia de transport

Functia comerciala

Functia turistica

Functia agro-industriala

VI.Calitatea mediului ambiant. Factorii poluanti

VII. Strategii de dezvoltare socio-economica in concordanta cu Planul National 2007-2013

VIII. Concluzii generale

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCERE

Numeroase sunt acele locuri privilegiate, unde se nasc orase, cum ar fii: confluenta cursurilor de apa (Blaj, Dej, Alba Iulia), promotorii pentru aparare (Cluj - Napoca), bogatii ale subsolului (Petrosani, Abrud, Rosia Montana, Ocna Mures, Turda), ape termale sau minerale (Baile Herculane, Borsec, Sovata), locuri de popas dupa calatorii lungi, incrucisare de drumuri mai vechi, etc.

Deseori aceste avantaje se completeaza, sporind de - a lungul timpului importanta, cu deosebire a centrelor urbane, fara a uita, insa, rolul omului.

Teiusul este in primul rand, un rod al activitatii umane si abia apoi al naturii. Situat fiind intre doua centre urbane mai vechi (la nord Aiudul si la sud Alba Iulia), nimic nu parea sa favorizeze formarea unui nou oras, nici macar pozitia sa la varsarea raului Stremt in Mures.

Odata cu aparitia cailor ferate, neinsemnata asezare (in a doua jumatate a sec. al XIX - lea), a devenit punct feroviar de baza, prin intermediul caruia se realizau legaturi intre nordul tarii (Satu Mare, Baia Mare, Oradea, Cluj - Napoca), cu cele din sudul tarii (Ploiesti, Bucuresti, Constanta, Craiova), intre tarile dun sudul si cu cele din vestul si estul Europei.

Ca urmare a dezvoltarii economice, a crescut si populatia de la 3589 locuitori, in anul 1910, la 3886 in 1921, 6515 in 1976, pentru ca la 31 decembrie 1993 sa ajunga la 6287 locuitori. Teiusul devine, astfel martorul unei cresteri permanente a populatiei, a dezvoltarii unei piete mai cautate decat altele, iar aparitia unor institutii si fabrici au dus la o dezvoltare sccentuata a acestei asezari.

Cu siguranta, dezvoltarea Teiusului a fost favorizata si de pozitia pe care acesta il ocupa la contactul dintre Muntii Apuseni si bazinul Transilvan. Dezvoltarea sa a fost favorizata, de asemenea si de o asezare aleasa intr - o vale cu o largime de peste 3 km si cu terase frumoase (250 m, 260 m, 275 m, 280 m, 360 m si 420 - 440 m) ferite de inundatiile Muresului. Acest versant oriental al Apusenilor se bucura si de un climat propice influentat de vanturi mai calde si mai uscate, favorabile atat pentru cultura plantelor cat si a pomilor fructiferi. Iata in sumar, cadrul fizic si meconomico - geografic in care s - a dezvoltat Teiusul.

Lucrarea de fata prezinta un tablou general al orasului Teius, din judetul Alba. Lucrare este structurata in VIII capitole, fiecare capitol incercand sa transmit informatii cat mai exacte si mai actuale cu referire la Teius, Ne aduce la cunostinta ceea ce inseamna orasul din punct de vedere istoric, geografic, demografic, geoeconomic si strategic.

In primul capitol este tratata tema orasului, incercand sa dau o definitie atat asezarii umane cat si a orasului in sine. Am prezentat importanta orasului pe plan national si ragional.

Capitolul doi trateaza istoricul localitati precum si istoricul cercetarilor iar in al III lea capitol sunt prezentate aspectele geografice cum ar fi : asezarea si pozitia orasului, relieful, clima, hidrografia, vegetatia si solurile. Iar in capitolul IV sunt prezentate elementele demografice, din cele mai vechi timpuri pana la ultimul recsamant.

Capitolul V vorbeste despre functiile geoeconomice ale orasului, cum ar fi : industriala, turistica, transport, agro-industriala, in acest capitol am incercat sa prezint importanta orasului din punct de vedere socio-economic, aratand marile valori ale orasului Teius. In capitolul VI se vorbeste despre mediul ambiant si factori poluanti al orasului. Iar in ultimul capitol prezint cat se poate de complet si de bine strategiile de dezvoltare socio-economica a orasului in perioada 2007 - 2013.

Viitorul orasului Teius, va fi implinirea unui vis etern, integrarea in marea familie europeana, avand multe din cerintele impuse de UE realizate, putand deveni un oras modern, european.

I. IMPORTANTA ORASULUI

In decursul devenirii sale istorice omul si-a creat un mediu artificial, pentru a se feri de o natura cand darnica, cand ostila,o locuinta. Prin grupare ateritoriala a mai multor locuinte si realizarea unui mod de covietuire sociala specific au rezultat asezarile umane. Ele au cunoscut in evolutia lor perioade de declin si de inflorire, unele au disparut iar altele s-au pastrat pana in zilele noastre. Ele impodobesc astazi suprafata Terrei aidoma unei imense constelatii de pe bolta cereasca, unele avand o 'stralucire' puternica, altele abia 'licarind', minuscule intre cei doi poli ai planetei. Asezarile pot fi permanente si temporare, cu o larga arie de raspandire geografica.

Asezarile permanente sunt cuprinse intre 83s latitudine nordica (Siorapaluk - localitate din Groenlanda) si 55s latitudine sudica (Ushuaia in Chile). In ce priveste raspandirea pe verticala intalnim asezari amplasate sub nivelul marii (Ierihon - Iordania la 250 m sub 0) si pana peste 5000 m (Chupiquina in Chile - 5600 m, Arash in Tibet - 5320 m). - fizionomia specifica a satului data de o structura in general mai putin compacta a locuintelor in vatra, predominarea imobilelor cu un singur nivel si retea de drumuri de categorie slaba si mediocra. Populatia satului este ocupata preponderent in activitati primare, pe cand orasului ii sunt specifice activitatile secundare si cele tertiare.[2]

Orasul este o forma de organizare, inzestrare si utilizare a unui teritoriu in scopul concentrarii, transformarii si redistribuirii produselor necesare intretinerii, recreerii si progresului unei populatii de pe teriorii diferite ca intindere (de la zona imediat inconjuratoare pana la intregul glob). El se inscrie in peisaj prin cladiri, retea de drumuri etc. si presupune o asociere teritoriala si corelatie functionala intre un nucleu central (aglomeratia) si un spatiu inconjurator de intindere variabila, de la caz la caz si de la epoca la epoca. Odata cu concentrarea mai accentuata de bunuri (materii prime, preoduse fabricate si semifabricate, forta de munca, mijloace de intretinere, bunuri spirituale etc.) incepe de obicei functia urbana. Trebuie subliniata pe aceasta cale importanta pozitiei geografice in alegerea locurilor de concentrare urbana.

Orasul este zona urbana formata de obicei din zone rezidentiale, zone industriale si de afaceri, impreuna cu functii administrative asupra unei zone geografice mai intinse. O mare parte din suprafata oraselor este ocupata de cladiri, drumuri si strazi[4]. Componentele teritoriale ale orasului sunt: vatra - suprafata cuprinsa in linia de contur a zonei cladirilor de locuit; intravilanul - suprafata afectata constructiilor, ingloband toate zonele functionale ale orasului mai putin teritoriul agricol; extravilanul - restul suprafetelor din perimetrul administrativ al orasului.

Orasele in evolutia lor cunosc o permanenta extensiune teritoriala si remodelare intensa. Datorita acestor fenomene dinamice prin extensiune nu rezulta lipsa orasului, ci dimpotriva intalnim pe suprafata globului zone continuu urbanizate alaturi de aparitia insulara a orasului ori absenta lui. Formele de evolutie si concentrare urbana sunt diferite de la epoca la alta si de la o regiune la alta. Ele difera atat ca geneza cat si ca marime. In functie de aceste doua elemente deosebim urmatoarele forme de concentrare urbana: aglomeratiile, conurbatiile si megalopolisurile.

Importanta oraselor:

- in orase se afla marea majoritate a locurilor de munca, firmelor si institutiilor de invatamant superior

- orasele sunt baza schimbarii prin inovare, spirit antreprenorial si crestere economica

- orasele pot inregistra diferente semnificative din punct de vedere economic si social, putand exista inegalitati spatiale (intre vecinatati) sau sociale (intre diverse grupuri)

-calitatea mediului in zonele urbane reprezinta un important factor de atractie

Orasul Teius cu arhitectura, cultura si conceptiile oamenilor de, diferite nationalitati, care traiesc aici, imprima vietii de zi cu zi, o pregnanta vocatie moderna, iar prin imbinarea edificiilor vechi cu cele noi, iti impune un simtamant de pietate, de veneratie pentru efortul si stradania inaintasilor.

Chintesenta existentei acestei asezari milenare, se datoreste in primul rand oamenilor sai, indiferent de nationalitate, care au pus in practica, intotdeauna marile valori ale existentei umane.

Orasul Teius prin oamenii sai, dispune de un imens potential creativ, care trebuie pus in valoare in toate domeniile de activitate, cum ar fi agricultura, industrie, economie, turistica si comerciala.

Aici nu isi are loc zicala ,,cu capra vecinului", oamenii au invatat unii de la altii, s-au ajutat reciproc, l-au respectat pe cel mai bun, lasand la oparte orgoliile si ambitia, stiind ca este bine sa se pastreze aceasta mostenire si pentru generatiile tinere.

In orasul Teius sunt dezvoltate importante activitati culturale, industriale, comerciale, turisticesi si socio-economice, care atrag populatia.

Zona teritoriala ce alcatuieste orasul Teius este asezata in partea centrala a judetului Alba, pecursul mijlociu al raului Mures.

Localitatea Beldiu este situata in extremitatea nordica a teritoriului administrativ al orasului Teius, pe malul drept al raului Mures la o distanta de 5 km de oras. Legatura cu orasul se face prin drumul comunal DC 17 - DN 1.

Localitatea Capud este situata in partea centrala a teritoriului administrativ al orasului Teius, pe malul stang al raului Mures, fiind legata de oras prin drumul comunal DC 19 - pod plutitor peste raul Mures. Distanta dintre localitate si oras pe acest traseu este de 6 km, dar tinand cont ca trecerea raului Mures nu este o solutie sigura in toate anotimpurile, se ajunge printr - un drum local din DN 14.

Localitatea Coslariu Nou este situata in extremitatea sudica a teritoriului administrativ al orasului Teius la intersectia cu magistrala de cale ferata Bucuresti - Teius - Cluj cu magistrala Teius - Simeria - Arad. Fata de statia CFR Teius localitatea este situata la 3 km distanta.

Localitatea Petelca este amplasata in partea de nord a teritoriului administrativ al orasului Teius, pe malul stang al raului Mures, la cca 7,0 km de acesta.

Dezvoltarea transportului rutier este pusa pe seama trecerii prin Teius a uneia dintre cele mai importante magistrale rutiere din tara, D.N. 81, care face legatura intre tinuturile Crisanei, Maramuresului si Transilvaniei de Nord cu cele ale Transilvaniei de Sud, Olteniei si Munteniei.

Aceasta magistrala a fost construita in anul1936 de catre o companie din Suedia.

Principalele cai de comunicatie care strabat teritoriul sunt: drumul national ce face legatura intre Alba Iulia si Aiud, DN 14 B spre Blaj si drumurile comunale DC 17 spre Beldiu si DC 1 spre Mescreac, localitate apartinatoare comunei Radesti.

O importanta deosebita in sistemul cailor de comunicatii terestre il are calea ferata care strabate orasul si face legatura spre toate zonele tarii, in acest sens Statia CFR Teius, reprezinta un important nod feroviar al Romaniei. De asemenea, halta CFR Coslariu triaj, se inscrie ca un punct important al sistemului de comunicatii terestre, destinata in special transportului de marfuri.

In zilele noastre locuitorii Teiusului cauta sa se integreze in marea comunitate europeana, in care tarile ce au aderat acum 20 de ani au facut progrese din punct de vedere economic si cultural. Meritul fiecarui popor sta in puterea de a se adapta intr-un ansamblu, pastrandu-si mostenirea culturala si credinta. Provocarea pentru viitoarea generatie este nu numai sa faca parte din aceasta familie, ci si sa aiba in cadrul acesteia un rol important.[5]

II. ISTORICUL CERCETARILOR

In mijlocul Ardealului, pe malul drept al Muresului, in apropierea locului unde Tarnava isi varsa apele in Mures, se afla orasul Teius, localitate cu un bogat trecut, a carei istorie este strans legata de istoria Transilvaniei si a Romaniei.[6]

Locuitorii Teiusului au luat parte la importante evenimente istorice, au rabdat cu stoicism incercarile vremilor si nu si-au pierdut increderea in ziua care sa le aduca o viata mai buna.[7]

Istoria localitatii este deosebit de interesanta. Radacinile existentei sale sunt infipte chiar in primele etape ale existentei umane pe aceste meleaguri transilvanene. Din timpuri stravechi Valea Muresului a oferit conditii, foarte favorabile, intemeierii si dezvoltarii multor asezari omenesti. Una dintre aceste asezari multiseculare este Teiusul, apreciat de-a lungul existentei sale, deseori ca o localitate de reala insemnatate. Datele referitoare la existenta localitatii, provin in marea lor majoritate din : sapaturi arheologice si obiecte materiale dezvaluite de acestea din registre bisericesti, insemnari facute de cronicari, precum si din diferite documente statistice si de administratie. Marturiile arheologice scoase la iveala cu prilejul unor sapaturi realizate de catre Muzeul de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca intre anii 1948-1950, (vase de ceramica cu lustru negru caracteristice, torte inalte zoomorfe si foarte stilizate, morminte etc.) plaseaza aparitia asezarii in epoca bronzului, epoca cunoscuta sub numele de "NOUA" la care se mai adauga urme scitice si ale popoarelor migratoare.

Majoritatea datelor reprezinta marturii pretioase care evoca viata stramosilor nostrii, care au trait pe aceste meleaguri de milenii, si au aparat pamantul lor chiar cu pretul vietii in lupte, deseori victorioase, sau alteori au dus la infrangeri umilitoare. Istoria localitatii este presarata cu numeroase momente de zbucium, momente care ii confera o pozitie privilegiata in randul asezarilor, cu vechi traditii istorice, din Transilvania. Primele documente scrise atesta existenta Teiusului in anul 1920, cand apare mentionat intr-un registru al dijmelor papale sub numele de "VILIA SPINARUM" (THIUS), dar radacinile existentei sale nu se opresc aici, ci ele "se infig" mult mai profund, in istoria neamului nostru.[8]

In perioada antica Teiusul este mentionat ca o asezare mai modesta, amplasata in apropierea vechiului drum imperial construit de Imparatul Traian intre anii 106-108 i.de.Ch. drum pavat cu piatra si caramida arsa, care facea legatura cu marile asezari ale acelei perioade : Apullum (Alba Iulia), Potaissa (Turda) si Napoca (Cluj-Napoca). Dupa datele de care dispunem , este posibil ca in zona "Cetateaua" sa fi existat o cetate de dimensiuni mai reduse, ce indeplinea un rol de supraveghere a drumului imperial, fapt insemnat si pe harta Daciei Romane. Datorita asezarii sale la intersectia acestor drumuri comerciale, perioada medievala a constituit o etapa infloritoare in existenta Teiusului mai ales dupa colonizarea sasilor Saxoni in Transilvania, adusi aici de catre regele Geza al II-lea dupa anul 1200. Acestia se indeletniceau in mod deosebit cu negotul si mestesugurile, lucruri care au facut ca Teiusul sa se dezvolte in continuare. Tot acesti sasi au cunstruit aici si prima bazilica romanica in sec. XIII, care mai apoi a trecut in posesia comunitatii reformate, datorita reformei religioase, in secolul al XVI-lea.

Aceasta perioada de inflorire a fost intrerupta de navalirea tataro-mongola de la 1241 si rascoala ibagilor de la 1437 precum si de incercarile de penetratie otomana din prima jumatate a secolului al XV-lea carora li s-a opus prin lupte grele, voievodul Transilvaniei din acea vreme Iancu de Hunedoara, care aici a construit o cetate intarita in zona numita "Costei". Din documentele istorice rezulta ca aceasta cetate a fost ridicata din ordinul lui I ancu de Hunedoara intre anii 1446 - 1450, de catre pietrarul Conrad (Conradus Lapicida), caruia drept recompensa marele voievod i-a daruit o sesime dintr-un sat din partile Brasovului.

Elementele materiale, scoase la lumina din perioada medievala, dupa diferitele sapaturi arheologice, se afla in pastrarea Muzeului de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca si Muzeul National de Istorie din Alba Iulia, ele atestand existenta populatiei romanesti inca din sec. IX - X.

Un moment insemnat, in favoarea acestei localitati, l-a reprezentat actul de privilegiu emis de Regele Matei Corvin in "unno domini 1464" in care THYMYS (Teius) din tinutul Albei este declarat oras Regesc. Tot in acest document se face mentiunea ca locuitorilor li se acorda privilegiile si drepturile de care dispuneau si locuitorii din celelalte 8 orase regesti libere din Transilvania (Sighisoara, Medias, etc.)

In continuarea existentei sale, Teiusul a fost martorul a numeroase evenimente istorice care au lasat importante amprente asupra evolutiei sale. Unul dintre aceste evenimente l-a reprezentat Campania lui Mihai Viteazu, campanie care a fost sprijinita di plin de locuitorii Teiusului. Drept razbunare pentru acest sprijin, acordat voievodului, in anul 1603 generalul Basta a incendiat casele omorand o buna parte din locuitori si a daramat bisericile.

In perioada care a urmat orsul a mai trait numeroase evenimente istorice cum ar fi : navalirea trupelor habsburgice din 1704 - 1707, rascoala crestin-religioasa care a avut loc intre anii 1758 - 1761, infiintarea gruparii greniceresti la jumatatea secolului al XVIII-lea, revoltele taranesti din 1784, valul revolutionar al anilor 1848-1849. La 29 octombrie 1948, Avram Iancu in fruntea motilor sai urmeaza sa atace Aiudul, dar evenimentele se precipita si Teiusul este asediat de armatele nobiliare. Putin timp mai tarziu , in ianuarie 1949 armata lui Axeente Sever asediaza Aiudul, iar prefectul Prodan, isi stabileste pentru mai mult timp resedinta la Teius. A urmat apoi Miscarea memorandista 1892-1894, care a reprezentat o mare actiune politica initiata de intelectualitatea romana din Transilvania.[9]

O periada grea in viata acestei localitati a reprezentat-o primul razboi mondial (1914 - 1918) care pe langa imensele pagube materialea mai adus si numeroase sacrificii umane. La terminarea acestuia, imperiul austro - ungar a inceput sa se destrame, iar lupta pentru eliberare nationala s-a intensificat si in comuna noastra. Ziarul ce sustinea aceasta lupta era "Alba Iulia" la editarea caruia si-au adus aportul Zaharia Muntean si Alexandru Borza din Teius.

Apropierea momentului Unirii a starnit entuziasm deosebit si in Teius. In acele zile la Teius, toata populatia citeau Ziarul Unirea din data de (28 noiembrie 1918), care a publicat texte prin care ii chema pe toti romanii la Adunarea Populara, cum ar fi : "Veniti cu miile si cu zecile de mii ! Lasati pe o zi grijile voastre , acasa caci in aceasta zi vom pune temelia unui viitor bun si fericit pentru intreg neamul nostru romanesc." Insa din nefericire aici la Teius, a cazut prima victima a Unirii, in persoana tanarului Ioan Arion din Aghires, care in timp ce flutura steagul romanesc, la usa vagonului in care se aflau el fost rapus de gloantele, unui gardian care se afla la una din ferestrele etajului I al garii.

Infaptuirea Marii Uniri a datun nou avant dezvoltarii si prosperitatii economice, dezvoltare ce a fost rupta de declansarea celui de al II-lea razboi mondial (1939 - 1945) care a adus Teiusenilor numeroase necazuri materiale si multe jertfe omenesti. Din pacate sferintele au mai continuat, in buna parte si dupa 1945. [10]

Cea mai frecventa intrebare care se poate pune este legata de numele localitatii, care, in curgerea vremii, a avut o adevarata metamorfoza si anume: se amintesc date despre orasul Brucla, in tabela Pentengeriana, care este situata la o distanta de 17,5 km departare de Apulum (Alba Iulia), pe ruinele caruia - dupa retragerea romanilor (secolul III) - s-a ridicat Teiusul.

Aceasta localitate a suferit o lunga perioada de timp datorita migratiei continue a popoarelor barbare, acesta fiind si unul dintre motivele pentru care Teiusul nu s-a amintit ca localitate mai repede in istoria poporului nostru. In actele medievale se fac mentiuni in repetate randuri de ,,comuna,, Teius, dar cea mai veche marturie este o diploma data de Voievodul Rolandus, care a fost acordata la Teius, avand mentionat urmatoarele: 'Datus in vila Thyues, in octavis sancti Michaelis arhangheli, anno domini M.C.C. nonagesimo tertio 1293 6 oct.'.Teiusul este mentionat in doua diplome, datate la 14 si15 iulie 1347 in Manastur, denumirea localitatii variind astfel: Thyues, Tyus, Tyuys, Thywis. Alte doua diplome dateaza din secolului XV: cea a Voievodului Iancu din 9 iulie 1408 si a lui Nicolae din 14 octombrie 1415, amandoua fiind date la Thywis = Teius. In registru decimelor papale, Teiusul figureaza sub numele de 'Spinis'. In acelasi registru in anul 1337 figureaza cu numele de 'Tyovya'. O alta semnificatie, si anume in ungureste cuvantul 'tovis' traducerea este 'spin' - de unde numele localitatii 'villa Spinorum' = orasul cu spini = 'Tovis' . In alte documente Teiusul apare si sub nume german si anume: 'Drei Kirchen', adica 'orasul cu 3 biserici', dovada incontestabila a importantei si dezvoltarii lui, fiind vorba de biserica ortodoxa - romaneasca, cea catolica si cea reformata. Alte insemnari scot in evidenta date despre Teius, dar se apreciaza a fi suficienta prezentatarea evolutiei numelui, care si astazi - in termeni locali - se zice 'Cheius' sau ,,Chius". In anul 1994 Teiusul devine oras.

Etimologic, numele localitatii semnifica un tinut care odinioara era dominat de existenta unei vegetatii de tufisuri, probabil alcatuita din maces si porumbar. De altfel, numele de Villa Spinarum, adica Satul Spinilor, asa cum am aminiti in paginile trecute, este in concordanta atat cu traducerea germana, cat si cu cea maghiara, semnificatia ramanand aceeasi. Exceptie face o varianta de la mijlocul secolului al XIX-lea (1854), cand numele localitatii Teius era Dreikirchen (Satul cu trei biserici).[13]

Istoricul maghiar Orbán Balázs afirma ca denumirea localitatii este maghiara si provine de la numele unuia dintre membrii familiilor vechi, care au avut in posesie cetatea de la Teius si mosia ce-i apartinea si anume Antonius de Thyvys.[14] Dupa alti autori, localitatea a fost intemeiata de colonistii sasi, adusi in Ardeal de Regele Ungariei Géza al II-lea.[15] Actele medievale fac mentiuni in repetate randuri despre Teius. Cea mai veche marturie este o diploma data cetatenilor dejeni de voievodul Rolandus, de a avea permisiunea sa tina targul saptamanal in ziua de joi, fara sa plateasca pentru acest drept, impozit. Diploma este datata la Teius, avand urmatoarea specificare: Datus in vila Thyues, in octavis sancti Michaelis arhangheli, Anno Domini MCC nonagesimo tertio (1293). In secolul urmator, Teiusul este mentionat in doua diplome, una datata in Manastur, la 14 iulie 1347, cealalta din 15 iulie 1347, denumirea localitatii fiind: Tyus, Tyuys. De la inceputul secolului al XV-lea exista doua diplome: cea a voievodului Iancu, din 9 iulie 1408 si a lui Nicolae din 14 octombrie 1415, amandoua fiind date la Thywis (Teius).

In secolul al XVI-lea, Teiusul este prezent nu doar in documente, ci si in unele harti din aceasta perioada. Intre hartile lui Johannes Honterus se afla si harta Chorographia Transylvaniae, tiparita la Bassel in anul 1532, in care Teiusul apare sub denumirea de Durnnen.

O alta harta a Transilvaniei, editata la Viena in 1566 de catre umanistul Ioannes Sambucus include si ea Teiusul, in randul localitatilor din apropierea orasului Alba-Iulia.[16] Localitatea este marcata cu silueta unei cladiri colorate in rosu care sugereaza o biserica, cetate sau fortificatie. In lucrarea lui Michael Lebrecht, Descrierea Transilvaniei, Teiusul este amintit in documente si cu numele german Dreikirchen, iar mai tarziu, ca Tövis, Dreikirchen, Durnnen.

Evolutia istorica a localitatii, trecutul acestor meleaguri, este pastrata de constructii si monumente precum :

- Zona arheologica

- Bazilica romanica, sec. al XIII-lea

- Cetatea si biserica romano-catolica, sec. al XV-lea

- Biserica veche (Bisericuta), sec. al XVII-lea

- Scoala primara vche (1924)

- Troita vanatorilor de munte (1931)

- Podul de fier de peste raul Stremt (1931)

- Mormintele eroilor din cimitirul orasului

III. RORUL COMPONENTELOR NATURALE

Pozitia si localizarea geografica

Orasul Teius este amplasat in zona central vestica a tarii, fiind situat pe coordonatele geografice reprezentate de paralela de 46s15´ latitudine nordica si meridianul de 23s50´ longitudine estica, la o distanta de 18 km de municipiul Alba Iulia, pe culoarul Muresului, in Depresiunea Teiusului. Aceasta pozitie i-a favorizat in toate etapele evolutiei sale istorice realizarea unor importante schimburi de marfuri specifice muntelui, dealului, campiei si luncii. Aceasta fiind o cauza importana pentru organizarea in aceasta zona, din cele mai vechi timpuri, a traditionalelor targuri cunoscute in toata tara.

Zona centru cuprinde parti insemnate din cele trei ramuri ale Carpatilor Romanesti, zona colinara a Podisului Transilvaniei si depresiunile din zona de contact intre zona colinara si cea montana. Zona montana se intinde pe 47% din suprafata Regiunii Centru, ocupand partile de est, sud si vest ale regiunii. Zona colinara cuprinde Podisul Tarnavelor, in intregime si partea de est a Campiei inalte a Transilvaniei. In zona de contact intre regiunea montana si cea colinara se gasesc depresiunile Fagarasului si Sibiului in partea de sud, Culoarul Alba Iulia-Turda in partea de vest si dealurile subcarpatice in partea de est.[18]

Culoarul Muresului (are altitudinea cea mai coborata la confluenta Ariesului cu Muresul 270 m si 220 m la confluenta Sebesului), este astfel clar limitat intre rapa de impingere ce margineste Podisul Tarnavelor si dealurile piemontane atasate Muntilor Trascau. Sub raport morfologic culoarul are un aspect depresionar, fiind disimetric din cauza abaterii Muresului catre sud, fapt datorat impingerii exercitate de afluentii vigurosi care coboara din Muntii Apuseni. O serie de inaintari mio-pliocene dinspre munte genereaza citeva strangulari, individualizandu-se bazinete depresionare. Elementul morfologic dominant il constituie prezenta teraselor bine dezvoltate. Cele opt terase ale Muresului (2-3 m, 8-12 m, 18-25 m, 30-40 m, 50-60 m, 75-85 m, 90-120 m, si 140-150 m) sunt bine utilizate in agricultura, favorizand totodata dezvoltarea numeroaselor asezari rurale si centre urbane cum este si Teiusul.

In partea de nord Teiusul se invecineaza cu, Comuna Radesti, alcatuita din patru sate, situata in lunca si terasele de pe partea stanga a vaii Muresului, in zona de contact a acestora cu Dealurile Tarnavei Mici. Are o populatie de 1432 locuitori (1998), 710 de sex masculin si 713 de sex feminin. Pe teritoriul satului Radesti, mentionat documentar, prima oara, in perioada 1263 - 1269, au fost identificate urmele unei asezari daco - romane. Aici putem gasi o biserica reformata din sec. 18 - lea.

Tot in partea de nord, numai ca pe partea dreapta a vaii Muresului, intalnim Municipiul Aiud, situat in zona Dealurilor Aiudului, 260 m altitudine si 30 km N de municipiul Alba Iulia. Are o populatie de 29.101 locuitori (1998), din care 14.383 de sex masculin si 14.718 sex fem.

In NV se invecineaza cu, Comuna Stremt, alcatuita din patru sate, situata in partea de sud a Dealurilor Aiudului, la poalele NE a Muntilor Trascau, pe raul Stremt. Are o populatie de 2747 locuitori (1998), 1398 sex masculin si 1394 sex feminin. Este centru pomicol. A fost mentionat pentru prima oara documentar in anul 1332.[20]

In SV intalnim, Comuna Galda de Jos, alcatuita din 11 sate, situata in zona de contact a Dealurilor Aiudului, cu prelungirile Muntilor Trascau, pe raul Galda. Are o populatie de 4687 locuitori (1998), 2357 de sex masculin si 2330 sex feminin. In cadrul localitatii intalnim, o ferma de crestere a porcilor, pomiculturi de meri, peri, pruni. Este mentionata ducumentar prima oara in anul 1287.[21]

In SE este invecinat cu, Comuna Mihalt, alcatuita din patru sate, situata in partea de vest a Podisului Tarnavelor, la confluenta Tarnavei cu Muresul. Are o populatie de 3611 loc. (1998), dintre care 1888 sex masc. si 1723 de sex fem.

Relieful, suport stabil al asezarilor umane

Geografic vorbind, Teiusul este situat in Depresiunea Transilvaniei la extremitatea sa cea mai vestica, avand in dreapta Muresul, intr-un coridor depresionalr cunoscut sub numele de "Culoarul Turda - Alba Iulia"[22]

Culoarul Turda - Alba Iulia se extinde de la confluenta Ariesului cu Muresul, in partea de nord si tine pana la unirea raului Sebes cu Muresul, in partea de sud. Se desfasoara ca un segment larg al Muresului numit uneori si depresiunea Aiud - Alba Iulia desi in buna parte reprezinta un relief deluros asemanator altimetric cu cel din podisul din partea de est.

Limita de nord corespunde cu marginea sudica a Dealurilor Feleacului, intre vaile paraielor Galda Mare si Valea Florilor, unde dealurile prezente aici se pierd in Depresiunea Turzii, care are un aspect de campie. La est de Valea Florilor limita urmareste contactul cu campia Sarmasului pana pe valea Muresului, apoi denivelarea care separa Podisul Tarnavelor de Valea Muresului, marcata de un sir de asezari, printre care si orasul Teius.

In sud culoarul este partial inchis de extremitatea nord estica a Muntilor Vintului mai jos de Alba Iulia, ramanand sa se continue numai partea joasa a culoarului constituita din terasele si lunca Muresului. Limita de vest este clar imprimata in relief ca fiind versantul estic al Muntilor Trascau si treapta colinara a culoarului.

Altitudinea maxima este de 682 m in Varful Braniste, situat la contactul cu Muntii Trascau, urmeaza varful Dealul Rotund 557 m din Dealul Mahaceni, deal aflat in partea de nord a Teiusului si unde intalnim altitudinile cele mai mari din Culoarul Turda - Alba Iulia. Principala particularitate a reliefului din acest culoar o constituie asimetria orografica, ca urmare a trecerii gradate de la glacisul piemontan de sub Muntii Trascau, la culoarul cu terase din partea centrala si apoi la lunca larga a Muresului din est. Acest glacis este sectionat de numeroase vai ale afluentilor Muresului, care coboara din Muntii Apuseni, fragmentandu-l intr-o succesiune de culmi prelungi, continuate cu poduri largi de terasa.[23]

Diferenta maxima de nivel fata de lunca Muresului, la Alba Iulia este de 460 m. Energia reliefului este mai ridicata in partea de nord si de vest. Densitatea fragmentarii prezinta valori mari, de 1,8 - 2 km/km˛ tot in partea de nord si valori mici de 0,5 km/km˛ in partea de sud.

Acesta este strajuit de zone geomorfologice inalte, atat la est, unde intalnim Podisul Tarnavelor, cat si la vest unde avem Campia si Dealurile piemontane ale Muntilor Trascau, intre care sunt oranduite Lunca si Terasele Muresului.

Pe teritoriul Judetului Alba, in zona sudica a culoarului Turda Alba Iulia se evidentiaza Depresiunea Teius, depresiune periferica, aflandu - se la contactul dintre Dealurile Aiudului si Podisul Tarnavelor, este o depresiune foarte neteda dar de asemenea este si extinsa fiind sculptata in formatiunile moi pliocene. Raurile care coboara din Muntii Trascaului au format conuri de depunere care au impus o puternica abatere a Muresului sub rama abrupta a Podisului Transilvaniei, astfel schimbadu - si caracterul devenind dintr - un uluc tectonic median o depresiune periferica. Datorita acestui fapt profilul transversal al depresiunii ia o alta infatisare facand ca raurile care coboara din Trascau sa bata mai mult in partea stanga.

Depresiunea se mentine sub forma de culoar larg de 3-4 km, la nord de Dealul Balag si Piemontul Trascaului ce ocupa o pozitie mediana intre Muntii Trascaului si zona joasa a Culoarului Muresului. Terasele Muresului capata aici o larga extindere pe versantul drept al vaii. Localitatea este cuprinsa intre valorile 300 m in vecinatatea comunei Stremt, iar in partea in care se invecinaza cu comuna Ramet atinge in jur de 680 m in punctul numit Dealul Geoagiului.

Modelarea subaeriana si fluviatila intr-o lunga perioada de timp a facut ca si contactul dintre munti si podis sa se faca printr-o asociere de coline domoale, glacisuri, terase etajate si lunci extinse.

Astfel este posibil ca Muresul sa fii fost atras spre aceasta depresiune periferica in urmarirea ultimelor ape lacustre care paraseau Bazinul Tranilvaniei. Resturi de terasa se insira mai ales pe partea dreapta unde sau mai pastrat petice din Bazinul Ardelean. Aceste terase au o infatisare mai puternica in partea nordica, iar in partea sudica intervin altitudini mai mari. Fapt care poate fii observat din dispunerea reliefului si al altitudinilor inregistrate, cum ar fii; Dealul Balag la sud cu o inaltime de 443 m, ajunge ca in apropierea Depresiunii Turda sa intalnim terase cu o larga dezvoltare pe un culoar lung de 3 - 4 km, cu inaltimi cuprinse intre 2 si 75 m.

Tinand cont de arealul studiat, putem observa imediat in vecinatatea orasului Teius, Dealurile Teiusului, parte componenta a Dealurilor Aiudului. Aceste dealuri reprezinta treapta inalta a culoarului si tin de la contactul cu Muntii Trascaului in partea de vest, in nord intalnim Valea Aiudului, iar in sud Valea Ighitel, la care se adauga terasele inferioare si Lunca Muresului, care este din ce in ce mai dezvoltata de la nord la sud. Aceste dealuri fac parte din nivelul de vale, fiind sculptate la inceputul cuaternalului, situate la 400 - 450 m altitudine, sunt extinse ca o fasie ingusta, sau ca dealuri izolate, in intreaga subunitate.

Regiunea este supusa modelarii actuale, atat prin alunecari cat mai ales prin eroziune, in suprafata lineara. Foarte rar, in unele rape de desprindere apar chiar naruiri. Cele mai raspandite sunt procesele de eroziune prin siroire. In multe vai se formeaza mlastini temporare, iar la gura principalelor paraie se gasesc conuri de dejectie active.

Podisul Tarnavelor se desfasoara in partea de vest a Depresiunii Transilvaniei si este pzitionat fata de Orasul Teius in extremitatea estica a acestuia. Se deosebeste de Campia Transilvaniei prin strate de nisipuri, usor cimentate, a caror permeabilitate a redus eroziunea, facand ca altitudinile de aici sa ramana ceva mai mari. Tot odata in acest podis predomina vai foarte lungi orientate est - vest si nu vai scurte cum inalnim in Campia Tranilvaniei. Ca urmare apar interfluvii principale foarte alungite, retezate de o suprafata de eroziune, dar si cu mici suprafete si inseuari structurale, marginite uneori de abrupturi impunatoare semistructurale.

Ca structura, podisul are domuri pozitionate nord - central - sud - estic, monoclin pe latura sudica si in Podisul Secaselor, mai intalnim si cute diapire in vest pe aliniamentul Ocna Mures, Ocna Sibiu si Miercurea Sibiului. In afara de argile si marne se mai intalnesc rar si tufuri, uneori conglomerate.

In extremitatea vestica a Podisului Tarnavelor, intalnim Dealurile Tarnavei Mici, amplasate in partea de est a Orasului Teius.

Dealurile cele mai reprezentative, in partea de est, din vecinatatea Orasului Teius sunt Dealurile Loapedei unde intalnim cele mai mici inaltimi. Sunt delimitate la nord si la vest de Raul Mures iar la sud de Tarnava Mica pana la confluenta cu Tarnava Mare si Tarnava. Au forma apropiata de un patrulater cu lungimea de 22 km si latimea de 20 km. Se intind pe o suprafata de 450 km˛ ceea ce reprezinta 15% din Dealurile Tarnavei Mici. Altitudinea maxima se intalneste in varful Podina (548 m) situat la nord de Loapadea Noaua, iar altitudinea minima este de 240 m in Lunca Muresului.

Structura orografica este definita de cateva culmi principale situate la 470 -540 m, separate de vai relativ largi, pe alocuri chiar depresiuni intradeluroase. Din acestea se desprind culmi secundare, sei si mameloane cuprinse intre 350 - 450 m, perpendiculare pe culmile principale. Diferenta maxima de nivel fata de Lunca Muresului este de 300 m.

Densitatea fragmentarii cea mai accentuata, de 0,75 - 1,0 km/km˛, a fost determitata pe versantul stang al Muresului. Dealurile Loapadei corespund in mare parte cu cutele constituite din sedimente mio - pliocene .

Modificarile antropice s - au manifestat initial prin des - padurirea masiva a intregului podis, fapt care a favorizat procesele de eroziune.

Dealurile Aiudului localizate la V - SV si NV de Orasul Teius, este subunitatea cea mai intinsa de la contactul Podisului Transilvaniei cu muntii, respectiv partea sudica a acestora cunoscuta sub numele de Depresiunea Aiud Alba Iulia, (Al. Savu, 1987), are aspectul unui culoar larg. Sunt dealuri aflate intr-o regiune constituita din roci sedimentare foarte diferite ca litologie si varsta. In partea de nord vest apar magmatite mezozoice, bazalte cu melafire si diabaze care se extind aici din muntii Trascaului. La contactul dealurilor cu rama muntoasa apar areale mici cu sisturi argiloase, gresii, conglomerate, argile, calcare, sisturi marnoase cretacice si paleogene. In rest predomina marne, argile marnoase, nisipuri si pietrisuri neogene si cuaternare cu iviri sporadice de conglomerate, tufuri si gresii badenian - sarmatiene. Formatiunile miocene sunt afectate mai ales in partea de nord de cateva cute largi, orientate nord sud.

Se intind pe o suprafata de 490 km, respectiv 67% din Culoarul Turda Alba Iulia. Cele mai mari inaltimi ajung la 682 m, iar altitudinile minime sunt de 220 m in Lunca Muresului. Limita nordica, urmeaza contactul dintre Dealurile Mahacenilor si terasa de 30 - 40 m a Ariesului. Limita sudica, foarte scurta, taie Lunca Muresului, intre Oarda si comfluenta cu paraul Paclisa, de unde urmareste firul acestui parau pana la marginea de vest a localitatii Paclisa. Limita de vest, este cea mai complexa, pleaca din nord, urmarind spre sud contactul cu masivul calcaros al Trascaului.

Muntii Trascaului, este unitatea situata in latura de sud - est a Muntilor Apuseni si in partea de vest a Dealurilor Teiusului si a orasului. Este mai clar individualizata si delimitata decat toate diviziunile din aceasta parte, intrucat este inconjurata de vai si depresiuni. Muntii Trascau au o suprafata totala de 620 km˛ reprezentand 5,8% din aceea a Muntilor Apuseni. Altitudinea maxima se inregistreaza in varful Dambau - 1369 m, urmat de varful Corabia - 1307 m si varful Baiosu - 1300 m; toate varfuri situate in extremitatea de sud - vest a unitatii.[24]

Caracterele orografice ale Muntilor Trascau sunt definite de dispunerea liniilor de relief, avand o lungime de 75 km si este fragmentata transversal si transformata intr-un sir de mici masive calcaroase, delimitate de abrupturi accentuate. Culmile din partea de est, orientate catre Dealurile Teiusului, sunt dezvoltate predominant pe roci sedimentare, sunt prelungi, coboara in trepte largi si in ansamblu creeaza aspectul unui pediment fragmentat, inclinat catre Culoarul Muresului. Aparitia masivelor calcaroase izolate introduc contraste morfologice foarte puternice in peisajul morfologic general. Energia maxima a reliefului ajunge aproape de 1000 m pe versantul vestic si se diminueaza spre cel estic. Aceste valori ale energiei reliefului scade treptat spre Culoarul Muresului.

Defrisarile constituie principala interventie antropica in peisajul Muntilor Trascau, de pe urma lor rezultand suprafete intinse de pajiste si terenuri intinse care pot fi cultivate. Amprenta exploatarilor in cariere de substante minerale utile si a rocilor de constructie, se pastreaza si azi in cazul unor serii de localotati, la care se adauga haldele de steril.

Structura geologica si evolutia paleogeografica

Teritoriul pe care se intinde orasul Teius este situat in judetul Alba, judet care reprezinta un spatiu complex, un mozaic petrografic, tributar in mare masura orogenezei alpine. Geologia arealului in care se afla orasul Teius este legata de evolutia regiunilor inconjuratoare, Podisul Transilvaniei, Muntii Metaliferi si Apuseni, in general, actuala infatisare este rezultatul perioadelor de framantari si a celor de liniste, ea este reprezentata prin urmatoarele etaje:

. Panonian, ocupa zonele de deal si este si este caracterizat prin depozite marnoase, nisipuri, argile marnoa-se si foarte rar pietrisuri.

. Pleistocen superior este intalnit la nivelul teraselor superioare si este reprezentat prin: pietrisuri, nisipuri si depozite fine lutoase.

. Holocen superior, a fost atribuit zonei de lunca unde intalnim nisipuri, pietrisuri si depozite lutoase.

Apusenii prezinta un fundament cristalin alcatuit din formatiuni precambriene si paleozoice inferioare care cuprind: calcare cristaline, cuartitice si sericito-cloritoase, amfibolite, sisturi cuartice, granite porfirice, granodiorite, gabrouri. Formatiunile paleozoice madii si superioare prezente de asemenea in fundamentul cristalin sunt acatuite din sisturi verzi si calcare cristaline.[25]

Invelisul sedimentar al Apusenilor este alcatuit din formatiuni permiene (brecii, argile rosii-caramizii), formatiuni triasice (conglomerate cuartice, sisturi argiloase rosii violacee, dolomite, calcare alb-cenusii), formatiunile jurasice sunt puse in evidenta mai ales in Trascau prin intermediul unor calcare masive si formatiuni cretacice alcatuite din calcare, gresii cuartice si argile.[26]

Faza depunerilor din jurasic incepe prin stratele cu Aptychus (tithonice, de varsta) si calcarele de Stramberg. Ele formeaza o banda continua in partea de est a crestei principale calcaroase. Depunerile din faza Kimmerica noua le urmeaza faciesul din flis, austric ca varsta, si incepe cu faciesul calcaros neocomian (stratele de Fenes inferioare) continuat cu stratele de Fenes superioare Barremion albion si formatiunile de "Wieldflisch" - de flis salbatic, reprezentate de strate de Metes. Eocretacicul este prezent prin stratele de Valea Dosului (izvorul Ampoiului), in zona centrala a Trascaului se comtinua depunerile calcarelor (prin stratele cu Aptychus si calcare de Stramberg), iar la contactul cu Muntii metaliferi activitatea vulcanica este deosebit de intensa.

Depozitele Jurasice, calcarele de Stramberg, alcatuiesc in Muntii Trascau cele mai inalte varfuri. Din Valea Geoagiului banda calcarelor se lateste (1,5 km) si mai apoi se ingusteaza la cca. 500 m in Valea Galda.

Calcarele Jurasice se dezvolta si in clipele calcaroase ca suprafata in raport cu creasta principala, la diverse pozitii altitudinale cum sun cele din Valea Ampoiului. Clipele calcoaroase sunt raspandite mai ales in partea de est a Muntilor Trascau si alcatuiesc trei lanturi principale.

La sfarsitul cretacicului se incheie procesele de formare a Muntilor Metaliferi (V. Ianovici si colab. - 1969) incepe activitatea vulcanica. Peste depozitele cretacice se dispune vraconianul - cenomanianul, cu gresii conglomerate (conglo-merate de Negrileasa), strate de Valea lui Paul formate din gresii friabile nisipoase in care cantoneaza clipele calcaroase.

Vulcanismu neogen prezent mai ales in Muntii Metaliferi cuprinde mai ales andezite, andezite cuartifere sau bazaltice. Muntii Sebesului sunt domeniul unor sariaje produse in timpul orogenezei alpine, in urma carora au rezultat roci ce tin de doua grupe tectonice distincte: Autohton (alcatuit in general din roci cristaline cu intruziuni granitice vechi) si Panza Getica suprapusa peste Autohon, formata din roci cristaline cu intruziuni magmatice aparute in intervalul jurasic, paleogen.

Sedimentarul acestor munti tine de trei cicluri: paleozoic superior, triasic si jurasic cretacic. Depresiunea Transilvaniei prezinta un fundament alcatuit din sisturi cristaline permiene-cretacic superoare. Depozitele alpine ale acestui areal depresionar cuprind gresii cu intercalatii de nisipuri si gresii conglomeratice, nisipuri silicoase din oliogen, calcare bituminoase. Neogenul este prezent prin argile, nisipuri si prundisuri sau gresii argiloase in a caror masa sunt localizate formatiuni de sare. Mai sunt prezente de asemenea marne cenusii si marno-calcare.[28]

In timpul paleozoicului sectorul transilvan facea parte din domeniul marin, anumite parti fiind totusi ridicate in timpul miscarilor hercinice care au loc in permian. Mezozoicul debuteaza cu invadarea de catre ape a uscatului, caracterizandu-se pe ansamblu, ca o perioada framantata, marcata de miscari orogenetice, epirogenetice si vulcanism. In timpul jurasicului zona carpatica a suferit o usoara miscare de lansare, astfel ca in apele marine ce au ocupat-o, favorizate de un climat cald au luat nastere formatiuni caroligene pe seama carora s-au format calcare ce au dat pitorescul multor locuri din Apuseni.

In aptian-albian, au loc miscarile orogenetice din faza austrica (paroxismul orogenezei alpine), miscari care in Meridionali au dus la formarea Panzei Getice care s-a deplasat peste Autohton.

La sfarsitul cretacicului se produce faza laramica a orogenezei alpine, faza care are ca rezultat o slabire a arhitecturii fundamentului, ce va duce la scufundarea unor blocuri cristaline, astfel luand nastere Depresiunea Transilvaniei. Datorita coborarii sale, arealul depresionar proaspat decupat este invadat imediat de catre ape.

Neozoicul isi pune amprenta mai ales prin neogen, cand pe latura sudica a Apusenilor, datorita eruptiilor vulcanice se formeaza Muntii Metaliferi.

In Cuaternar, apele ce ocupau Depresiunea Transilvaniei se retrag, iar racirea climei duce la instalarea glaciatiunii care isi lasa amprenta mai ales asupra Muntiilor Sebesului, unde la peste 2000 m altitudine incepe sa se modeleze un relief specific.

In Holocen, odata cu incalzirea climatului, ghetarii ce ocupau spatiul montan se topesc treptat iar raurile incep modelarea depresiunilor intramontane.

Muresul isi schiteaza cursul actual creand vastul culoar care ii poarta numele.

In noile etape de evolutie, paleogene, prin miscarile generale ale Apusenilor se ridica si Muntii Trascau, factorii de modelare ai reliefului fiind cei exogeni. Se realizeaza, apoi Culoarul Muresului, apar primele terase, probabil ca tot acum retragerile mari oligogene incep sa traseze viitoarele cursuri de ape peste creasta calcaroasa.

Faza valaha, din pliocen, duce la aparitia piemonturilor, se formeaza si definitiveaza actuala retea hidrografica, se dezvolta si evolueaza terasele. Tot acum se definitiveaza captarile cele mai importante, se divizeaza creasta calcaroasa principala a Trascaului prin actiunea eroziva a raurilor Stremt, Sard si Sard.

In substadiul subhercinic urmare a miscarilor austrice are loc cutarea si ridicarea terenurilor eocretacice. Cele mai impor-tante strate sunt cele de Ramet formate dintr - o serie detritica dispusa peste ofiolite sau calcare neojurasice.

Structuri Geologice si peisaje geomorfologuce. In partea de vest, formatiunile geologice prezente pe raza orsului Teius, apartin Muntilor Trascau. Dupa ce strapunge doua fasii de roci calcaroase apartinand Jurasicului superior (calcare masive de Stramberg), scoase la zi din masa Cretacicului superior si isi creeaza spectaculoase sectoare de chei, Cheia Pravului, Cheia de la Piatra Baltii, Cheia Rametului, renumita prin particularitatile morfologice, frumusetea peisagistica prin dezvoltarea formelor carstice, a unei flore calcifile bogate. Valea Teiusului patrunde spre est, in a treia fasie de calcar jurasic superior respectiv culmea Plesa Ramatului-Piatra Cetii-Prisaca, aflata la nord vest de Teius, in care a fost creeata Cheia Manastirii. Dupa depasirea ultimului sector de chei, pana la localitatea Geoagiu de Sus, valea strabate formatiuni apartinand Cretacicului, inalnind aceasi alternanta de gresii, conglomerate, gresii conglomeratice, marne, apartinand stratelor de Ramet.[29]

Formatiunile neogene apar in aval de localitatea Geoagiu de Sus, odata cu patrunderea in Piemontul Trascaului si sunt reprezentate de depozite tortoniene adica, calcare, conglomerate, gipsuri, tufuri, gresii, iar pana la contactul cu Muresul, apar formatiuni panoniene alcatuite din nisipuri, argile, marnoase, pietrisuri piemontane. Cele mai noi formatiuni apartin holocenului, sunt reprezentate prin maluri, nisipuri si pietrisuri.

Relieful componenta de bazaa peisajului

Orasul Teius are ca si principala particularitate a reliefului, asimetria, ca urmare a trecerii gradate de la glacisul piemontan de sub Muntii Trascau, la culoarul colinar cu terase din partea centrala si apoi la lunca larga a Muresului din est.    Prin geneza orogenetica, prin pozitia acestui culoar in fata Muntilor Apuseni, prin aspectul deluros al reliefului si cadrul bioclimatic specific, acest areal constituie o unitate geografica de tranzitie intre Carpati si regiunile extra carpatice. Spunem unitate de tranzitie, deoarece desi ea reprezinta ultimele faze orogenice carpatice, care au dus la cutarea si tectonizarea sedimentelor din depresiunile tectonice situate in fata Carpatilor (deci au o origine comuna cu a acestora) totusi relieful de aici se aseamana cu cel al dealurilor.

In cadrul teritoriului Orasului Teius au fost intalnite urmatoarele forme de relief:

. Zona de lunca ► S - a dezvoltat in lungul raului Mures, ocupand suprafete intinse in partea dreapta a acestuia dar si pe partea stanga, aici in proportii mult mai restranse. Aceasta forma se intinde de la nord la sud pe o lungime de 7,6 km si o latime de 3,5 km, in dreptul localitatii Beldiu. Aceasta zona este afectata de inundatii la debite mari ale Muresului. Din punct de vedere pedologic se caracterizeaza prin soluri aluviale, soluri gleice si lacovisti.

. Zona de terase ► Este reprezentata prin urmatoarele nivele de terasa:

Terasa a II - a, 8 - 10 m altitudine rela tiva, este intalnita sub forma unui singur fragment bine dezvoltat situat in nordul localitatii Teius.

Terasa a III - a 20 m altitudine relativa intalnita pe partea stanga a Muresului, la nord de localitatea Petelca.

Terasa a IV - a 35 - 40 m a fost identificata in partea de nord a teritoriului pe o suprafata destul de intinsa.

Terasa a V - a 60 - 65 m altitudine relativa, este intalnita sub forma a trei fragmente cu suprafete mai reduse, unul in partea dreapta a Muresului la sud de Petelca iar celelalte doua pe partea stanga a Muresului in apropierea localitatii Teius.

De remarcat este faptul ca terasele inferioare sunt acoperite cu cernoziomuri argiloiluviale iar cele mai inalte cu soluri brune argiloiluviale.

. Zona de versant ► Este reprezentata prin dealurile estice de la poalele Muntilor Trascau si situate in partea dreapta a Muresului si dealurile din partea stanga ma acestuia care fac parte din Podisul Tarnavelor. Ca altitudine remarcam dealurile din stanga Muresului care ating cote cuprinse intre 350 - 400 m, cel mai inalt fiind Dealil Gloduri 442 m.Cele din dreapta raului ating valori pana la 300 m.

Ca procese de versant cele mai frecvent si mai puternic exprimate sunt intalite in zona dealurilor care fac parte din Podisul Tarnavelor. Aici intalnim procese de eroziune in suprafata in diferite grade de exprimare, de la moderat pana la foarte puternic, fenomene care ocupa suprafete foarte intinse.

Tot ca procese de versant intalnite aici amintim alunecarile stabilizate si active. Acestea afecteaza aproape in totalitate zona de versant, putine fiind suprafetele neafectate. Alunecarile, mai ales cele stabilizate au afectat strate profunde de sol si roca, incat pantele acestor versanti prezinta denivelari foarte adanci. Acest lucru poate fii observat in estul localitatii Capud, unde pe versant apar adevarate mameloane inconjurate de zone mult mai joase.

Dealurile din partea dreapta a Muresului sunt mai putin afectate de procese de versant, aici manifestandu - se numai procese de eroziune in suprafata.

Caracteristica reliefului apare sub forma unei asocieri de culmi deluroase si depresiuni, primele apartinand de obicei anticlinalelor si celelalte sinclinalelor. Aceasta asociere de forme de relief are un evident caracter de uniformitate in sensul ca dealurile si depresiunile sunt dispuse in siruri continue, paralele Carpatilor. Din cele mentionate reiese ca zona studiata nu reprezinta numai o unitate geomorfologica ci si un tip de relief specific. [30]

Asadar in acest areal avem o dispunere a reliefului in trepte de la vest la est. Partea vestica a orasului apartine reliefului montan, munti mijlocii - "muncei", fiind vorba de Muntii Trascaului, iar spre est relieful este colinar. Vaile sunt puternic adancite fata de zonele din jur, iar cand intersecteaza in drumul lor roci calcaroase formeaza sectoare de chei, situatie pe care o intalnim in vestul orasului. Interfluviile sunt prelungi, panta acestora fiind mai mare in zona montana a orasului, iar in partea estica coboara uneori in trepte pana in vai. Se pot remarca forme de relief dezvoltate pe sedimente cretacice, pe calcare jurasice, pe formatiuni neogene, e.t.c.

Analiza cantitativa

Metoda analizei a stat la baza evolutiei stiintei. Ea a primit, totodata un fudament solid prin opera lui Descrates, care afirma in 1973 ca, pentru a intelege complexul, acesta trebuie desfacut in elementele sale componente, analizate separat. Analiza, pentru a fii constructiva, trebuie raportata neincetat, prin intermediul sintezei, la intreg. Ea trebuie sa indice rolul elementelor in structura intregului, sa raporteze serii de date pe baza carora pot fii formulate ipoteze probabiliste, sa arate serii de variatii periodice ale componentelor din geosistem si nu in ultimul rand trebuie sa fie cartografica redand desfasurarea spatiala a faptelor

Hipsometria

Luand in considerare si unitatile vecine de relief, principala particularitate orografica o constituie asimetria reliefului ca urmare a trecerii gradate de la glacisul piemontan, de sub Muntii Trascaului, la culoarul de terase din partea centrala si apoi la lunca larga a Muresului din est.

Diferenta maxima de nivel fata de lunca Muresului, la Alba Iulia este de 460 m. Energia reliefului reprezinta un indicator morfometric care ne arata gradul de adancire in suprafata, a retelei hidrografice. In acest areal energia reliefului este ridicata in partea de nord si vest, atingand 250 - 300 m, si redusa, de 100 - 140 m, pe terasele Muresului si Ampoiului. Cele mai mari inaltimi ajung la 682 m in varful Braniste, la contactul cu Muntii Trascaului, 557 m in varful Dealul Rotund din dealurile Mahacenilor si in varful Podina (Dealurile Lopadei) cu o inaltime de 548 m.Altitudinea minima este de 220 m in lunca Muresului, la sud de Alba Iulia, iar in dealurile Lopadei, situate la vest de Teius, altitudinea minima este de 240 m in lunca Muresului.

Densitatea fragmentarii si configuratia pantelor

Densitatea fragmentarii prezinta valori mari de 1,8 - 2 km/km˛ tot in partea de nord si valori mici de 0,5 km/km˛ in partea de sud, in Culoarul Turda Alba Iulia. In Dealurile Lopadei densitatea fragmentarii cea mai accentuata este de 0,75 - 1,0 km/km˛ si care a fost determinata de - a lungul culmii, Dealul Pietrisului. Densitatea cea mai mica, sub 0,50 km/km˛, se intalneste in partea de sud vest, spre orasul Teius.

Declivitatea ajunge la peste 30s pe abrupturile dealurilor, dar predomina inclinarile de 20 si 25s pe versantii mai accidentati din partea de nord si vest, si de 10 - 20s in jumatatea de sud a culoarului. Valorile declivitatii sunt concordante cu cele ale gradului de fragmentare.

Analiza calitativa

Implica separarea intregului in parti si cunoasterea in amanunt a fiecaruia. Prin aceasta se stabilesc; locul si importanta lor in sistem, caracteristicile si relatiile principale si secundare, generalizari care duc la predictii. Ea este folosita in toate etapele studierii unei regiuni, dar fiecare implica anumite laturi. Aceasta va permite nu doar cunoasterea alcatuirii structurii sistemului dar si modul de functionare al acestia si a componentelor sale; (de exemplu, o campie de subsidenta reprezinta un sistem care se caracterizeaza prin anumite trasaturi ale reliefului, dinamicii apei raurilor, un anumit topoclimat si o biocenoza specifica

Morfologia si morfotentonica

Relieful este alcatuit din roci sedimentare foarte diferite ca litologie si varste. Cu totul exceptional in partea de nord - vest apar magmatite reprezentate de bazalte cu malafire si diabaze ce se extind din Muntii Trascaului. Tot la contactul cu rama muntoasa, in partea de sud - vest, apar areale mici cu sisturi argiloase, gresii, conglomerate, argilite, calcare si sisturi marnoase cretacic inferioare si paleogene. Predominante sunt formatiunile argilo - marnoase si nisipoase neogene si cuaternare, cu iviri de conglomerate, calcare, tufuri si gresii badenian - sarmatiene. In partea de nord sunt schitate cateva sinclinale largi.

Geneza reliefului

Relieful actual constituie rezultatul a trei cicluri principale de modelare care au creeat trei nivele de eroziune:

. Nivelul de eroziune superior, sculptat in Danian, care cuprinde varfurile si culmile situate la inaltimi intre 600 - 650 m si se intalneste exclusiv in partea de nord.

. Nivelul de eroziune inferior, sculptat probabil in Romanian, include culmile si dealurile cuprinse intre 500 - 550 m si apare in partea central vestica.

. Nivelul de vale, sculptat la inceputul cuaternarului, situat la 400 - 450 m, este intins ca o fasie ingustata sau ca dealuri izolate (Dealul Balag) in intreaga unitate.

Majoritatea versantilor alcatuiti din argile si marne sunt afectati de alunecari de teren in egala masura superficiale si profunde. La acestea se adauga eroziunea liniara sub forma de ogase si ravene, intalnite la obarsia tuturor paraielor principale. Pe versantii puternic inclinati , in rapele teraselor apar prabusiri si naruiri insotite de procese de siroire si de deflatie. In multe vai se formeaza mlastini temporare, iar la gura paraielor principale se intalnesc conuri de dejectie .

Elementele climatice: temperaturile medii anuale, precipitatiile, vanturile si alte fenomene orajoase

Din punct de vedere climatic, Teiusul se incadreaza in regiunea de tip temperat continental de deal, cu coeficient de ariditate in jurul valorii de 35, specific culuarului depresionar Alba Iulia - Turda cu vadite influente foehnale.

Temperatura medie multianuala este de 9,7 grade Celsius cu temperaturi maxime in luna ianuarie.

Data medie a primului si ultimului inghet se produce in jurul datei se 11 octombrie, respectiv 21 aprilie.

Precipitatiile maxime se produc in lunile aprilie si iunie iar cele minime in lunile august si februarie.

In ultimul deceniu cantitatea maxima de precipitatii s-a produs la nivelul anului 1998 cu un total de 734,5 l/mp pe cand cantitatea minima s-a inregistrat la nivelul anului 1992, 357,9 l/mp.

Cantitatea medie auala de precipitatii la nivelul perioadei 1989 - 1998 este de 512,5 l/mp.

Media multianuala a umezelii relative se situeaza in jurul valorii de 6 zecimi.

Viteza medie multianuala a vanului inregistraeza 1,4 m/s. iar viteza maxima cu aspect de rafala atinge 20 m/s.

Radiatia solara

Temperatura aerului este determinata de un complex de factori, rolul principal in acest sens il are radiatia solara.

Tot ca o consecinta a circulatiei maselor aerului de tip foehnal, in regiune se remarca o durata prelungita de stralucire a soarelui in zona dintre Geoagiu inferior si Ampoi. Valorile normale ale radiatiei solare globale sunt cuprinse intre 115 - 122 kcal/cm˛, suprafata orizontala (D. Macsa, P. Popovici, 1969). Odata cu altitudinea, pe masura ce nebulozitatea creste valorile radiatiei solare se reduc, astfel incat pe inaltimile montane la peste 1500 - 1600 m, scade sub 110 kcal/cm˛.

In lunile de vara, iulie - august valorile radiatiei ajung la 17 - 18,5 kcal/cm˛, ceea ce determina o intensificare a proceselor de evapo - transpiratie si producerea unor precipitatii deconvectie.

Cele mai mici valori sunt proprii lunilor de iarna, decembrie - ianuarie 2,0 - 2.5 kcal/cm˛, cand durata zilelor este redusa iar nebulozitatea crescuta.

Circulatia generala a atmosferei

Complexitatea circulatiei aerului in straturile joase ale troposferei este asociata factorului

geografic si celui termic. Infuenta acestor factori se atenueaza si dispare odata cu altitudinea, circulatia devine astfel progresiv mai simpla in timp ce densitatea aerului scade. Circulatia generala este stratificata din cauza unor curenti suprapusi avand origini diferite si caracteristici mai mult sau mai putin contrastante.

Temperatura aerului

Influenta tuturor acestori factori si variatia valorilor medii si extreme ale temperaturii aerului din orasul Teius indica existenta unui climat temperat continental cu usoare nuante excesive.

Evolutia temperaturii aerului se diferentiaza teritorial in raport cu marile unitati de relief cunoscand o zonalitate altitudinala. Cele mai ridicate valori medii multianuale sunt inregistrate in culoarul Turda-Alba Iulia. Regiunea piemontana a Muntilor Trascau este strabatuta de izoterma de 7sC, in partea inferioara si 8sC in cea superioara.

Temperatura medie multianuala este de 8,8sC iar trmperaturile lunare medii multianuale, inregistrate la statia de prognoza si avertizare Teius, sunt reprezentate dupa cum urmeaza:

Figura 3.1. - Temperaturile medii lunare

Cele mai ridicate temperaturi se produc in luna iulie si se desfasoara sub efectul zonalitatii. Astfel se inregistreaza 14sC la statia hidrometrica Mogos si 20sC in zona de culoar si pe cursul inferior al Ariesului. Cele mai scazute valori se inregis-treaza in luna ianuarie, valori medii multianuale lunare sunt -6sC la statia hidrometrica Mogos si Cheia, -3sC in culoarul Muresului.

Din compararea datelor rezulta ca intre lunile ianuarie si iulie amplitudinile termice sunt de 20sC in zona inalta si 24sC in lunca Muresului si cea a Ariesului.

Valorile instantanee sunt cuprinse in amplitudini si mai mari, minimele absolute inregistrate frecvent sub -30,0sC cum sunt: Alba Iulia -32,0sC; Ighiu -33sC; Mogos -35,0sC; in raport cu maximele absolute: 39,7sC la Alba Iulia; Ighiu 39,0sC; Mogos 31,0sC.

In functie de anotimpurile principale putem evidentia urmatoarele:

. Zilele de iarna (cu temperatura maxima mai mica sau egalacu 0sC) sunt caracteristice intervalului noiembrie - martie in partea inalta si decembrie - ianuarie in zona joasa a culoarului Turda - Alba Iulia, numarul de zile este 28 - 35.

. Data medie a primului inghet este 17 octombrie, dar cel mai timpuriu s - a produs in data de 24 septembrie. In contrast cu acesta cel mai tarziu inghet a fost inregistrat pe data de 17 noiembrie. Data medie a disparitiei ultimului inghet de primavara este 12 aprilie iar cel mai tarziu dispare la 22 mai.

.Durata medie fara inghet este de 188 zile.

Precipitatiile atmosferice

Precipitatiile, factorul principal in formarea scurgerii se aflasub directe influenta a circulatiei vestice, in general si a proceselor de foehnizare a aerului in special, ceea ce determina caracterul continental al climei.

Cantitatea medie de precipitatii atinge cota de 593 mm/an, cota ce se situeaza sub media pe tara (640 mm/an). Sectorul piemontan se remarca prin cantitati crescatoare ale valorilor (700 - 800 mm; Cheia 720 mm/an, Dealul Mare 930 mm/an), astfel ca in zona inalta mediile multianuale ajung la valori de 1100 - 1200 mm/an.

Cantitatea medie anuala a precipitatiilor este reptezentata lunar dupa cum urmeaza:

Figura 3.2. - Precipitatiile medii lunare

Reiese ca cele mai putine precipitatii sunt in perioada repausului vegetativ iar cantitatile cele mai insemnate cad in perioada de vegetatie. In aceasta perioada, aprilie - septembrie, cad in medie 419,7 mm.

Ca si in cazul evolutiei termice se observa o zonalitate evidentiata in ceea ce priveste repartitia cantitatilor de precipitatii. Distributia in teritoriu a precipitatiilor este clara din analiza legaturilor corelative intocmite, cat si din valoarea precipitatiilor medii multianuale ale statiilor hidrometrice si altitudinea medie a bazinelor hidrografice corespunzatoare.

Precipitatiile cele mai multe cad in luna iulie (95,5 mm/an), in zona culoarului Turda - Alba Iulia.

Lunile cu precipitatiile cele mai reduse corespund perioadei de iarna aproximativ 17,9 mm/an, datorita timpului rece si a inghetului. Dar acest fapt nu este obligatoriu pentru ca si in lunile cu cele mai mici precipitatii a generat viituri importante.

Debitele minime de iarna sau din sezonul vara - toamna sunt datorate lipsei sau cantitatilor mici de precipitatii corelate cu alti factori: inghetul si scurgerea in cars.

Cantitatile maxime cazute in 24 ore reflecta un aspect important in regimul precipitatiilor si au fost inregistrate in orasul Teius in anul 1949 cand au atins cota de 55,3 mm.

Vanturile

Reprezinta elementul climatic care reflecta influenta circulatiei generale a atmosferei.

Prin pozitia orasului Teius si a reliefului intalnit, este supus unei circulatii cu caracter predominant vestic. Acestei circulatii generale i se adauga pentru zona de culoar si o circulatie specifica din directiile S, SE, SV si NV cu o intensitate slaba si mijlocie. De asemenea in zona se simte si foehnul din vest, fiind un vant local cu actiune in tot anul, avand frecventa cea mai mare primavara (13 % din intreg anul), iar influenta minima o are in luna octombrie (3,3 %).

Pozitia culoarului, la adapostul Muntilor Apuseni, face ca aici calmul atmosferic sa aiba un procent de peste 50 %, indeosebi in regiunile cu mica altitudine. In zonele depresionare valorile depasesc 60 % fapt ce pune in evidenta un topoclimat de adapost (in toate marile depresiuni persista un asemenea climat).

Vanturile aducatoare de ploi apar in acest areal mai ales primavara si vara.

3.4. Reteaua hidrografica si resursele de apa pentru aprovizionarea orasului

Bazinul hidrografic care dreneaza zona orasului Teius este reprezentat de Ariesul inferior care cuprinde raurile Aiud, Galda, Geoagiu, Ampoi care la randul lor sunt afluenti directi ai Muresului.

Pentru cunoasterea si folosirea cat mai judicioasa a acestor rezerve ne - am propus o analiza, in raport cu factorii de influenta, asupra apelor subterane cat si a celor cuprinse in rauri, categoria apelor de suprafata. Apa constituie una din bogatiile naturale si ea se gaseste atat in straturile subterane cat si in cele de suprafata.

Principalele sisteme hidrografice

Pricipalele sisteme hidrografice care dreneaza parte din zona Teiusului sunt colectate de Mures si se succed, de la nord la sud dupa cum urmeaza: Aiudul, Garbova, Geoagiu si Galda. Intre aceste bazine hidrografice se desfasoara altele de dimensiuni mai mici cu un raport redus al debitelor, al scurgerii.

Aiudul isi are izvoarele in depresiunea Remetea - Coltesti, zona Piatra Secuiului. Acest bazin hidrografic se alungeste spre Mures odata cu conul de dejectie in care isi pierde o parte din debite, traverseaza orasul Aiud si se uneste cu Muresul la Ciumbrud.[31]

Garbova, are originea in clipa calcaroasa Pleasa Rametului, cursul dreneaza o succesiune de alte clipe si se uneste cu Muresul langa Garbova.

Geoagiu, (denumit si valea Mogosului, Rametului, Stremtu-lui), izvoraste din Muntii Metaliferi sub Varful Poienita, alcatuit din roci vulcanice. Este unul dintre cei mai vigurosi afluenti ai Muresului.

Galda, izvoraste de pe flancul de est al Metaliferilor, de sub Negrileasa Mogosului.

Reteaua hidrografica

In cunoasterea generala a retelei hidrografice vom analiza modul de organizare a acesteia, dupa care in detaliu se va prezente regimul hudrologic al acestei zone.

Intreaga retea hidrografica a acestui areal, adica raul Stremt, care strabate localitatea de la vest la est, raul Ampoi si raul Galda, este tributara, direct sau indirect Muresului. Cumpana de ape corespunde in mica parte cu limita marilor inaltimi ale Muntilor Trascau, cu inaltimi maxime de peste 1300 m si sunt grupati in zona centrala a bazinelor hidrografice.[32]

Conditiile climatice si litologia asigura in general, un regim permanent al retelei hidrografice.

Cu exceptia Ariesului, afluentii directi ai Muresului au lungimile cele mai mairi, (59 km Ampoiul, 39 km Galda si Stremt sau Geoagiu). Bazinele hidrografice bine dezvoltate Aiud, Geoagiu, Galda, Ampoi cu unii afluenti, au zona de origine dincolo de creasta calcaroasa a Trascaului.

Izvoare

Prezenta la contactul dintre formatiunile sedimentare nisipoase in care se acumuleaza apa subterana cu rocile impermeabile (marne, argile marnoase cenusii) au fost identificate izvoare in zona sudica a localitatii Capud.

Apele subterane

In subteran, in special in lunca Muresului si la baza teraselor, se intalneste panza de apa freatica, care pe alocuri apare la zi sub forma unor aliniamente de izvoare, cu debit bogat si caracter usor artezian.

Sunt reprezentate prin depozite aluviale desfasurate in zona de lunca si terasele Muresului.

Zona in studiu se situeaza in marea unitate de culoar a Muresului. Culoarul reprezinta o unitate fizico - geografica de tranzitie intre bazinul Transilvaniei cu subunitatile sale vestice si Muntii Apuseni, respectiv Muntii Trascau ca ultima unitate in estul Carpatilor Occidentali.

Patul acviferului este constituit din materiale slab permeabile si a fost interceptat la diferite adancimi: 3 - 5 m in sectorul marginal al culoarului si 12 - 15 m in apropierea Muresului. Este format din marne, argile nisipoase si prafoase.

Cercetarile efectuate in suprafata care constituie obiectul prezentului studiu, prelucrarea unor siruri de date rezultate din observatii si masuratori de la 20 de statii hidrologice cu circa 100 foraje hidrogeologice, studiile intocmite la un numar mare de izvoare din diverse domenii geologice din diferite zone permit cunoasterea hidrologiei subterane din acest areal.

Apele freatice

Stratele acvifere locale sau discontinui cantonate in nisipurile si pietrisurile din sesurile aluvionare (lunci, terase), care reprezinta cele mai importante rezerve de apa subterane de pe teritoriul judetului.

Acest tip de ape sunt intaline la est de orasul Teius, in lunca si terasele Muresului si ale afluentilor sai din cursul lor inferior (indeosebi in zonele de confluenta). Acestea se gasesc la adancimi diferite, legate fiind de forma de relief in care sunt situate, astfel in zonele mlastinoase acestea se gasesc la 0,5 - 8,8 m, in lunca la 1,5 - 3 m, iar pe terase la adancimi mult mai mari cuprinse intre 10 - 30 m. In unele cazuri ele se pun in evidenta prin aliniamente de izvoare care se intalnesc in baza teraselor iferioare.[33]

Apele de adancime

Zona inferioara a panzei de apa, din reteaua golurilor carstice de sub nivelul emergentelor de ape stagnante sau cu o

curgere deosebit de lenta. Pentru calculele de creasta limita superioara a acesteia se desfasoara in jurul curbei de 800 m.[34]

Astfel intre punctele de patrundere a apelor in subteran, prin diferite forme (fundul unor dolomite, in cele mai multe cazuri) si cel de iesire la suprafata prin izvoare. Apele circula intr - o retea densa care tinde sa se grupeze spre o galerie principala alcatuind rauri de mai mici dimensiuni, cum sunt izvoarele deosebit de bogate, (izvoarele de la Ramet si Galdita).

Aparitia izvoarelor la zi se produc la nivele diferite, greu racordabile, fapt ce demonstreaza ca fiecare din drenaje isi are varsta si caracteristicile lui, determinate de reteaua fisurata primara sau secundara.

Cele mai mari diferente de nivel intre insurgenta si emergenta este de 487 m si corespunde traseului urmat de izvorul numarul 7 din platoul Ramet - Ponor.

Analiza morfometrica

Directia generala de curgere a raurilor principale care dreneaza acest areal, este spre est, catre principalul colector care este reprezentat de bazinul hidrografic al Muresului.

Alaturi de zonele divergente se intalnesc numeroase sectoare de convergenta in special in amonte de zona calcaroasa si in aval inaite de confluenta raurilor cu raul Mures. Sectorul amonte de banda calcaroasa cuprinde cele mai insemnate confluente. Aval de zona inalta, in lunca larga a Muresului, cele mai importante convergente sunt date de Aries.

Originea raurilor este data de izvoarele singulare si de zonele de izvoare.

In sectorul luat in studiu forma bazinelor hidrografice este alungita. Particularitatea cea mai importanta a raurilor care coboara din Muntii Trascau o constituie strangularea in cursurile mijloci, fapt datorat calcarelor. In aceasta categorie putem include bazinele hidrografice Aiud, Geoagiu, Galda, bazine care trec epigenetic clipele calcaroase. Dupa trecerea peste calcare bazinele hidrografice se dezvolta din nou. In sectoarele de chei, bazinele hidrografice se largesc ajungand la cativa zeci de metrii, in raportccccc cu portiunea amonte sau aval cand latimea ajunge de ordinul kilometrilor.

Densitatea medie a retelei hidrografice este de 0,8 - 1,8 km/km˛, iar daca este adaugata si reteaua temporara valoarea medie creste la 1,8 - 2,5 km/km˛. In raport cu unitatile de relief in care se situeaza densitatea retelei permanente variaza intre 0,45 km/km˛ in zona de deal si de 1,8 km/km˛ in zona de formare a bazinelor hidrografice.

Scurgerea medie

Scurgerea medie a apelor caracterizeaza bogatia de ape a bazinelor hidrografice. Reprezinta elementul de baza al regimului hidrologic al cursului de apa, atat de necesar lucrarilor hidrologice si nu numai.

Scurgerea medie multianuala se determina pe baza sirurilor de debite medii anuale obtinute in urma efectuarii si prelucrarii observatiilor si masuratorilor hidrometrice din anii trecuti ca medie a debitelor medii anuale. Cunoasterea corecta a folosintelor a debitelor vehiculate in procesele industriale, agricole ori in alimentarea cu apa si reconstituirea debitelor la statiile hidrometrice in cauza exclud sau reduc erorile. Scurgerea medie este sub influenta directa a reliefului si a pantei acestuia.

Variatia scurgerii medii multianuale specifice cu altitudinea, se disting doua ramuri distincte al caror punct de interferenta se afla la altitudinea de 1050 m, la valoarea de 141/s km˛. Ramura reprezentativa zonei luata in studiu, reprezinta evolutia scurgerii medii multianuale specifice in bazinele hidrografice Aiud, Geoagiu, Galda, versanti cu expunere predominant estica. In acest bazin hidrografic regimul hidrologic este reprezentat de debite mai reduse:

. 700 m altitudine q este valoarea a 31/s km˛

. 900 m altitudine q este de 9,01/s km˛

Cele mai mari valori ale scurgerii specifice peste 141/s km˛, se desfasoara la inaltimi de 1000 mm/an. Valoarea bogata a scurgerii este data de cantitatea mare de precipitatii (1000 mm/an).

Cele mai reduse valori ale debitelor medii multianuale specifice 0,5 - 1,01/s km˛, se intalnesc in sectoarele marginale ale Trascaului, care cuprind contactul piemontului Trascau cu zona de lunca. Valorile minime ale debitelor se datoresc precipitatiilor scazute (sub 600 mm/an), pantelor orizontale de pe podul teraselor.[35]

Scurgerea maxima

Reprezinta cel mai important moment al scurgerii apei, prin efectele care le produce.

Cunoasterea scurgerii maxime, desfasurarea ei in timp ridica unele probleme legate in primul rand de neefectuarea de masuratori la ape foarte mari, la viituri rapide, din cauze obiective.

Zona de deal si culoar este caracterizata prin debite mari doar in perioada ploilor torentiale de vara si de usoare cresteri la topirea zapezilor.Debitul maxim inregistrat pe valea Geoagiului are valoarea de 120 mł/s.

Scurgerea minima

Scurgerea minima, se produce in perioadele de iarna si vara, toamna, ca rezultat al unor cauze genetice distincte. Scurgerea minima se produce sub influenta alimentarii subterane care cuprinde, in general, ape superficiale si cele ale primului strat acvifer.

Marimea scurgerii depinde de adancimea de eroziune a raurilor care determina gradul de drenare a apelor freatice. Raurile cu origine in zona de deal si podis, in general cele mai mici de 20 km˛, sunt frecvent epuizate de apa frecvent.

Scurgerea din aluviuni

Scurgerea din aluviuni, este generata de fenomenul de eroziune de pe versanti si din reteaua hidrografica elementara. La randul lor fenomenele erozionale, cantitatea, distributia lor in timp si spatiu este conditionata de o serie de factori specifici fiecarui bazin hidrografic:

. relieful

. csrscterul si distributia precipitatiilor

. pedologia

. temperatura

. vanturile

. vegetatia si natura ei

. debitul lichid si natura lui

. panta bazinului si cursul de apa.

Aliviunile provin din spalarea versantilor, eroziunia malurilor si reprezinta geologic, componentele rocilor de origine. Eroziunea accentuata, favorizata de rocile sedimentare friabile duce la dezechilibrarea simetriei profilelor transversale, cum este cazul statiei hidrometrice Teius, unde fluctuatia curentului principal de la un mal la altul a dus la adancirea albiei spre malul stang, in momentul actual 75% din scurgere se realizeaza prin acest loc.

In timpul anului valorile scurgerii din aluviuni sunt in relatie directa cu scurgerea lichida. In sezoanele de vara si iarna valoarea are o stabilitate evidenta, deoarece in anotimpul rece apar fenomenele de iarna, iar in sezonul cald debitele maxime nu au forta necesara de a transporta aluviunile raurilor.

Regimul termic

Regimul termic este dat de evolutia temperaturii aerului si a apei care depinde in totalitate de cea a aerului si radiatiei solare. Cresterea valorilor temperaturii aerului incepand cu sfarsitul lunii februarie, urmare a activitatii feohnale, duce la disparitia fenomenelor de iarna de pe rauri, fapt datorat de acumularea caldurii in stratul de apa.

Cele mai ridicate valori multianuale ale temperaturii apei se inregistreaza in lunile de vara, cand la Teius temperatura apei ajunge la 16,4sC.

Din sezonul de toamna temperatura aerului scade simtitor, pana in luna octombrie si noiembrie cand putem observa, la inaltimi mai mari, primele formatiuni de gheata. Dupa aceste luni temperatura apei se mentine constant scazuta cu usoare oscilatii intre 1,0 - 2,0sC.

Valorile multianuale ale temperaturilor apei, in zona de deal si lunca, este de 15sC.

Chimismul apei

Chimismul apei, este legat de complexitatea conditiilor de mediu cu actiunea directa si indirecta, asociate cu procesele ce se petrec in albie. Bazinele hidrografice din acestt areal cuprind toate tipurile de relief si o mare varietate de roci sub aspectul genezei, vanturilor, caracteristicilor geo-chimice, de care depinde chimis-mul apei.

Analizele efectuate se refera la cel putin cinci elemente care constituie partea principala si permanenta a mineralizarii (Ca++, Mg++, Na+ + K+, SO4, CL, HCO3,). Continutul ionilor a fost recoltat in miliechivalenti cat si ca valori procentuale

Zona inundabil

Zonele inundabile sunt puse in evidenta pe malul drept al raului Mures si cuprinde lunca

Muresului.

Zona mlastinoasa

Afecteaza drumurile existente in teritoriu astfel: DN1 la iesirea din perimetru spre municipiul Aiud; DN 14B la sud de orasul Teius pana la iesirea din teritoriu; DC 17 in partea dreapta pana la iesirea din teritoriu;

Resurse de apa potabila

Resursele de apa potabila sunt asigurate prin conducta magistrala Sebes. Apa industriala - pe teritoriul Orasului Teius apele industriale sunt epurate de catre agentii economici care dispun de bazine cu statii proprii de decantare.

Evacuarea apelor menajere si meteorice se realizeaza intr-o mini - statie de epurare ce a

apartinut fabricii de zahar.

In prezent se afla in derulare un proiect pentru executia unei noi statii de epurare, care sa

acopere toate necesitatile orasului.

3.5. Vegetatia si solurile din elementele orasului si a arealelor limitrofe

Tipuri de vegetatie si fauna

Vegetatia si fauna sunt reprezentate in aceasta zona prin elemente specifice tinuturilor de silvostepa.

Silvostepele reprezina zone de transzitie de la vegetatia de padure la cea de stepa; sunt regiuni cu indicele de ariditate cuprins intre 24-35. Silvostepele se caracterizeaza prin prezenta unor petece de vegetatie forestiera in alternanta cu vegetatia ierboasa, ca rezultat al conditiilor climatice si edafice care favorizeaza existenta acestui aspect. De obicei silvostepele sunt dispuse, ca niste benzi neregulate la marginea zonei forestiere dinspre zona stepelor. In arealul teiusului, in zonele umede se gasesc, stuful, papura si pipirigul.

In lungul raului Stremt care isi are cursul prin orasul Teius si strabate localitatea de la vest la est, se insira frumoasele si utilele zavoaie, care sunt padurile de lunca, formate din arbori de lemn cu esenta moale (plopi, salcii, anini). Zavoaiele reprezinta un fenomen intrazonal ce se intalneste atat in etajul boreal si in cel nemoral, cat si in zona nemorala cea de silvostepa. Zavoaiele se afla exclusiv in albia majora a raurilor si este caracterizat ca un areal discontinuu.

Ca vegetatie pioniera ce se instaleaza pe terenuri noi, neacoperite anterior de vegetatie, zavoaiele au o structura foarte variata, care poate merge de la simple aglomerari de plante pana la structura obisnuita de padure, cu strate multiple bine individualizate.

In arealul studiat se gasesc doua tipuri de zavoaie[36] :

Zavoaiele de deal, care au ca specie dominanta aninul negru, la care se asociaza in zona noastra, plopul alb, salcia plesnitoare, ulmi. Stratul de arbusti bine dezvoltat este constituit mai ales din soc negru, alaturi de care se gasesc aluni, artar tataresc, paducel, crusin, calin.

Zavoaiele de lunca, care sunt formate fie din plopi, fie din salcii sau dintr-un amestec de plopi si de salcii, in proportii variabile. Zavoaiele de plopi sunt instalate pe grindurile nisipoase mai inalte, inundabile pentru perioade de timp mai scurte. Zavoaiele de salcii se afla in locurile cele mai joase ale luncii unde apa din inundatii stagneaza mai mult. In plopisuri se intalnesc frecvent garminee. In salcete, in special in acele locuri joase, se dezvolta o flora higrofila specifica luncilor.

Luand in seama structura reliefului din zona Teiusului putem observa trei tipuri de pajisti[37]:

Pajistile de deal si podis. Acestea s-au format in cea mai mare parte pe locul padurilor de gorun, in amestec cu alte foioase, sau pe locul padurilor de stejar. In vestul tarii acestea sau mai format si pe terenurile ocupate odinioara de padurile de cer si garnita. Altitudinile la care se gasesc acest tip de pajisti sunt intre 700 si 200 metrii. Pajistile de deal si podis au o extindere mai mare in Depresiunea Transilvaniei si pe piemonturile din vestul tarii, unde pot urca pana in munte.

Pajistile de campie, se gasesc la altitudini cuprinse intre 0 si 200 metrii. In zona studiata de noi acest tip de pajisti cu caracter de silvostepa se intalnesc in partea de est a Teiusului, in vecinatatea Podisului Tarnavelor, dar intr-o masura mai restransa.

Pajistile de lunca, sunt cel mai bine reprezentate pajisti in acest areal. Conditiile ecologice speciale din lunci, adica, inundatiile periodice, umiditate ridicata sau excesiva in anumite perioade ale anului, aluviuni cu textura variata, bogate in substante nutritive, toate acestea determina formarea unor pajisti a caror compozitie si productie se deosebesc mult de acelea ale pajistilor zonale.

Pajistile de lunca sunt raspandite in toate zonele tarii, suprafata lor ridicandu-se la circa 550000 ha. Din acestea peste 400000 ha. se afla in Transilvania si partea de vest a tarii. Acest tip de pajisti sunt destul de diferite in raport cu regimul de umiditate si de troficitate al aluviunilor.

In regiunile cu durata lunga de inundare precum si in cele cu un grad ridicat de umiditate, chiar si in perioadele uscate ale anului, raspandirea cea mai mare o au pajistile edificate de "Agrostis stolonifera", dar pe langa aceasta specie dominanta mai cuprind si alte specii de graminee, de fito- genoze ierboase. Dar cele mai frecvente sunt sunt fitocenozele edificate de specii higro si hidrofile.

Toate aceste tipuri de arbusti de pe marginea raurilor, dau rezistenta malurilor si adapostesc o vegetatie specifica in care animalele salbatice isi gasesc hrana si loc de refugiu.

Tinand cont de aspectul de vale pe care il intalnim in acest areal, putem deosebii urmatoarele tipuri de padure: . Pe versantul din stanga vaii in locul padurilor padurilor de gorun pure, al asociatiilor de gorun cu carpen (Arpinus betulus), cucer (Querqus cerris), stejar pufos (Quwerqus pubescens) si cires salbatic (Cerasus avium) tind sa se instaleze pajisti stepizate in care predomina vegetatia iubitoare de temperaturi ridicate si rezistente la regimul redus de precipitatii. .Pe versantul din dreapta vaii, care beneficiaza de un topoclimat mai rece si mai umed se intalnesc paduri de fag (Fagus silvatiua), de fag in amestec cu gorunul (Wuerqus robur), treptat ii iau locul pajistile naturale secundare in care predomina vegetatia iubitoare de umezeala, rezistenta la temperaturi putin mai mici. Coniferele ocupa suprafete mici: pinul (Pinus silvestris) si molidul (Picea pungens), sunt intalnite in zonele mai inalte ale orasului. abietina), etc. Vegetatia actualase constituie in elemente specifice cum ar fii:

Din flora specifica zonei amintim: ciumbotica cucului (Primula officinalis), maseaua ciutei (Erithonium dens canis), floarea pastelui (Anemone nemorasa), brusturele negru (Symphytum cordatum), toporasii (Viola silvestris), vinarita (Aspenula adorata), clopoteii (Campanulla

. elementele mediteraneene: ciubotica cucului (Vicia grandiflora), sadina (Chrysopagon gryllus), Aristolachia palida Willd;

. elemente pontico - maditeraneene: gura lupului (Scutellaria altissima), mazarichea (Vicia grandiflora);

. elemente atlantico - mediteraneene: ciubotica cucu-lui pitica (Primula acaulis) - pe versantii mai insoriti. Pe tulpinile si mai ales pe coronamentul stejarilor pot fii observate reprezentante ale plantelor parazite cum ar fii: iasca (Poliporus famentori), vascul (Viscum album).

Variatele conditii geografice (geomorfologice si de vegetatie) permit dezvoltarea, in judetul Alba, a unor populatii faunistice la fel de variate ca si vegetatia intalnita, chiar daca odata cu stapanirea omului in natura o parte din speciile de odinioara au disparut. Fara indoiala trecera in revista a tuturor speciilor intalnite in acest cadru este dificila.

Speciile faunistice intalnite pe raza orasului si a zonei, sunt de origine central - europeana, intalnindu - se specii din zona de munte, deal, a luncilor si a apelor. Dintre mamiferele de interes cinegetic prezente pe raza fondului de vanatoare, semnalam prezenta cerbului carpatin (Cervus elephus), o adevarata podoaba a padurilor din zona inalta de munte si capriorul de munte (Capreolus capreolus). Efective de peste 20 de cerbi si 64 de capriori au fost intalnite in padurile mature, in aboretele tinere cu un bogat sub - arboret, dar si in zonele de deal ocupate de terenuri agricole, pasuni si fanete naturale. Dintre carnivorele mari, in zona este semnalata prezenta ursului carpatin (Ursus arctos), animal protejat de lege, mai intalnim lupul (Lupus caninus), care prin masurile care au fost luate s - a mentinut intr - un numar mare de exemplare; in evidenta paznicului de vanatoare sunt circa 6 exemplare stationare in fondul de vanatoare, dar in sezonul rece, efectivul lor poate depasii cifra de 24 exemplare, cunoscand rapiditatea deplasarii in cautarea hranei si rezistenta naturala la effort. Au mai fost semnalate un efectiv de aproximativ 28 exemplare de viezuri, care in ultimii ani se mentine relativ constant, harciogul (Cricetus cricetus), nizonul (Ondrata zibethica) etc. Animale care au patruns in lunca Muresului, in asezarile omenesti, foarte daunatoare sunt dihorul (Putorius putorius), nevastuicile (Mustella nivalis), jderul de copac (Martes martes) s.a. Reptilele si batracienii sunt si ele reprezentate prin urmatoarele: solomazdra (Salamandra salamandra), solomazdra de apa (Tritonul - triturus cristatus), broasca raioasa bruna (Bufo bufo), broscade pamant bruna (Pelobates fuscus), soparla de munte (Lacerto vivipara), vipera comuna (Vipera berrus) etc.

Ihtiofauna este reprezentata prin crap (Cyprinus carpio), mreana (Barbus barbus), clean (Leuciscus cephalus), pastrav (Salmo trutto fario) etc. Lumea pasarilor este de asemenea variata si bogata, in trecut a fost semnalata prezenta vulturului negru (Aegypius monactus), acvilei de munte (Aquila ctirysoetos), acvila mica (Hierartis penuatus), intalnite ultima oara in imprejurimile Rametului in anul 1910. Dintre cele mai caracteristice mentionam: Struzul de vasc (Zurdus viscurus), gaita (Garrulus glandarius), mierla (Turdus merula), ciocanitoarea pestrita (Dendrocapus medius), pitigoiul mare (Parus major), bufnuta (Bufo bufo), uliul sorecar (Buteo buteo), stancuta (Corvus monedule), gugustiucul (Stroptopelia decaota), vrabia (Passerdomestica), fazanul (Phasianus colchicus), provenit din colonizari, cucuveaua (Athene noctua) si multe altele care ierneaza la noi.

Mentionam si o serie de oaspeti de primavara: lastunul (Delicon urbica), randunica (Hirindo rustica), cucul (Cuculeos canaris), potarnichea (Perdix perdix), privighetoarea (Luscinia megarhynscos), barza alba (Ciconia ciconia), etc.

Se poate trage, deci, concluzia ca din punct de vedere zoogeografic, fauna prezinta o structura mozaicaladestul de complexa, in care se impun fauna montana, aceea a luncilor si apelor si fauna de ses si coline. De modul utilizarii ei judicioase si de intensitatea exploatarii ei, precum si de sanatatea ecosistemelor naturale specifice populate depinde in viitor mentinerea acestei varietati si bogatii faunistice.

Influente antropice, valorificare si protectie

Pe masura ce omul a trecut din faza de culegator in cea de cultivator a devenit un factor mai activ de transformare a vegetatiei atat direct, prin defrisari de mari proportii, pentru a face loc culturilor agricole, pasunilor si fanetelor, cat si indirect prin intermediul animalelor domestice, care exercita prin pasunat o presiune mult mai mare asupra covorului vegetal decat ierbivorele salbatice.

Dezvoltarea impetuoasa a economiei nationale, gospodarirea si valorificarea intensiva a resurselor naturale ale tarii au determinat si determina importante modificari ale covorului vegetal natural.

Practicultura intensiva determina modificarea compo-zitiei floristice a pajistilor naturale prin diverse tehnologii de ameliorare. Prin aplicarea de ingrasaminte naturale si chimice, prin destelenire si supra insamantare cu graminee perene si leguminoase care se intrebuinteaza tot mai frecvent ca o metoda de ameliorare a pajistilor.

Solurile

De indata ce o roca ajunge la suprafata uscatului, agentii climatici (temperatura, apa din precipitatii care se infiltreaza in roca, apa curgatoare, vantul ect) incep actiunea de dezagregare si transformare chimica a acesteia. Apare deci, saltul calitativ de trecere de la un material dur care este reprezentat de roca propriu - zisa, la un corp natural care este solul. [38]

Solurile se formeaza si apar ca rezultat al actiunii indelungate si multiple a unui complex de factori si procese naturale de formare.

Factori pedogenetici

. Factorul climatic, influenteaza formarea solului atat direct cat si indirect. Astfel sub actiunea directa si asociata a temperaturii si a apei provenita din precipitatii, rocile masive se dezagrega devenind un material afanat.

Tot factorul climatic influenteaza forma sub care cad precipitatiile, evaporarea acestora, precum si nstarea de inghet si dezghet a solurilor.

. Actiunea factorului biologic, contribuie la formarea insusirilor solurilor atat cantitativ, prin materia organica introdusa in sol, cat si calitativ, prin actiunea organismelor vii.

Solificarea este in esenta ei, un proces de natura biologica.

. Rolul rocii parentale, este subordonat alor factori natu-

rali, cum sunt clima si vegetatia. Cu toate acestea, influenta rocii de solificare se manifesta in compozitia mecanica, in structura si in deosebi in compozitia chimica a solului. Roca de solificare este un factor de formare a solului.

. Rolul reliefului, este important in formarea solului, pentru faptul ca reprezinta spatiul in cadrul caruia se manifesta formarea si evolutia solului. El joaca de asemenea un rol indirect in repartitia solurilor influentand in general vegetatia, circulatia apei si a climei.

. Factorul de timp, este necesar pentru formarea oricarui tip sau varietate de sol. Daca aceasta perioada nu se efectueaza, factorii pedogenetici nu si - au exercitat actiunea lor specifica.

Clasele si tipuri de soluri

Din analiza hartii solurilor Romaniei, scrisa de N. Florea (1960), se remarca o varietate de soluri, legate de conditiile genetice si particularitatile reliefului. In ansamblu au caracter zonal, determinat de altitudine si conditiile bioclimatice.

Cele mai importante categorii pedologice sunt:

. cernoziomurile solurilor brune de padure;

. rendzinele;

. terra rossa;

. solurile de lunca.

Caracterizarea claselor si tipuri de soluri

In cadrul teritoriului Teius au fost delimitate 27 tipuri si subtipuri de sol, la care se adauga 10 complexe de soluri. Tipurile si subtipurile de sol au fost delimitate pe baza caracterelor morfologice si fizio - chimice ale profilelor.

. Solurile zonale s - au format si au evoluat in functie de factorii pedogenetici din zona.

Cernoziom pseudorendzinic s - a frmat in zona de versanti pe depozite marnoase. Caracteristic pentru acest tip de sol este prezenta orizontului Cpr la baza profilului situat in primii 150 cm.

Cernoziom argiloiluvial este intalnit atat in zona de versant cat si in zona de terase. Profilul de sol se caracterizeaza prin prezenta orizontului Bt format la baza prin migrarea argilei din orizonturile superioare si acumularea ei la nivelul acestui orizont. Odata cu aceasta are loc si levigarea carbonatilor din orizonturile superioare.

Solurile brun argiloiluviale, la aceste soluri, procesul de migrare a argilei si levigarea sarurilor solubile este mult mai intensa, incat acestea sunt mai debazificate iar orizontul Bt mai bogat in argila. Acest tip de sol are mult mai multe subtipuri datorita caracterelor orizonturilor genetice, astfel ca in cadrul teritoriului au fost delimitate Soluri brune argiloiluviale pseudogleizate, soluri brune argiloiluviale molice, acestea fiind afectate pe unele areale de procese de eroziune.

Solurile brune eumezobazice caracteristic acestor soluri

este orizontul Bv care se deosebeste de restul orizonturilor numai prin culoare, nefiind diferentiat textural. La aceste soluri nu are loc migrarea argilei din orizonturile superioare, ea formandu - se in loc (in situ). In zona de lunca inalta, datorita prezentei apeifreatice la mica adancime au loc procese de gleizare.

. Solurile intrazonale au luat nastere sub ifluenta predominanta a unui factor pedogenetic. Astfel sub influenta excesului de apa din panza freatica s - au format solurile hidromorfe.

Lacovisti, au luat nastere datorita unei vegetatii bogate si excesului de umezeala care determina o areatie insuficienta si deci incetinirea proceselor de mineralizare a materiei organice, lacovistilese caracterizeaza printr - o intensa acumulare de humus. Supraumezirea creeaza de asemenea conditii de reducere a compusilor oxidati ai fierului si manganului. Avand in vedere faptul ca apa freatica este mineralizata, in profilul acestora apar acumulari de saruri astfel incat dau acestor soluri caracterul de salinizat.

Soluri gleice, au luat nastere in conditii asemanatoare cu cele mai sus descrise, adica sub influenta predominanta a excesului de apa provenita din panza freatica fapt ce a determinat intense procese de gleizare care se manifesta chiar din orizonturile superioare ale acestor soluri. Acumularea materiei organice este mai slaba astfel incat coloritul acestor soluri este mai deschis.

. Solurile azonale se caracterizeaza prin profile nedezvoltate sau slab dezvoltate cu orizonturi insuficient conturate pentru a permite includerea acestora intr - un tip genetic de sol. Aceste soluri pot sa apara in orice zona naturala dar mai ales in relief accidentat sau lunca inundabila. In teritoriul studiat apar urmatoarele tipuri si subtipuri din astfel de soluri:

.Regosolurile, s - au format in zona de versant cu pante medii si puternic inclinate unde procesele de eroziune sunt in echilibru cu procesele de acumulare a materiei organice. Ele au un profil mijlociu cu orizonturi pedogenetice slab conturate. In zonele in care roca parentala a acestor soluri este reprezentata prin depozite marnoase, ele au un caracter pseudorendzinic, prin existenta orizontului Cpr. Acolo unde ele s - au format pe pietrisuri, in special pe fruntile de terasa, apar astfel de fragmente in masa solului vmai ales in orizonturile inferioare astfel aceste soluri au caracter litic.

.Psamosol tipic, s - a format in zona de versant pe depozite nisipoase, are profil profund cu orizonturi slab diferentiate intre ele. Au textura grosiera pe tot profilul cu argila sub 12%.

.Solurile aluviale au un profil profund in care orizonturile genetice sunt slab diferentiate atat prin culoare cat si prin textura. Pe langa solul aluvial tipic s - au format si alte tipuri ale acestui sol, in functie de conditiile in care au luat nastere acestea. Astfel acolo unde apa freatica este la mica adancime pe profil apar manifestate procesele de gleizre, incat solul este gleizat. Cand apa freatica contine saruri, acestea se depun in masa solului dand acesuia caracterul de salinizat.

.Erodisolurile au luat nastere pe versantii cu pante pu-ternic inclinate sub influenta procesului de eroziune. Practic

aceste soluri provin alte tipuri de sol ale caror orizonturi superioare au fost erodate, incat la suprafata isi face aparitia orizontul AC sau C.

In cadrul acestei grupe de soluri avem erodisol tipic format pe depozite carbonatice si erodisol pseudorendzinic format pe depozite marnoase.

.Coluvisolurile au luat nastere in urma procesului de acumulare a materialelor aduse de pe versant. Aceste soluri au profile foarte profunde cu orizonturi slab diferentiate intre ele. Orizontul de acumulare a humusului atinge valori la peste 100 cm. Aceste soluri sunt intalnite de obicei la baza versantilor s - au la ruperile de panta. Orizontul de acumulare a humusului are un colorit inchis, astfel aceste soluri au insusirea de molic.

Procese pedogenetice

Procesele care duc la diferentierea solurilor sunt:

. bioacumularea;

. eluviere - iluviere;

. alterarea;

. salinizarea si alcalizarea.

Procesele de bioacumulare reprezinta esenta solificarii si constau in acumularea in sol a substantelor organice. In raport de conditiile de solificare, se deosebesc trei categorii de bioacumulare caracterizate prin:

. acumularea de humus propriu - zis;

. acumularea de materie organica humificata;

. inmagazinarea masiva de resturi organice.

Procesele de eluviere - iluviere sunt reprezentate de deplasarea prin intermediul apei, a unor constituenti ai solului si acumularea lor in alte strate.

Procesul de alterare, participa la formarea tuturor solurilor, dar in anumite situatii poate duce la aparitia unor orizonturi caracteristice.

Procesele de gleizare, au loc datorita excesului permanent sau periodic de apa din sol.

Procesul de salinizare, este conditionat de regula de existenta unui climat mai secetos, asociat cu un relief acumulativ depresionar, in care apele freatice mineralizate se gasesc la adancimi mai mici.

IV. POTENTIALUL FONDULUI DEMOGRAFIC

Populatia activa, conditie esentiala a dezvoltarii si cresterii economice

Dupa cum putem observa in cele ce urmeaza de - a lungul istoriei existentei sale, Teiusul, veche asezare transilvaneana, nu a inregistrat o crestere continua a populatiei, aceasta fiind influentata de evolutia evenimentelor social - economice si cele istorice. Perioadele de inflorire din viata Teiusului, au fost urmate uneori de perioade mai grele in care orasul a decazut. Aceste oscilatii au avut efect direct asupra evolutiei numerice a locuitorilor.

De altfel istoria ne ofera suficiente date referitoare la momentele de criza inregistrate in evolutia numarului de locuitori, momente generate atat din cauze naturale (Inundatii: 1913, 1925, 1932, 1970, 1975, 1980 si 1981; cutremure: 1960 si 1986), cat si din cauze istorice si social - economice (Navaliri, razboaie, epidemii).[39]

Dupa astfel de decaderi numerice ale populatiei, au aparut uneori repopulari, precum aceea care a urmat invaziei otomane. Atunci principele Sigismund Bathory (1595) a colonizat, la Teius, un mare numar de sarbi si croati din zona Aradului. O crestere accentuata a populatiei Teiusului se remarca cu deosebire in timpul constructiei caii ferate si mai ales dupa darea acesteia in exploatare (1968). Cresterea necesarului fortei de munca pentru savarsirea acestei lucrari, a facut ca o parte din locuitorii asezarilor limitrofe sa se stabileasca in Teius. Cresterea relativ constanta a populatiei este bine reliefata de recensamintele populatiei efectuate in adoua jumatate a secolului al XIX-lea si celor din prima jumatate al XX-lea.[40]

Elementele demografice sunt mai greu de analizat din cauza lipsei datelor pentru secolele XVII si XIX-lea. De asemenea, unele recensaminte ale populatiei prezinta anumite discordante. De exemplu recensamantul populatiei din anul 1930 reprezinta vizibile neconcordante in privinta recensamantului populatiei (4856 locuitori) si recensamantul pe confesiuni (5401 locuitori). Diferenta de 545 locuitori, pune in cumpana corectitudinea inregistrarilor facute in timpul inregistrarilor facute in timpul desfasurarii recensamantului.

Un moment important in evolutia numerica a populatiei l-a constituit si aparitia comunitatii evreisti (sec al XVIII-lea) care, cu siguranta, au fost atrasi de prosperitatea comerciala a Teiusului, de traditionalele targuri periodice si saptamanale, apreciate ca fiind foarte eficiente locuri de schimb.

Densitatea pupulatiei reprezinta un element ce este influentat direct de cresterea permanenta a numarului de locuitori. In anul 1963, densitatea medie era de 111 loc./km˛ si era superioara mediei pe tara care la acea data era de 75 loc./km˛. Datorita cresterii numarului de locuitori, la recensamantul populatiei din 7 ianuarie 1992, densitatea medie a ajuns la 261,8 loc./km˛, densitate superioara mediei pe tara care la aceeasi dataera de 98 loc./km˛. Cresterea destul de rapida a densitatii este legata de constructia de blocuri de locuinte in partea centrala a localitatii precum si in cartiere in care sunt amplasate obiective economice : zona statiei C.F.R., zona Fabricii de zahar si zonaFermei Agricole de Stat. Structura populatiei Teiusului este M - 3576, F - 3707.

Teiusul are o populatie majoritara de nationalitate romana, celelalte etnii avand o importanta numerica restransa. Importante date despre evolutia numerica a populatiei sunt oferite de recensamintele periodice, dintre care unele sunt cuprinse in lucrari de tipul DICTIONARELOR STATISTICE. Iata cateva dintre aceste date :

Anul aAnul recenzarii'enzarii Nr. de locuitori locuitori inregistrati 1.744 locuitori 2.019 locuitori 2.060 locuitori 2.448 locuitori 2.871 locuitori 3.589 locuitori 3.886 locuitori 4.856 locuitori 5.161 locuitori 5.035 locuitori 5.461 locuitori 5.972 locuitori 6.588 locuitori 6.298 locuitori 7.253 locuitori 7.284 locuitori

Figura 4.1. - Evolutia numerica (icepand cu anul 1854)

Pornind de la recensamintele populatiei, efectoate in secolul al XX-lea, la nivelul intregului oras (incluse fiind si satele apartinatoare ) situatia evolutiei numerice a populatiei se prezinta asfel :

Localitatea	Anii de recenzareAnii de recenzare
Teius
Beldiu
Capud
Coslariu Nou nnnnnnnnnnounou
Petelca

Figura 4.2. - Evolutia numerica a Teiusului si a satelor apartinatoare

Din aceasta situatie statistica se poate remarca faptul ca pentru localitatea Teius, evolutia numerica a populatiei a fost in general ascendenta, ascensiune ce a fost intrerupta de trei principale etape mai defavorabile care, in linii mari au fost generate de :

. declansarea primului razboi mondial (1914 - 1918);

. izbucnirea celui de al doilea razboi mondial (1939 - 1945);[41]

. tendinta generala de depopulare a satelor, generata de migrarea definitiva a populatiei, din satele apartinatoare comunei Teius spre resedinta acesteia, iar a locuitorilor din Teius spre centrele urbane din imediata apropiere (Alba Iulia, Aiud, Blaj) sau chiar in centrele urbane mai indepartate (Cugir, Deva);

. natalitatea scazuta ;

. spor natural intro evidenta descrestere, s.a.

Populatia activa

In anul 2002 conform datelor recensamantului populatiei, populatia activa a orasului Teius a fost de 2568 persoane detinand o pondere de 35,25 % din totalul populatiei.

Totalul populatiei active se imparte in doua ramuri astfel: populatie curent activa care reprezinta o pondere de 80,91% din totalul populatiei ocupate si un procent de 19,09% populatie neocupata.[42]

v Rata globala de activitate (raportul dintre populatia activa si populatia totala) in anul

2002 a fost de 35,25%.

v Rata de ocupare (ponderea populatiei ocupate in populatia totala) a fost in anul 2002 de 28,52%.

In orasul Teius exista un numar de 120 familii ce beneficiaza de ajutor social.

Structurile sectoriale de oferta demografica pentru solicitarile industriilor de varf si a legaturilor economice

Principalii angajatori din zona sunt: SC Fantastic SRL. Teius, SC Unifast SRL Teius, SC Imcop SRL. Cluj - punc de lucru Treius, CFR Teius, SC Construct Invest - punc de lucru Teius, Petrom Teius, Lukoil - punc de lucru Teius, SC Oneilia SRL - punc de lucru Teius, Profesional Glass Teius, Selim Teius, Vidra Lux Teius.

Din totalul populatiei orasului Teius adica 7.284 locuitori, populatia activa este de 2568 locuitori, iar populatia ocupata este de 2078 locuitori, care este impartita in diverse domenii de activitate ale economiei nationale, cum se poate vedea din structurarea acestora in urmatorul tabel:

Domenii de activitate	Numar de locuitori
.Agricultura
.Silvicultura exploatarea lemnului
.Pescuit si piscicultura
.Industria extractiva
.Industria prelucratoare
↓ ↓ ↓
.Energia electrica, apa si gaze
.Constructii
.Comert
.Hoteluri si restaurante
.Transport si depozitare
.Posta si telecomunicatii
.Activitati financiare, asigurari
.Tranzactii imobiliare
.Administratie publica
.Invatamant
.Sanatate si asistenta sociala
.Alte activitati de servire colective
.Persoane angajate in gospodarii

Figura 4.3. - Impartirea populatiei pe diferite domenii de activitate

Reconversia populatiei active, dupa 1990

O alta latura a evolutiei populatiei este oferita de coordonatele demografice (natalitate si spor natural) care reprezinta importanti indicatori ce se refera la dinamica populatiei Teiusului.

Indicator demografic			Anul
Natalitate
Mortalitate
Spor natural

Figura 4.4.- Dinamica populatiei a orasului Teius

Urmarind evolutia indicatorilor demografici din a doua jumatate a secolului XX-lea, se poate remarca o descrestere permanenta a natalitatii, o crestere a mortalitatii si o scadere a sporului natural, scadere generata de inrautatirea conditiilor de viata, schimbare a menalitatii privind structura familiei care inclina in general spre 1 - 2 copii etc.

Aceasta involutie a natalitatii a fost intrerupta de un scurt reviriment intre anii 1978 - 1985 cand dezvoltarea vizibila a economiei Teiusului a dus la atragerea fotei de munca tinere, la intemeierea de noi familii si implicit la cresterea natalitatii care la randul sau a dus la o evolutie pozitiva a sporului natural. In general familiile tinere au provenit din zonele montane si sub montane (Muntii Apuseni) precum si din satele situare in imediata apropiere a localitatii Teius (Beldiu, Capud, Ocnisoara, Petelca, Stremt, etc.). Aceasta situatie a reprezentat doar o tresarire, intrucat incepand cu anul 1986 natalitatea a inceput sa scada din nou. In acelasi timp mortalitatea a inceput sa creasca sensibil, lucru ce a dus la scaderea imediata a sporului natural care a atins cote asemanatoare cu cele inregistrate in perioada celor doua razboaie mondiale, cand numarul mare de victime a dus la atingerea unor cote de spor natural negativ.[43]

Impartirea si repartizarea populatiei dupa categorii de varsta, dupa ultimul recensamant facut pentru localitatea Teius, din 2002, arata astfel :

Varsta locuitorilor	Numarul locuitorilor
0 - 4 ani
5 - 9 ani
10 - 14 ani
15 - 19 ani
20 - 24 ani
25 - 29 ani
30 - 34 ani
35 - 39 ani
40 - 44 ani	454
45 - 49 ani
50 - 54 ani
55 - 59 ani
60 - 64 ani
65 - 69 ani
Peste 70 ani

Figura 4.5. - Impartirea populatiei dupa varsta

La nivelul orasului Teius predomina grupa de varsta 30 - 39 ani.

In anul 2007[44]:

• Totalul populatiei tinere (0 -19ani) este de 1636 persoane;

• Totalul populatiei adulte (20 - 59 ani) este de 4210 persoane;

• Totalul popula tiei varstnice (60 peste 85 ani) este de 1518 persoane;

Sexul feminine cunoaste o scadere pe parcursul ultimilor trei ani 2005 -2007. Astfel in anul 2007 are loc o scadere cu 0,90% fata de anul 2006.

V. FUNCTIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORASULUI

Geoeconomie - stiinta care studiaza strategiile statului si raporturile de productie in plan international ce asigura dezvoltarea statelor exclusiv pe cale economica. Strategie geoeconomica - arta realizarii scopului economic in cadrul pietii mondiale si de preintimpinare a potentialelor conflicte cu ajutorul tehnologiilor geoeconomice.[45]

Functia industriala

Dezvoltarea acestei ramuri a fost precedata de dezvoltarea meseriilor, indeosebi dupa colonizarea in zona a populatiei de origine germana, ce s - a facut inca din sec. al XIII - lea. Produsele manufacturiere realizate in atelierele mesterilor din Teius (tabacarie, cojocarie, rotarie, fierarie tamplarie, croitorie, cismarie - pantofarie, s.a) erau valorificate cu prilejul desfasurarii traditionalelor targuri anuale precum si in cele saptamanale.

Odata cu scurgerea timpului, locul micilor manufacturi a fost luat de ateliere mari, bine organizate si cu profile diversificate precum prelucrarea cerealelor, a florii soarelui, prelucrarea produselor animaliere, prelucrarea fructelor, cioplitorii de piatra.legatorii de carti etc.

La inceputul secolului al XX - lea, in Teius existau sapte mori de apa dintre care doua apartineau domeniului graniceresc si tot la inceputul secolului nostru era consemnata existenta a trei prese de ulei care prelucrau atat semintele de floarea soarelui cat si de bostan.

In anul 1961, cea mai mare parte din meseriasii localitatii au fost reuniti in cadrul cooperativei "Mestesugarul" care a debutat cu cinci sectii si 102 angajati. Dezvoltarea continua a acestei unitati a facut ca in anul 1994, aceeasi unitate, dar cu un nou nume "SOCOM Tehnometal Teius", sa dispuna de peste 30 de sectii in care lucreaza 552 angajati.

Pentru prelucrarea sfeclei de zahar din zona, in anul 1985 la Teius a intrat in functie fabribrica de zahar cu o capacitate de prelucrare a unei cantitati de 1.000 tone de sfecla de zahar in 24 de ore. Astazi aceasta unitate realizeaza o productie fizica de:

. zahar 1301 tone

.melasa 870 tone

. berhot    9727 tone

. sucuri    3298 hl

. siropuri 26,3 tone

In anul 1969, tot pe teritoriul orasului s - a construit Atelierul de fainuri proteice (Beldiu).

Alte unitati, cu pondere, in cadrul economiei Teiusului sunt:

. R.A "Coral"

. Doua brutarii dintre care una cu capital de stat si alta cu capital privat.

. IMCOP - Unitate profilata pentru producerea unor materiale de constructie (capital privat).

. Agromec.

. S.C "Prodfruct" s.a

Dezvoltarea industriei prin valorifcarea potentialului zonei si a mainii de lucru ieftina si suficienta.Valorificarea potentialului zonei prin infiintarea de activitati conexe activitatilor de constructii: betoane, mortare, dale de beton, alte materiale de constructii, etc. Pe raza comunei exista personal calificat dar si necalificat care ar putea fi angrenat in diverse sectoare de activitate: ferme de crestere a pasarilor, carmangerii, centre de colectare a laptelui,centre de colectare a plantelor medicinale si a fructelor de padure s.a.

5.2. Functia de transport

Aceasta ramura economica a imprimat cele mai specifice trasaturi localitalitatii, cu deosebire in privinta structurii populatiei pe indeletniciri, respectiv pe cuprinderea fortei de munca. Aceasta consecinta poate fii pusa pe teama faptului ca Teiusul a fost, este situat la o importanta raspandire de drumuri comerciale (feroviare si rutiere).

Influenta, cea mai puternica, asupra localitatii a avut - o transportul feroviar. Astazi, datorita pozitiei sale in cadrul retelei feroviare nationale, Teiusul este apreciat ca unul dintre cele mai importante centre (noduri).

Cel mai semnificativ moment in dezvoltarea transportului "pe calea ferata" l - a constituit data de 22 decembrie 1868, cand a fost dat in exploatare tronsonul de linie ferata Teius - Coslariu - Vintu de Jos - Simeria - Arad. Au urmat apoi alte linii, in alte directii, ce au pornit din acelasi nod feroviar si anume:

. linia Teius - Razboieni (1871) si

. linia ferata "Transilvania", Teius - Brasov (1873)

Datorita situarii sale la o raspandire de magistrale feroviare, Teiusul a devenit in scurt timp unul dintre cele mai importante noduri feroviare din tara, fiind numit, pe buna dreptate, "Placa turnanta a Transilvaniei" care cuprinde Complexul C.F.R Teius - Coslariu.

Una dintre cele mai importante sectii ale acestei sectii ale acestui Complex este "Depoul de locomotive", construit la 1884 de catre Societatea Nationala a Cailor Ferate Romane, care a functionat de la inceput cu rangul de DEPOU.

Prin statia C.F.R. Teius, tranziteaza mpeste 1.000 de calatori in 24 de ore. Din necesitati economice, alaturi de statia de calatori s - a construit si s - a dezvoltat statia pentru marfuri amplasata in imediata apropiere, la Coslariu Nou.

Prin statia C.F.R. Coslariu tranziteazazilnic peste 193 de trenuri si sunt manevrate peste 3000 de vagoane de marfa. Astazi platforma feroviara din Coslariu Nou (1 octombrie 1994) dispune de 38 de linii la care se mai adauga 9 linii ampasate pe

"cocoasa de triere".

Sectiiele complexului C.F.R. Teius - Coslariu cuprind un important numar de angajati, care intr - o situatie statistica actuala se prezinta astfel:

STATIA	NUMAR ANGAJATI
. C.F.R. Teius
. Revizia C.F.R. Teius
. Depoul C.F.R. Teius
. C.F.R. Coslariu
. Revizia C.F.R. Coslariu

Figura 6.1.- Complexul C.F.R. Teius si numarul de angajati

Dintre cele mai deosebite schimbari, realizate in ultimele decenii, in transportul feroviar se impune sa fie amintite urmatoarele:

. 1964 - se realizeaza sudarea sinelor de cale ferata;

. 1969 - este infaptuita automatizarea statiilor c.f.r Teius

si Coslariu Nou;

. 1971 - este finalizata lucrarea de dublare a liniei ferate

Simeria - Teius

. 1981 - este realizata electrificarea liniei Simeria - Alba

Iulia - Teius;

. 1984 - a fost electrificata linia ferata Teius - Razboieni

Dezvoltarea transportului rutier este pusa pe seama trecerii prin Teius a uneia dintre cele mai importante magistrale rutiere din tara, D.N. 81, care face legatura intre tinuturile Crisanei, Maramuresului si Transilvaniei de Nord cu cele ale Transilvaniei de Sud, Olteniei si Munteniei. Aceasta magistrala a fost construita in anul1936 de catre o companie din Suedia. Lungimea totala a strazilor din orasul Teius este de 30 km.[47]

Premergator acestei magistrale, Fabrica de vagoane si motoare "S.A. ASTRA" din Arad, in 1931 inlocuieste podul de lemn de peste raul Stremt, construind unul nou metalic.

Telecomunicatile sunt asigurate de catre o centrala telefonica, care la 1 octombrie 1994, dispunea de un numar de 485 abonati.

Functia comerciala

Orasele nu pot fi concepute fara a exercita o activitate comerciala pentru locuitori situati in afar lor. Pentru unii autori functia comerciala este defenitorie pentru oras. Unele orase s-au nascut din necesitati comerciale, cum ar fi targurile si porturile.[48]

Reprezinta una dintre ramurile economice de tranzitie a localitatii Teius, ramura ce a detinut o pozitie privilegiata inca din perioada evului mediu. Dezvoltarea comertului a putut fi pusa pe seama mai multor factori favorizanti, dintre care amintim: . asezarea la o raspantie de drumuri comerciale;

. pozitie favorabila schimbului produselor agricole provenite din diferite zone geografice (munte, deal, campie);

. dezvoltarea timpurie a mestesugurilor;

. constructia unor magistrale feroviare (sec.al XIX-lea)

De altfel, inca din secolul al XV - lea Teiusul se situa printre cele mai infloritoare orase - targuri din Transilvania, in care comertul era deosebit de activ.

Activitatea comerciala, devenita traditionala, se pastreaza si astazi prin targurile saptamanale ce au loc in fiecare miercuri

dar mai ales prin targurile de tara care se desfasoara de secole, dupa aceleasi legi, scrise si nescrise.

Targurile de tara ce se desfasoara la Teius sunt in numar de cinci, ele fiind legate de existenta unor semnificative sarbatori religioase. Intervalul dintre aceste targuri de tara este legat de anotimpurile in care se desfasoara. Astfel, in anotimp-urile de primavara si vara, intervalul este de doua luni, iar in anotimpurile de toamna si iarna, cand conditiile climatice sunt mai vitrege, intervalul este de trei luni.

In ordinea desfasurarii lor aceste targuri de traditie sunt:

. Targutul (17 - 20 februarie);

. Targu Sangeorzului (26 - 28 aprilie);

. Targul Sanzienelor sau a CIRESELOR (24-27 iunie);

. Targu Santamarii (24 - 27 august);

. Targu de ceapa (5 - 8 noiembrie).

Fiecare din aceste targuri se desfasoara in doua etape: prima etapa o reprezinta targul vie, iar a doua etapa e reprezentata de targul de produse agricole si marfuri. Astazi comertul se desfasoara predominant prin unitati particulare.

Sprijin important in desfasurarea activitatilor comerciale il ofera cele trei banci reprezentate prin filiale si agentii:

. Banca de credit infiintata in (1956);

. Banca Comerciala Romana (1993);

. Banca Romana pentru Dezvoltare B.R.D (1995).

Putem spune ca este un impold important in desfasurarea activitatilor economice, sociale si culturale il reprezinta infratirea cu localitati din tari dezvoltate din vestul Europei.

Functia turistica

Formele de turism s-au delimitat ca rezultat al preocuparii de clasificare, in functie de o serie de criterii, a circulatiei turistice posibilitatilor de acces a consumatorilor la produsul turistic. In functie de modalitatea de angajare si de plata a consumului turistic, circulatia turistica poate fi[49]:

. Organizata - este o alternativa pentru persoanele cu venituri mai mici, pentru ca persoanele care apeleaza la acest tip achita un pret global organizatorului;

. Neorganizata - presupune o autonomie absoluta a turistilor care isi angajeaza prestatiile turistice pe parcurs si direct la prestatori;

. Semiorganizata - sezonalitatea in turism este chestiunea

deosebit de acuta si dificila atat pe plan economic si pe plan social.

In arealul studiat de noi, favorizat este cadrul natural atragator, de cateva monumente istorice, precum si de prezenta a numeroase cai de acces, Teiusul poate fi apreciat de detinator al unui important potential turistic in cadrul caruia se poate distinge:

. minunatul peisaj de lunca, cu ale sale zavoaie, dispune atat de - a lungul Muresului cat si a raului Stremt, cautate mai ales de pescarii amatori si cei dornici sa petreaca clipe de liniste;

. monumente istorice ce starnesc un interes deosebit, reprezentate de trei biserici, declarate si monumente arhitec-tonice.

. Biserica reformata a fost construita in sec. XIII, iar biserica catolica in 1448 de guvernatorul Ungariei Iancu de Hunedoara, asa cum se poate citi si pe timpanul portalului apusean, unde se vede si corbul, emblema familiei Hunyadi. Biserica reformata este cea mai veche dintre cele trei biserici declarate monumente istorice, din orasul Teius. Este una din creatiile remarcabile ale epocii de tranzitie din secolul al XIII - lea si al XIV - lea. Dimensiunile si caracterul decorativ oferea marturia unui trecut de glorie al localitatii, o astfel de biserica nu o puteau construi decat orasele mari. Constructia acestei biserici se incadreaza in acea perioada in care "in Transilvania aparuse o arhitectura de piatra in stil romanic, adusa de ctitorii maghiari si sasi. Alipit de biserica a fost construita si o manastire cu doua nivele pentru preotii franciscani adusi aici de Iancu de Hunedoara. Patrunderea luteranismului, sau amenin-tarea turcesca a cauzat parasirea manastirii si a bisericii de catre franciscani. Turcii au distrus manastirea dar de biserica nu s-au atins. Totusi dupa un timp s-a surpat bolta arcuita a bisericii, si a ramas fara acoperis pana in 1701. Soarta asemanatoare a avut si biserica reformata. In 1701 mosierul Apor István s-a apucat de renovare bisericilor. A fost reconstruita si manastirea dar numai cu un singur nivel.

. Biserica romano-catolica din Teius, al doilea monument arhitectonic in ordinea vechimii, a fost construita din ordinul voie-vodului Transilvaniei Iancu de Hunedoara, in amintirea luptei de la Santimbru din anul 1442. In anul 1906, biserica poseda trei clopote, iar acum clopotul mijlociu se afla la biserica reformata din Ighiu. In anul 1912 preotul Fuksz a inceput restaurarea turnului bisericii, dar a izbucnit primul razboi mondial si lucrarile au incetat. Materialele cumparate pentru acoperis au fost distruse, iar biserica a fost acoperita cu hartie gudronata. In anul 1922 episcopul Kiss Denes a acoperit biserica cu sindrila, iar in anul 1930 acoperisul bisericii romano-catolice a fost inlocuit cu tabla. Biserica romano - catolica, ramane si azi la peste 500 de ani de la ctitorirea sa, una din putinele biserici de acest stil din Romania, iar altarele amvonul si corul sculptate in piatra sunt considerate unice in tara noastra. Numarul credinciosilor romano-catolici din Teius a scazut, astazi existand doar aproximativ 60 de creedinciosi si sunt pastoriti de preotul paroh Szabo Denes.

. Sinagoga din orasul Teius a fost construita datorita stabilirii evreilor, in secolul al XVI-lea, pe care ii intalnim si in alte localitat apropiate Teiusului, la Partos si Alba-Iulia. Dupa stabilirea unui numar de cateva familii de evrei, toti comerciantii, primul lucru a fost sa-si ridice un templu impunator in Teius, in anul 1897.
In anul 1880 erau 93 de evrei. Astazi, templul nu mai exista, a fost daramat in anul 1988 cu acordul Federatiei evreilor din Romania si a Departamentului cultelor din Ministerul culturii, deoarece nu mai existau practicanti ai cultului.
      Odinioara a existat aici o viata comunitara avansata. Familiile evreilor din Teius ajunsesera destul de numeroase si foarte bine situate din punct de vedere material, aproape tot comertul ajungand in mainile lor. In anul 1920 in Teius locuiau 146 de evrei, iar in anul 1941 erau 364 de evrei.

La 21 iunie 1941 toti evreii din mediul rural au fost evacuati, fiind siliti sa se mute la oras. Ulterior a existat posibilitatea ca fiecare sa se intoarca, insa s-au intors doar cateva familii. Astazi nu mai exista in Teius nici un evreu. In cimitirul evreiesc, situat pe strada Clujului sunt 300 de pietre funerare, dintre care cea mai recenta este din primavara anului 2004 cand a fost inmormantata o femeie decedata in Germania dar originara din Teius si care a dorit sa fie adusa pe pamantul sau natal.

. Biserica catolica pastreaza o cruce pesciuta din Mures, care pana in anul 1937 a postat in piata din centrul orasu-lui, si trei altare sculptate in piatra din 1895. Faptul ca localnicii au atribuit bisericii numele de castel denota existenta in vremu-rile apuse si a unui castel in aceasta zona. Arheologii au si gasit in apropierea bisericii ramasitele unui perete masiv.

Functia agro-industriala

De la inceputurile existentei acestei asezari omenesti preocuparile locuitorilor au fost orientate spre activitatea agricola. De altfel agricultura, ca veche indeletnicire, era favorizata de conditiile pedo - climatice existente pe aceasta manoasa vale a Muresului.

Principalele culturi de plante practicate de catre locuitorii Teiusului sunt cele din grupa cerealelor, cu deosebire graul si porumbul. Bine reprezentate sunt si culturile de sfecla de zahar, cartofi si legume. O serie mai restransa o detin culturile de pomi fructiferi, floarea soarelui si vita de vie. De altfel, acest lucru este oglindit si in structura culturilor din zona. Suprafata de teren de care dispune orasul Tueius este de 4456 Ha din care 329 ha este intravilan, iar restul extravilan. Suprafata agricola este lucrata de unitati agricole de stat, iar majoritatea de persoane particulare.

In anul 1993, suprafata agricola a Teiusului se prezente astfel:

. arabil    1276 ha

. pasuni    315 ha

. fanete    113 ha

. livezi    26 ha

. vita de vie 7 ha

O alta ramura agricola de traditie a locuitorilor din Teius, a reprezentat - o, dintotdeauna, cresterea animalelor care aici erau bine valorificate mai ales cu prilejul marilor targuri anuale, ce se desfasoara de secole, in aceasta localitate.

Dezvoltarea acestui sector se poate remarca cu usurinta

din situatia statistica:

Specia	Anul	Bucati
BOVINE
OVINE
CABALINE
PORCINE

Figura 6.2. - Numarul animalelor ce se gasesc pe raza Teiusului

VI. CALITATEA MEDIULUI AMBIANT - FACTORII POLUANTI

Prin mediu inconjurator sau mediu ambiant se intelege ansamblul de elemente si fenomene naturale si artificiale de la exteriorul Terrei, care conditioneaza viata in general si pe cea a omului in special. Sensul dat acestei notiuni in cadrul Uniunii Europene este cel al unui ansamblu de elemente care, in complexitatea relatiilor lor, constituie cadrul, mijlocul si conditiile de viata ale omului, cele care sunt ori cele care nu sunt resimtite. O alta definitie o gasim in Legea protectiei mediului, in care mediul inconjurator este ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferei, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale in interactiune, cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv, valorile materiale si spirituale. [50]

Bineinteles ca starea mediului inconjurator, ce depinde numai si numai de fiecare dintre noi, ne afecteaza in mod direct viata si sanatatea noastra. Aceasta tema "Un mediu curat - o viata sanatoasa", ar trebui sa fie o deviza pentru intreaga populatie a globului. Este nevoie de mai multa atentie si de mai multa responsabilitate din partea fiecarui cetatean pentru a trai intr-un mediu curat, pentru a respira aer curat, pentru a bea apa curata si pentru a putea folosi conditiile de viata pe care ni le ofera natura. Insa, se pare ca oamenii trateaza cu neglijenta acest aspect important al vietii lor, ceea ce duce la agravarea procesului de poluare si distrugere a mediului si implicit la distrugerea sanatatii fiecaruia dintre noi si a celor din jur.

Poluarea reprezinta modificarea componentelor naturale prin prezenta unor componente straine, numite poluanti, ca urmare a activitatii omului, si care provoaca prin natura lor, prin concentratia in care se gasesc si prin timpul cat actioneaza, efecte nocive asupra sanatatii, creeaza disconfort sau impiedica folosirea unor componente ale mediului esentiale vietii. [51]

Protejarea mediului inconjurator ar trebui sa reprezinte una dintre principalele noastrepreocupari. Incalzirea globala si schimbarile climaterice care au avut loc in ultima perioada sunt determinate de atitudinea pasiva pe care o avem fata de problemele de mediu - poluarea apei, a solului, a atmosferei, poluarea fonica s.a.m.d.

Lipsa educatiei ecologice se reflecta in situatia existenta la nivelul comunei, la nivel national si mai ales a planetei.

In orasul Teius nu putem vorbi de o poluare constanta in zona sau de o poluare avansata sau de o degradare a terenurilor, care sa afecteze in mod vizibil zona.

Spatiile verzi amenajate si intretinute sunt intr - un procent de 17,6 mp/locuitor putem spune ca sunt insuficiente la nivelul orasului. Exista valori moderate ale poluarii datorita traficului auto.

Poluarea paraurilor din oras este cuprinsa in limite admise cu exceptia perioadei de iarna, cand se inregistreaza concentratii mai mari de substanta organica de provenienta animala datorata revarsarilor resturilor fecaloide in albia paraului.

Situatia mai sus evidentiata se datoreaza in primul rand lipsei bazinelor vidanjabile hidroizolate si platformelor de gunoi de grajd betonate.

Poluarea locala este prezenta in peisaj, cu depozite de reziduri menajere si de consum depozitate la intamplare, de obicei in albia majora a paraielor.

Avand in vedere conditiile naturale si antropice care stau la baza acestor realitati, pentru incetinirea si respectiv combaterea efectelor distructive ale poluarii este necesara interventia rapida si serioasa.

VII. STRATEGII DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICE IN CONCORDANTA CU PLANUL NATIONAL 2007 - 2013

Ce este planificarea strategica

Elaborarea unei strategii de dezvoltare socio - economice pentru o comunitate este ca planificarea unei calatorii lungi in care apar o serie de evenimente. Inainte de a pleca la drum trebuie sa stim pe unde mergem, ce resurse avem, pe cine luam cu noi in calatorie si care este perioada de timp in care trebuie sa ne incadram pentru a ajunge la destinatia finala.

Existenta unei strategii de dezvoltare economica si sociala ne ajuta sa creem o viziune asupra comunitatii, pe care ne - o dorim in viitor, ne ofera imaginea in care credem si pentru care muncim. Ne pune la dispozitie o imagine completa asupra modului in care economia, mediul, infrastructura se pot imbunatatii.[53]

Prin elaborarea strategiei se ofera un cadru de lucru astfel, dupa analiza nevoilor si a perspectivelor fiecarui grup de interes se stabilesc obiective de dezvoltare si se concretizeaza o serie de prioritati si masuri pentru indeplinirea obiectivelor. Strategia de dezvoltare pune la dispozitia autoritatilor locale un ghid in vederea imbunatatirii vietii in oras si a reducerii discrepantelor intre satele componente ale acesteia.

Strategia de dezvoltare socio - economica a Orasului Teius a fost realizata in lunile

octombrie - decembrie 2008, in urma desfasurarii mai multor intalniri cu grupurile de lucru comunitare si a unui proces de chestionare/interogare a populatiei din cele cinci sate ale orasului.

Cele patru grupuri de lucru comunitare care au colaborat cu echipa de consultanti la elaborarea strategiei au fost:

● Consilierii locali;

● Angajatii administratiei publice locale;

● Reprezentantii agentilor economici;

●Actorii principali locali (medici, profesori, preoti, reprezentanti ai institutiilor de cultura, educatie, asistenta sociala).

Planificarea strategica are drept scop maximizarea eficientei utilizarii resurselor locale si dezvoltarea unei viziuni asupra viitorului comunitatii.

Etapele planificari strategice

Elaborarea Strategiei de dezvoltare socio - economica a Orasului Teius, a inceput prin culegerea de informatii despre oras.

Dupa perioada de culegere a informatiilor s-au demarat intalnirile cu grupurile de lucru din oras. Cele patru grupuri de lucru au fost:

● Consilierii locali;

● Reprezentantii agentilor economici;

● Angajatii administratiei publice locale;

● Actorii principali locali (medici, directorul scolii, preoti, etc).

Impreuna cu acestia s-au stabilit domeniile prioritare in dezvoltarea orasului.

Dupa intalnirile cu grupurile de lucru si stabilirea domeniilor prioritare, s-a realizat

analiza SWOT, stabilindu-se punctele tari, punctele slabe, oportunitatile si riscurile.

Rolul planificarii strategice este de a ajuta comunitatea sa orienteze dezvoltarea

economica si sociala spre realizarea unor obiective fezabile pe termen mediu si lung.

In urma intalnirilor cu grupurile de lucru si a procesului de chestionare a locuitorilor

orasului credem ca implicarea actorilor locali in dezvoltarea socio - economica a Orasului Teius este satisfacatoare dar va creste in perioada urmatoare prin implicarea acestora in procesul de implementare a proiectelor de dezvoltare.

Managementul implementarii strategiei va fi asigurat in primul rand de aparatul

administrativ care are rolul de demarator de proiecte. Oportunitatea atragerii fondurilor prin APL, IMM, ONG si parteneriate public - private, va avea ca rezultate atragerea surselor de finantare pentru proiecte indentificate ca prioritare in scopul realizarii obiectivelor propuse de strategie.

Metodologia utilizata

Dezvoltarea Orasului Teius prin participarea publica reprezinta sprijinul si implicarea localnicilor pentru demararea de proiecte, responsabilizarea factorilor implicati, reducerea costurilor, cresterea transparentei, obtinerea de rezultate si foarte important, eliminarea sentimentului si a starii de neputinta si inutilitate fata de problemele comunitatii.

Metodologia utilizata in procesul de elaborare[54]:

● Evaluarea potentialului economico - social;

● Analiza swot;

● Elaborarea Strategiei de dezvoltare socio - economica a Orasului Teius.

- elaborarea viziunii, a obiectivului general, a obiectivelor strategice, a prioritatilor si

masurilor;

● Implementarea Strategiei de dezvoltare socio - economica a Orasului Teius.

- finantarea proiectelor; prioritizarea proiectelor; monitorizarea si evaluarea procesuluid e implementare a strategiei; actualizarea, periodica sau nu si daca este cazul a strategiei.

● Evaluarea potentialului socio - economic al Orasului Teius.

A fost realizata evaluarea infrastructurii, a mediului, a starii economice, sociale si de sanatate a locuitorilor Orasului Teius, tinand cont de faptul ca trebuie sa valorificam oportunitatile existente.

● Dupa realizarea bazei de date, acestea au fost analizate cu ajutorul analizei SWOT

(Strenghts - puncte tari, Weaknesses - puncte slabe, Opportunities - oportunitati, Threats - riscuri).

Prin realizarea analizei SWOT, s-a urmarit stabilirea situatiei atat a mediului intern, cat si a celui extern.

● Elaborarea strategiei a fost realizata in vederea implementarii cu succes a cat mai multor proiecte cu finantare nerambursabila si nu numai, si a reducerii decalajului economic si social dintre comunele din regiunea Centru si Orasului Teius pe de o parte si a decalajului dintre satele componente orasului pe de alta parte.

Dezvoltarea orasului Teius participarea publica reprezinta sprijinul si implicarea localnicilor pentru demararea de proiecte, responsabilizarea factorilor implicati, reducerea costurilor, cresterea transparentei, obtinerea de rezultate si foarte important, eliminarea sentimentului si a starii de neputinta si inutilitate fata de problemele comunitatii.

Planificarea strategica a orasului Teius 2007 - 2013

Pentru realizarea dezvoltarii activitatii economice si sociale trebuie sprijinite initiativele particulare si ale comunitatii pe baza principiului parteneriatului, prin care sa se asigure accesul facil la noi investitii, consultanta, infrastructura, educatia, infrastructura medicala si dezvoltarea durabila a localitatilor.

Pregatirea si mentinerea unui nivel adecvat al infrastructurii sunt esentiale pentru dezvoltarea economica si sociala a mediului urban si pentru dezvoltarea regionala echilibrata, o infrastructura moderna fiind importanta pentru ca zonele urbane sa poata concura efectiv pentru investitiile interne si sa poata ramane competitive pentru intreprinderile existente.

In vederea absorbtiei ridicate a fortei de munca tinere neocupata din fermele de subzistenta, micro - intreprinderile vor fi incurajate sa demareze activitati economice in zonele urbane si sa diversifice ofertele orientate spre servicii pentru populatia urbana.

Dezvoltarea durabila a mediului urban necesita, de asemenea, accesul la facilitati, solutia pentru a asigura echilibrul intre zonele urbane este aceea a unui acces mai bun al actorilor urbani la toate tipurile de facilitati existente in perioada urmatoare.[55]

Principalele rezultate ale etapei urmatoare vor fi:

- cresterea veniturilor la bugetul local;

- crearea de noi locuri de munca;

- cresterea veniturilor familiilor;

- deschiderea localnicilor spre alternative de dezvoltare socio - economica durabila;

- accesarea finantarilor nerambursabile post - aderare;

- cresterea viabilitatii proiectelor viitoare;

Viziune

• Infrastructura bine dezvoltata care sa permita accesul si sa atraga potentialii investitori.
• Mediu economic dezvoltat in care sa predomine activitatile industriale, agricole, productive si cele de turism.
• Afaceri de succes demarate in urma incheierii unor parteneriate intre membrii comunit atii noastre.
• Locuitorii orasului adaptati la piata fortei de munca in urma programelor de dezvoltare a resurselor umane.

Obiectiv strategic

Dezvoltarea socio - economica a orasului Teius prin utilizarea eficienta a resurselor naturale, turistice, culturale, fizice si umane si prin respectarea principiilor dezvoltarii durabile, care sa aiba ca rezultate cresterea standardului de viata al populatiei si armonizarea coeziunii economice si sociale.[56]

Obiectivul va fi realizat prin accentuarea punctelor tari ale orasului in vederea valorificarii oportunitatilor de crestere si minimizarea sau eliminarea efectelor punctelor slabe.

Prin aceasta strategie se urmareste demararea unor proiecte de redresare economica si sociala si imbunatatirea situatiei orasului Teius fata de celelalte orase din Regiunea Centru si a oraselor cu intarzieri in dezvoltare tinand cont de protectia sociala si de conservarea mediului.

O parte importanta a obiectivului general este cresterea initiativelor localnicilor in vederea implementarii de proiecte de finantare nerambursabila prin realizarea de parteneriate private intre locuitori ai comunei noastre si/sau intre locuitori ai comunei noastre si ale celor invecinate.

Obiective strategice

1. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii fizice si sociale respectand principiile

dezvoltarii durabile.

2. Consolidarea mediului de afaceri

3. Dezvoltarea resurselor umane, cresterea ocuparii si a incluziunii sociale

4. Dezvoltarea turismului prin valorificarea potentialului zonei

5. Dezvoltarea capacitatii administratiei publice locale

6. Stimularea dezvoltarii comunei prin parteneriate zonale

Poprietati si masuri[57]

Prioritatea I: Imbunatatirea infrastructurii de transport, educationale si de sanatate

respectand principiile dezvoltarii durabile.

Dezvoltarea sociala si economica a orasului Teius are la baza dezvoltarea infrastructurii de transport, educationale si de sanatate respectand principiile dezvoltarii durabile.

Conditiile care se impun pentru cresterea economica denota din imbunatatirea si modernizarea domeniilor de transport, comunicatii, mediu, sanatate si invatamant.

Starea infrastructurii intarzie dezvoltarea satelor componente ale orasului Teius, prin

faptul ca ingreuneaza accesul localnicilor dinspre si inspre localitatile lor, indeparteaza

potentialii investitori si nu exista parghiile necesare dezvoltarii sociale.

Sprijinul financiar pentru modernizarea infrastructurii va avea ca rezultate immediate cresterea activitatilor economice si sociale prin valorificarea potentialului zonei.

Finantarile externe sau interne vor fii solicitate pentru drumurile cu impact maxim in dezvoltarea economica a comunei facilitand accesul localnicilor la drumurile nationale si transportul feroviar, pentru amenajarile de mediu necesare unei comunitati si cresterii

atractivitatii potentialilor investitori si pentru dezvoltarea unitatilor medicale si de invatamant.

Masura 1. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de mediu

Obiective specifice

Cresterea nivelului de viata a locuitorilor si cresterea atractivitatii pentru investitii prin

crearea, extinderea si modernizarea infrastructurii de mediu,

Armonizarea cu standardele europene in domeniul calitatii apei potabile, a tratarii apelor menajere;

Actiuni

Reabilitarea, modernizarea si extinderea infrastructurii de utilitati (alimentare cu apa,

retele de canalizare, retea distributie gaze naturale, retea energie electrica);

- Stoparea si prevenirea alunecarilor de teren;

- Construirea instalatiilor de epurare/preepurare a apelor uzate menajere si industriale;

- Inlaturarea factorilor poluatori ai raurilor;

Amenajarea cursurilor de apa;

Indiguiri ale zonelor limitrofe ale raurilor.

Forma de finantare

Finantari in cadrul programelor post aderare;

Finantari din fonduri guvernamentale.

Localizare Orasul Teius

Beneficiari APL, localnicii, investitorii

Perioada de realizare

Masura 2. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport

Obiective specifice

Reabilitarea si modernizarea infrastructurii rutiere in vederea asigurarii unui acces mai

facil si rapid pentru toti locuitorii comunei;

Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii de transport in vederea atragerii potentialilor investitori;

Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport agricol - drumuri si podete

agricole.

Actiuni

Reabilitarea si modernizarea drumurilor judetene si comunale (initial se impun activitati

de montare rigole, consolidari maluri etc.);

Reabilitare poduri;

Imbunatatirea serviciilor de transport pentru persoanele dinspre Orasul Teius si satele

componente;

Realibitarea cailor de acces spre zonele cu potential turistic;

- Reabilitarea drumurilor afectate de calamitatile naturale.

Forma de finantare

Finantari din fondurile structurale;

Finantari din fonduri guvernamentale;

Cofinantari din bugetul local si cel judetean.

Localizare Orasul Teius

Beneficiari APL, localnicii, investitorii ,turistii

Perioada de realizare

Masura 3. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii educationale

Obiective specifice

Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de invatamant;

Imbunatatirea conditiilor de instruire;

Actiuni

• Reabilitarea, modernizarea si extinderea infrastructurii de invatamant;
• Dotarea unitatilor cu aparatura necesara;
• Implementarea de proiecte de invatare de - a lungul vietii;
• Cresterea adaptabilitatii;

Forma de finantare

Finantari in cadrul programelor post aderare;

Finantari din fonduri guvernamentale;

Cofinantari din bugetul local si judetean.

Localizare Orasul Teius

Beneficiari Localnicii, profesorii, copiii

Perioada de realizare

Masura 4. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de sanatate

Obiective specifice

Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de sanatate;

Imbunatatirea conditiilor de asigurare a sanatatii;

Actiuni

Reabilitarea, modernizarea si extinderea infrastructurii de sanatate;

Dotarea unitatilor cu aparatura necesara;

Realizarea unui centru de permanenta

Imbunatatirea capacitatii de interventie in situatii de urgenta a unitatilor specializate (inclusiv dotarea cu echipamente specifice)

Forma de finantare

Finantari in cadrul programelor post aderare;

Finantari din fonduri guvernamentale;

Cofinantari din bugetul local si cel judetean.

Localizare Orasul Teius

Beneficiari Localnicii, medicii, localnicii din satele invecinate

Perioada de realizare

Masura 5. Dezvoltarea si modernizarea comunicatiilor

Obiective specifice

--Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de comunicatii;

--Imbunatatirea infrastructurii de comunicatii in vederea atragerii investitorilor si a

accesibilitatii la informatii;

Actiuni

Reabilitarea, modernizarea si extinderea infrastructurii de comunicatii;

Dotarea unitatilor din oras cu aparatura necesara;

Forma de finantare

Finantari in cadrul programelor post aderare;

Finantari din fonduri guvernamentale;

Cofinantari din bugetul local si din parteainvestitorilor

Localizare Orasul Teius

Beneficiari APL, localnicii, investitorii

Perioada de realizare

Masura 6. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii culturale

Obiective specifice

Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii culturale;

Imbunatatirea conditiilor de petrecere a timpului liber;

Actiuni

Reabilitarea, modernizarea si extinderea infrastructurii culturale;

Dotarea unitatilor cu aparatura necesara;

Amenajarea de locuri de joaca si de petrecere a timpului liber.

Forma de finantare

Finanatri in cadrul programelor post aderare;

Finantari din fonduri guvernamentale;

Cofinantari din bugetul local si acel judetean.

Localizare Orasul Teius

Beneficiari Localnicii, profesorii, copiii, turisti, tinerii

Perioada de realizare

Prioritatea II: Dezvoltarea economiei locale prin dezvoltarea afacerilor si a resurselor

umane

Existenta unui bun mediu de afaceri va determina cresterea de ansamblu a economiei locale. Agentii economici absoarb cea mai mare parte a fortei de munca.

Imbatranirea populatiei, scaderea numarului populatiei active si cresterea somajului datorat proceselor de restructurare dar si a ineficientei sistemului de formare profesionala care sa raspunda cerintelor pietei fortei de munca, sunt fenomene care impun adoptarea de strategii in domeniul dezvoltarii resurselor umane, care sa sprijine reformele din acest domeniu, strategii care sa acopere atat sfera educationala, a formarii profesionale cat si pe cea a ocuparii populatiei.

Masura 1. Dezvoltarea serviciilor de consultanta pentru demararea afacerilor

Obiective specifice

Cresterea competentelor in afaceri in vederea cresterii competitivitatii;

Promovarea programelor de finantare nerambursabila;

Actiuni

Promovarea programelor de finantare nerambursabila cu identificarea etapelor;

Realizarea de studii de fezabilitate, de piata, planuri de marketing, planuri de afaceri,

analize cost/beneficiu si financiare etc;

Promovarea IMM - urilor din oras si a produselor/serviciilor acestora;

Forme de finantare

• Finantari in cadrul programelor post aderare;
• Finantari din fonduri guvernamentale;
• Cofinantari din bugetul local si din contributii private.

Localizare Orasul Teius

Beneficiari APL, localnicii, investitorii , angajatii

Perioada de realizare

Masura 2. Cresterea investitiilor in vederea dezvoltarii IMM - urilor

Obiective specifice

- Dezvoltarea mediului de afaceri din oras;

- Cresterea investitiilor in sectoarele productive, al serviciilor de turism si in cele cu

potential de crestere;

- Modernizarea IMM - urilor in vederea cresterii competitivitatii;

- Sprijinirea agricultorilor si silvicultorilor, in vederea cresterii competitivitatii;

- Diversificarea activitatilor economice din oras;

- Incheierea de parteneriate private pentru demararea de afaceri comune;

Actiuni

- Investitii in capital fizic si tehnologii moderne nepoluante;

- Investitii in dotari IT;

- Certificarea sistemului de management al calitatii;

- Certificarea sistemului de mediu;

- Certificarea produselor;

- Certificarea/clasificarea serviciilor;

Forma de finantare

• Finantari in cadrul programelor post aderare;
• Finantari din fonduri guvernamentale;
• Cofinantari din bugetul local.

Localizare Orasul Teius

Beneficiari Investitorii, angajatii, economia local - regionala;

Perioada de realizare

Prioritatea III: Dezvoltarea turismului prin valorificarea potentialului zonei

Prin factorii de relief, mediu, prin diversitatea si frumusetea peisajului, ofera turistilor tot ceea ce poate fi mai frumos. Dezvoltarea turismului este unul dintre elementele care pot contribui direct la dezvoltarea economiei orasul Teius.

Dezvoltarea turismului este intrinsec legata de dezvoltarea infrastructurii si de cresterea serviciilor turistice. Dezvoltarea turismului are un mare rol in cresterea angajarii fortei de munca si constituie un suport pentru dezvoltarea mediului de afaceri pentru IMM- uri.

Turismul este domeniul prioritar prin dezvoltarea caruia se poate ajunge la dezvoltare economica, la crearea de noi locuri de munca pentru femei si tineri. De asemenea dezvoltarea turismului este o prioritate pentru judetul Alba si pentru Regiunea 7 Centru. Potentialul turistic va fi valorificat respectand principiile dezvoltarii durabile.

Masura 1. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurilor de turism

Obiective specifice

Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii existente de turism in vederea cresterii

atractivitatii turistice;

Construirea de infrastructura de turism in parteneriat cu zonele invecinate;

Actiuni

Reabilitarea obiectivelor turistice;

Sustinerea amenajarii de spatii de cazare;

Crearea de infrastructura de agreement;

Amenajarea de trasee de nisa (cicloturism, echitatie etc.);

Forma de finantare

Finantari in cadrul programelor post aderare;

Finantari din fonduri guvernamentale;

- Cofinantari din bugetul local.

Localizare Orasul Teius

Beneficiari Turistii romani si straini, Localnicii, Economia locala

Perioada de realizare

Masura 2. Dezvoltarea serviciilor de consultanta pentru dezvoltarea turismului

Obiective specifice

Cresterea competentelor in turism in vederea cresterii competitivitatii;

Promovarea programelor de finantare nerambursabila pentru turismul rural si urban;

Actiuni

Promovarea programelor de finantare nerambursabila cu identificarea etapelor;

Realizarea de studii de fezabilitate, de piata, planuri de marketing, planuri de afaceri,

analize cost/beneficiu si financiare etc;

Promovarea IMM - urilor din oras si a produselor/serviciilor acestora;

Forma de finantare

Finantari in cadrul programelor post aderare;

Finantari din fonduri guvernamentale;

Cofinantari din bugetul local.

Localizare Orasul Teius

Beneficiari Turistii romani si straini, localnicii, investitorii

Perioada de realizare

Masura 3. Cresterea investitiilor in turism

Obiective specifice

Dezvoltarea pietei de turism din oras;

Cresterea investitiilor in turism;

Modernizarea spatiilor de cazare, masa si agreement;

Diversificarea activitatilor turistice din oras;

Actiuni

Investitii in capital fizic si tehnologii moderne nepoluante;

Investitii in dotari IT;

Clasificarea serviciilor de turism;

Forma de finantare

Finantari in cadrul programelor post aderare;

Finantari din fonduri guvernamentale;

Cofinantari din bugetul local.

Beneficiari Turistii romani si straini, localnicii si investitorii

Localizare Orasul Teius

Perioada de realizare

Masura 4. Promovarea potentialului turistic

Obiective specifice

Promovarea potentialului turistic;

Dezvoltarea de noi produse turistice;

Actiuni

Infiintarea unui Centru de informare si promovare turistica in zona; o

Participarea la targurile de turism;

Organizarea de activitati culturale si festivaluri; o

Realizarea de materiale promotionale;

Promovarea turismului ecologic;

Investitii in capital fizic si tehnologii moderne nepoluante; o

Investitii in ITC;

Clasificarea serviciilor de turism;

Forma de finantare

Finantari in cadrul programelor post aderare; o

Finantari din fonduri guvernamentale;

Cofinantari din bugetul local si cel judetean.

Localizare Orasul Teius

Beneficiari Turistii romani si straini, Localnicii, Investitorii

Perioada de realizare

Prioritatea IV: Dezvoltarea administratiei publice locale

Masura 1. Dezvoltarea capacitatii administrative

Obiective specifice

Imbunatatirea relatiilor cu administratia publica judeteana;

Imbunatatirea relatiilor cu factorii locali in vederea realizarii obiectivelor de dezvoltare locala;

Actiuni

• Imbunatatirea managementului administratie locale;
• Profesionalizarea angajatilor din administratia publica;
• Comunicare prompta si transparenta in relatia cu localnicii;
• Initierea de actiuni de informare europeana a localnicilor orasului;
• Colaborarea cu autoritatile din regiunea de dezvoltare Centru;

Forma de finantare

Finantari in cadrul programelor post aderare;

- Finantari din fonduri guvernamentale;

Cofinantari din bugetul local.

Localizare Orasul Teius

Beneficiari APL si Localnicii

Perioada de realizare

Masura 2. Cresterea eficientei absorbtiei fondurilor europene si guvernamentale

Obiective specifice

Imbunatatirea capacitatii de absorbtie a fondurilor nerambursabile post aderare si

guvernamentale;

Actiuni

Pregatirea personalului din primarie in elaborarea si gestionarea proiectelor;

Participarea la programele de instruire pentru finantarile nerambursabile.

Participarea la cursuri de genul (scrierea cererilor de finantare, managementul proiectelor,

achizitii publice);

Forma de finantare

Finantari in cadrul programelor post aderare; o

Finantari din fonduri guvernamentale;

Cofinantari din bugetul local.

Localizare Orasul Teius

Beneficiari APL, localnicii, investitorii, medicii, profesorii etc.

Perioada de realizare

Masura 3. Informatizarea administratiei publice locale

Obiective specifice

Imbunatatirea sistemului comunicarii in cadrul administratiei publice locale;

Actiuni

Dotarea administratiei publice (IT - hard, soft, etc.);

Cresterea eficientei serviciilor publice;

Forma de finantare

Finantari in cadrul programelor post aderare;

Finantari din fonduri guvernamentale;

Cofinantari din bugetul local.

Localizare Orasul Teius

Beneficiari APL, localnicii, investitorii, medicii, profesorii, turistii;

Perioada de realizare

Masura 4. Intarirea relatiilor cu celelalte zonele invecinate ale regiunii

Obiective specifice

Imbunatatirea relatiilor cu administratiile publice invecinate;

Imbunatatirea relatiilor cu factorii locali din zonele invecinate;

Actiuni

Imbunatatirea managementului administratiei locale prin actiuni comune cu

administratiile invecinate;

Invatarea prin comparare si dialog cu vecinii; o

Incheierea de parteneriate;

Comunicare prompta si transparenta cu administratiile invecinate; o

Initierea de actiuni comune de informare europeana;

Forma de finantare

Finantari in cadrul programelor post aderare;

- Finantari din fonduri guvernamentale;

Cofinantari din bugetul local si cel judetean.

Localizare Orasul Teius

Beneficiari APL, localnicii, investitorii, medicii, profesorii, turistii; APL invecinate;

Perioada de realizare

Prioritatea V: Dezvoltarea resurselor umane

Masura 1. Dezvoltarea resurselor umane

Obiective specifice

Dezvoltarea abilitatilor profesionale si tehnice a elevilor in vederea integrarii lor pe piata muncii;

Cresterea nivelului de instruire a populatiei din mediul urban;

Instruirea categoriilor dezavantajate si excluse social;

Promovarea invatarii pe tot parcursul vietii;

Actiuni

Orientarea si instruirea pentru calificari cerute pe piata;

Cresterea activitatilor de formare continua;

Orientarea spre grupuri vulnerabile (copii de etnie rroma, femei singure, batrani, tineri);

Facilitarea accesului la educatia de tip "a doua sansa ";

Dezvoltarea abilitatilor angajatilor;

Asistenta pentru persoanele aflate in cautarea unui loc de munca;

Cresterea spiritului antreprenorial;

Calificarea - recalificarea populatiei active din comuna;

Initierea si consolidarea parteneriatelor pentru formare continua;

Formare profesionala pentru grupurile excluse social: persoane peste 45 ani, rromi, tineri, someri pe termen lung, persoane cu handicap, etc;

Combaterea violentei domestice

Forma de finantare

Finantari in cadrul programelor post aderare; o

Finantari din fonduri guvernamentale;

Cofinantari din bugetul local.

Localizare Orasul Teius

Beneficiari Localnicii, tinerii, femeile, APL, investitorii

Perioada de realizare

Masura 2. Promovarea masurilor active de ocupare a fortei de munca.

Obiective

Crearea de noi locuri de munca;

Masuri active de demarare de noi afaceri;

Asistenta pentru demararea de noi afaceri;

Actiuni

Instruirea pentru grupurile dezavantajate - tineri, femei - pentru demararea de afaceri

proprii, AF, SRL, PFA;

Instruirea in managementul afacerilor, consultanta juridica, financiara etc.

Consultanta pentru scrierea de proiecte din fonduri post - aderare;

Forma de finantare

Finantare nerambursabila, credite subventionate, contributie in natura;

Cofinantari din bugetul local;

Localizare Orasul Teius

Beneficiari IMM - uri, localnici, bugetul local

Perioada de realizare

Masura 3. Initierea unui sistem de formare profesionala

Obiective

Parteneriate pentru calificare, recalificare;

Actiuni

Instruirea pentru grupurile dezavantajate - tineri, femei - pentru demararea de afaceri

proprii, AF, SRL, PFA;

Calificarea, recalificarea in domeniul serviciilor de turism;

Forma de finantare

Finantari nerambursabile, credite subventionate, contributii in natura;

Cofinantari din bugetul local.

Localizare Orasul Teius

Beneficiari IMM - uri, localnici, bugetul local

Perioada de realizare

Masura 4. Imbunatatirea situatiei romilor din oras

Obiective

Combaterea discriminarii;

Reabilitarea locuintelor rromilor;

Calificarea/recalificarea cetatenilor de etnie rroma;

Imbunatatirea accesului rromilor la serviciile medicale;

Promovarea meseriilor traditionale rrome;

Implicarea femeilor rrome in programele de protectie si educatie a copilului;

Cresterea participarii scolare si reducerea abandonului scolar;

Initierea de proiecte culturale pentru rromi;

Actiuni

Implicarea rromilor in actiunile/activitatile desfasurate in oras;

Construire, modernizare si reabilitare locuinte rromi;

Asigurarea cu utilitati a locuintelor rromilor;

Implementarea de proiecte de incluziune sociala a comunitatii rrome;

Formarea de mediatori sanitari pentru comunitatea rroma;

Acordarea de facilitati pentru exercitarea meseriilor traditionale;

Imbunatatirea calitatii vietii pentru copiii rromi;

Reconstructia si afirmarea identitatii etniei rrome;

Sprijinirea infiintarii unui ansamblu artistic al rromilor;

Forma de finantare

Finantari nerambursabile din fonduri structurale, de coeziune;

Cofinantari din bugetul local.

Localizare Orasul Teius

Beneficiari Comunitatea roma, localnici, turisti

Perioada de realizare

Orasul Teius are un potential deosebit pentru dezvoltarea urmatoarelor sectoare:

culturi agricole de camp;

pomicultura;

viticultura;

sere;

ferme de vaci;

ferme de crestere si ingrasare de taurine;

ferme de oi/capre;

ferme de porci;

ferme de pasari;

apicultura

cultivarea/recoltarea plantelor medicinale;

activitati productive care sa valorifice potentialul zonei (productia de betoane, materiale

de constructii, produse artizanale ) si care sa nu afecteze mediul inconjurator;

constructii;

comert;

diferite forme de turism:

turism cultural si religios;

agroturism;

turism pentru echitatie;

cicloturism;

turism bazat pe produsele autohtone.

Pentru dezvoltarea socio - economica a orasului Teius sunt necesare:

dezvoltarea infrastructurii de transport;

dezvoltarea infrastructurii de educatie;

dezvoltarea infrastructurii de sanatate;

dezvoltarea sectoarelor economice cu inalt potential;

dezvoltarea resurselor umane;

dezvoltarea compartimentelor administrative.

Ca punct final al "Strategiei de dezvoltare socio - economice a orasului Teius pentru perioada 2008 - 2014" trebuie mentionat ca in satele orasului Teius, traiesc si muncesc oameni gospodari, care asteapta doar unul sau mai multe instrumente care sa - i ajute in dezvoltarea individuala si comunitara, si la nivel local exista un compartiment administrativ care stie cum va arata orasul in 2014, poate sa contribuie decisiv la dezvoltarea ei si, cel mai important aspect, vrea cu adevarat sa realizeze acest lucru.

CORELAREA STRATEGIEI CU PROGRAMELE DE FINANTARE POST - ADERARE

Strategia de dezvoltare a orasului Teius se incadreaza in obiectivele urmatoarelor documente de programare elaborate la nivel national pentru perioada 2008 - 2014, care au la baza utilizarea fondurilor pe care Uniunea Europeana le va pune la dispozitia Romaniei[58]:

Fondul European de dezvoltare regionala;

Fondul Social European;

Fondul de Coeziune;

Fondul European pentru Pescuit.

Cadrul Strategic National de Referinta cu urmatoarele programe operationale:

- Programul Operational Sectorial "Cresterea competitivitatii economice" (POS

CCE);

- Programul Operational Sectorial de Mediu (POS M);

- Programul Operational Sectorial de Transport (POS T);

- Programul Operational Sectorial "Dezvoltarea resurselor umane" (POS DRU);

- Programul Operational Sectorial "Dezvoltarea capacitatii administrative" (POS

DCA);

- Programul Operational Regional.

Programul Operational Interregional 2007 - 2013 - POI (pentru cooperarea intre regiuni ale statelor membre UE in domeniile: inovare si antreprenoriat, IT, mediu si prevenirea riscurilor, patrimoniu cultural si natural).

CONCLUZII

Lucrarea de fata a izvorat din dorinta de a prezenta acest frumos si interesant "colt de tara".

Lucrarea prezinta un studiu istoric, geografic si socio-economic a orasului Teius, care doreste a fii un indreptar pentru cei ce vor sa cunoasca sau sa -si formeze o imagine generala despre aceasta localitate bogata in resure antropice si naturale. Cu speranta ca acest studiu, care a investigat un teren putin cercetat, sa ofere o imagine ampla asupra evolutiei acestei asezari omenesti.

Aceasta lucrare doreste sa oglindeasca prin cuvant , imagini fotografice si cartografice evolutia in timp a localitatii Teius. Pe parcursul intregii lucrari am urmarit prezentarea selectiva si corelativa a caracteristicilor reliefului, climei, retelei hidrografice, solurilor, precum si funtiile geoeconomice si ilustrarea unui plan strategic viitor.

BIBLIOGRAFIE

1. SURD, Vasile, Geografia asezarilor, editura Presa Universitara Clujana, Cluj Napoca, 2004;    

2. COCIAN, Pompei, Amenajarea teritoriilor preurbane, Editura Presa Universitara Clujana, Cluj Napoca, 2007;

3. BOTA, Cristian Florin, Teiusului de odinioara , Editura Risoprint, Cluj-Napoca 2009

4. ***Primaria Teius, Strategia de dezvoltare 2008 - 2014, Teius, 2009.

5. GEORGIU, D., Monografia istorica a comunei Teius pana la 1848 - Lucrare de diploma, 1975;

6. ARDELEAN, I., Orasul Teius - schita monografica ,Editura S.C. "ALTIP , Alba Iulia, 1994

7. SUCIU, C., Dictionarul istoric al localitatilor din Transilvania, Bucuresti, 1968;

8. ARPÁD, Varga E. , Evolutia demografica a populatiei din judetul Alba intre anii 1850-2002 ;

9. STEF, Vasile, Muntii Trascau, Studiu hidrografic, Editata de colectivul, Editie al Institutului National si Hidrologie, Bucuresti,1998;

10. POPESCU, Argesel I., Muntii Trascaului, Studiu geomorfologic", Editura Academiei, Bucuresti, 1971;

11. COCEAN, Pompei, Muntii Apuseni, Procese si forme carstice, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2000;

12. POSEA, Grigore, ARMAS, Iulia, Geografia Fizica, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1998;

13. *** Curs geoeconomie, Facultatea de Geografie - Turism, Cluj Napoca.

Conferinta Mondiala a O.N.U., Stockholm, 1972;

15. PROFIROIU, A., RACOVANCIU, S., TRALUNGA, N., Dezvoltarea economica locala, Ed. Economica , Bucuresti, 1998;

16. O. Balázs, Tövis és környéke, Kiadja a magyar történelmi társúlat, Budapesten, 1886, p. 310.

17. C. Francu, Monografia judetului Alba, Alba Iulia, 1943, p. 280.

18. A. Ortelius, Theatrum Orbis Terrarum, Antverpia, 1576, harta 97.

www.geografie.uvt.ro

20. www.rotravel.com

Anexa 2. Harta orasului Teius si vecini sai

Anexa .3. Orasul Teius si unitatile de relief