Rebus geografie

ORIZONTUL

1. Cand suntem in localitate linia orizontului pare mai . . . .
2. Obiectele mai apropiate se vǎd mai .
3. Nu putem atinge .. orizontului.
4. Cu cat incercǎm sǎ ne apropiem, linia orizontului se .. .
5. De la noi panǎ la linia orizontului sunt multe . .
6. Dcǎ doar ni se pare cǎ cerul atinge pǎmantul spunem cǎ linia orizontului este . .
7. Linia orizontului pare mai depǎrtatǎ dacǎ urcǎm pe un

PUNCTELE CARDINALE

1. Cea mai lungǎ umbrǎ o au obiectele . . . . si seara.
2. Est sau . .
3. Dimineata, umbra obiectelor este orientatǎ spre . .
4. Cu ajutorul punctelor cardinale, oamenii se . . . . .
5. Pe tablǎ si pe caiet vestul este la . . . . .. .
6. Nord sau . . . . . .
7. Punctele cardinale sunt puncte principale de . . . . .

MIJLOACE DE ORIENTARE

1. Mijlocul cel mai sigur de orientare.
2. Steaua Polarǎ se aflǎ in varful oistei Carului .. .
3. Creste pe trunchiul copacilor.
4. Steaua polarǎ ne ajutǎ sǎ ne orientǎ doar .
5. Musuroaiele de cartitǎ si de furnici indicǎ intotdeauna .. .
6. Busola este folositǎ de .. .
7. Pentru a cǎuta Steaua Polarǎ trebuie sǎ repetǎm de . ori distanta dintre rotile Carului Mare.
8. Ne orientǎm dupǎ .. in zilele cu cer senin.

POZITIA GEOGRAFICǍ A ROMANIEI

1. Ỉntindere mare de pǎmant, cu multe tǎri, inconujuratǎ de ape.
2. Munti situati in estul continentului nostru.
3. Mare situatǎ in sudul continentului nostru.
4. Oceanul Ỉnghetat se aflǎ in continentului nostru.
5. Deoarece o mare parte din Carpati se aflǎ pe teritoriul tǎrii noastre, Romania este o tarǎ.
6. Deoarece Dunǎrea formeazǎ hotarul de sud al tǎrii noastre, Romania este o tarǎ .. .

ROMANIA - SUPRAFATǍ, GRANITE SI VECINI

1. Linia care desparte douǎ tǎri.
2. Sinonim pentru granitǎ.
3. Frontiera cu Ungaria se intinde intre Beba Veche si .. .
4. Granita cu Republica Moldova tine de la . panǎ la vǎrsarea Prutului in Dunǎre.
5. Fluviu ce formeazǎ o parte din granitele cu Bulgaria si Iugoslavia.
6. Granita cu Bulgaria se intinde intre Vama Veche si .
7. Tarǎ cu care se invecineazǎ Romania in nord si est.

ROMANIA - ASEZARE, VECINI

1. Instrument sigur de orientare.
2. Munti la est de Romania.
3. Mǎrimea tǎrii noastre, pe continent.
4. Ỉntre Beba Veche si Halmeu ne invecinǎm cu . . . . .
5. Frontierǎ sau . . . . .
6. Continentul in care se aflǎ Romania.
7. Punctul nordic pe granita cu Republica Moldova.
8. Fluviu care formeazǎ granita Romaniei in sud.

ỈNFǍTISAREA SUPRAFETEI PǍMANTULUI

Relieful Romaniei este dispus in . .

Fiecare treaptǎ de relief ocupǎ cam o . . . .. .

Ỉntre munte si campie.

Este joasǎ si aproape netedǎ.

Cultivate mai ales la campie.

Pǎduri cu frunze cǎzǎtoare sau de . . . .. .

Multe rauri din Romania se varsǎ in . .

La campie, vǎile sunt .. .

HARTA

1. Relieful Romaniei este dispus in trepte .. .
2. Muntii sunt redati pe hartǎ prin culoarea .
3. Campiile sunt redate pe hartǎ cu .
4. Pǎmantul romanesc este strǎbǎtut de multe .
5. Dealurile si podisurile sunt redate pe hartǎ cu . .
6. Verde, galben, maro si albastru sunt culori . .
7. Pe hartǎ sunt redate .. mari de pǎmant.

MUNTII CARPATI - CARACTERIZARE GENERALǍ

1. Partea cea mai de jos a muntelui.
2. Culoare pentru munti.
3. Dupǎ vechime, Carpatii sunt munti . . . . .
4. Arbori pitici care cresc pe varf de munte.
5. Carpatii se aflǎ in . tǎrii.
6. Coastǎ sau . .
7. Trecǎtoare sau .. .
8. Parte a muntelui cu pǎsuni.
9. Muntii care nu s-au format prin incretirea scoartei terestre.

CARPATII ORIENTALI

1. Carpatii Orientali se intind de la hotarul de nord panǎ la Valea . .
2. Roci foarte dure . . . . ..
3. Munti dǎruiti de Stefan cel Mare feciorilor Vrancioaiei.
4. . . . si Muresul izvorǎsc din Hǎsmasu Mare.
5. Depresiune in sudul Carpatilor Orientali.
6. Carpatii Orientali sunt mai inalti in partea de . . . .. .
7. Muntii vulcanici in nordul Carpatilor Orientali.

CARPATII MERIDIONALI

1. Cel mai inalt varf din Bucegi.
2. Carpatii Meridionali sunt alcǎtuiti din .. tari.
3. Limita vesticǎ a grupei Muntilor Fǎgǎras.
4. Munti in grupa dintre Jiu si Timis-Cerna.
5. Depresiune in grupa Muntilor Parang.
6. Limita vesticǎ a Muntilor Bucegi.
7. Cea mai importantǎ bogǎtie a Carpatilor Meridionali.
8. Trecǎtoare pe Valea Oltului.
9. Pǎduri de brad, molid, pin sau de .
10. Stancǎ cu formǎ bizarǎ in Bucegi.

CARPATII OCCIDENTALI

1. Rau in nordul Carpatilor Occidentali.
2. Cel mai inalt varf din Muntii Poiana Ruscǎ.
3. Limita sudicǎ a Carpatilor Occidentali.
4. Pesterǎ in Carpatii Occidentali.
5. Minereu in Muntii Poiana Ruscǎ.
6. "Targul de fete" are loc pe Muntele . . . . .
7. Cel mai inalt varf din Muntii Apuseni.

DEALURILE SI PODISURILE

1. Partea cea mai joasǎ a dealului.
2. Loc la munte, unde inceteazǎ urcusul.
3. Coastǎ sau ..
4. Nisipul si pietrisul sunt
5. Fatǎ de munti si campie, dealurile au o inǎltime ..
6. Culoare pentru deal si podis.
7. Bogǎtie a subsolului la deal si podis.
8. Loc cu pomi fructiferi.

DEPRESIUNEA TRANSILVANIEI

1. Limita sudicǎ a Depresiunii Transilvaniei.
2. Depresiunea Transilvaniei se aflǎ in .. tǎrii.
3. Legǎtura Depresiunii Transilvaniei cu Podisul Getic si Campia Romanǎ se face pe Valea .
4. Rau ce trece prin Satu Mare.
5. Bogǎtie in Depresiunea Transilvaniei.
6. Depresiunea Transilvaniei este si o importantǎ zonǎ . . . ..
7. Subdiviziune a Depresiunii Transilvaniei, la sud de Mures: Podisul ..
8. Rau ce traverseazǎ Depresiunea Transilvaniei.
9. Principala bogǎtie a Podisului Transilvaniei: gazul ..

SUBCARPATII

1. Munti in vecinǎtatea Subcarpatilor.
2. Mai inalt decat dealurile.
3. Subcarpatii au infǎtisarea unor ..
4. Bogǎtie a subsolului Subcarpatilor.
5. Spatii aflate intre munte si dealuri.
6. Subcarpatii sunt situati la .. Muntilor Carpati.
7. Subcarpatii ajung panǎ la de 1000 m.
8. Se cultivǎ in Subcarpati.

PODISUL DOBROGEI

1. Formǎ de relief in nord - vestal Podisului Dobrogei.
2. Limita vesticǎ a Podisului Dobrogei.
3. Ỉn Podisul Dobrogei altitudinile sunt
4. Rau dobrogean.
5. Dunǎrea este legatǎ de Marea Neagrǎ printr-un
6. Podisul Dobrogei de Sud are un relief
7. Podisul Dobrogei de Sus are roci ..
8. granita cu Bulgaria se aflǎ in . . . Podisul Dobrogei.
9. Canalul Dunǎre - Marea-Neagrǎ este folosit pentru

PODISUL MOLDOVEI

1. Rau in vestal Podisului Moldovei
2. Limita esticǎ a Podisului Moldovei.
3. Podisul Moldovei este alcǎtuit din de duritate diferitǎ.
4. Podisul Moldovei se aflǎ in partea de .. a tǎrii.
5. Aici sunt multe culturi agricole.
6. Oras important in nordul Podisului Moldovei.
7. Oras important in Podisul Moldovei.

PODISUL GETIC SI PODISUL MEHEDINTI

1. "Rocǎ" pe vǎile raurilor.
2. Podis situat in nord - vestul Podisului Getic.
3. Ramurǎ    a Subcarpatilor, la nord de Podisul Getic.
4. Rau important ce strǎbate Podisul Getic.
5. Campie in sudul Podisului Getic.
6. Podisul Getic este alcǎtuit din aceleasi roci ca si . . . .. romanǎ.
7. Raurile au . . .. vǎi adanci in relieful podisului Getic.

DEALURILE DE VEST

1. Limita nordicǎ a Dealurilor de Vest.
2. Dealurile de Vest se aflǎ la . . . Carpatilor Occidentali.
3. Rau care strǎbate Dealurile de Vest.
4. Zona de campie se aflǎ in partea de . . . a Dealurilor de Vest.
5. Dealurile fac tercerea de la munte la . . .
6. Limita sudicǎ a Dealurilor de Vest.
7. Dealurile de Vest sunt alcǎtuite din roci . . .
8. Dealurile sunt acoperite de . . .. de foioase.

CAMPIILE

1. Ses sau . .
2. Fatǎ de deal, campia este mai . . .
3. Culoare conventionalǎ pentru campie.
4. Ỉnsusire pentru solul de la campie.
5. Copac care creste la campie.
6. Campia este joasǎ si aproape .

CAMPIA DE VEST

1. Campia de Vest se aflǎ in . . . tǎrii.
2. Campia de Vest este alcǎtuitǎ din campii . . . .
3. Cerealǎ cultivatǎ in Campia de Vest.
4. Statiune cu bǎi termale in Campia de Vest.
5. Pentru a se apǎra de inundatii, oamneii sapǎ . . .
6. Bogǎtie a subsolului Campiei de Vest.
7. Statiune cu bǎi termale in Campia de Vest.

CAMPIA ROMANǍ

1. Subcarpati la nord de Campia Romanǎ.
2. Campia Romanǎ este principala zonǎ .. a tǎrii.
3. Cea mai micǎ altitudine a Campiei Romane se aflǎ la vǎrsarea in Dunǎre.
4. Se cultivǎ in Campia Romanǎ.
5. Bogǎtie a subsulului Campiei Romane ( .. naturale)
6. La sud, est si vest Campia Romanǎ este delimitatǎ de . . . ..
7. Portiune joasǎ de-a lungul Dunǎrii.
8. Campia Romanǎ se aflǎ in . . . tǎrii.
9. Subdiviziune a Campiei Romane: Campia ..

DELTA DUNǍRII

1. Pǎsǎri ce trǎiesc in Delta Dunǎrii.
2. Flori ce plutesc pe suprafata bǎltilor.
3. Delta s-a format prin depunerea de . . . ..
4. Bratul din mijloc al Deltei Dunǎrii.
5. Delta Dunǎrii s-a format la vǎrsarea . in Marea Neagrǎ.
6. . amenintǎ viata plantelor si a oamneilor.
7. Cel mai extins lac din tarǎ.
8. Bratul din nord al Deltei Dunǎrii.

APELE CURGǍTOARE

1. Apǎ curgǎtoare mai micǎ ce se varsǎ in alta mai mare.
2. Locul pe unde curge o apǎ.
3. O apǎ curgǎtoare are douǎ.
4. Cea mai micǎ apǎ curgǎtoare.
5. Stare in care se gǎseste cea mai mare parte din apǎ in naturǎ.
6. Apǎ curgǎtoare rezultatǎ din unirea mai multor paraie.

DUNǍREA

1. Localitate la intrarea Dunǎrii in Romania.
2. Bratul sudic al Deltei Dunǎrii. (Sfantu ..)
3. Bratul din mijloc al Dunǎrii.
4. Tarǎ in sudul Romaniei, scǎldatǎ de apele Dunǎrii.
5. Sulina este cel mai brat al Dunǎrii.
6. Hidrocentrala de la Portile de Fier a fost construitǎ in colaborare cu .
7. Vale ingustǎ si adancǎ prin care trece Dunǎrea.

RAURILE DIN ROMANIA

1. Formǎ de relief de unde izvorǎsc cele mai multe ape curgǎtoare din Romania.
2. Rau in estul tǎrii.
3. Tara din care izvorǎste Dunǎrea.
4. Cel mai nou pǎmant al tǎrii.
5. Muresul se varsǎ in .
6. Rau din sudul tǎrii.
7. Apǎ curgǎtoare mai micǎ ce se varsǎ in una mai mare.

APELE STǍTǍTOARE

Apǎ stǎtǎtoare sǎratǎ.

Apele stǎtǎtoare sunt inconjurate de .

Apǎ stǎtǎtoare.

Apele stǎtǎtoare sunt reprezentate pe hartǎprin culoarea .

Cea mai micǎ apǎ stǎtǎtoare.

Apele raurilor sunt folosite la ..

Cea mai mare apǎ stǎtǎtoare.

Lacuri construite de om sau de ..

LACURILE

Lac renumit pentru nǎmolul folosit in tratarea reumatismului.

Lac in Muntii Fǎgǎrasului.

Lac cu apǎ sǎratǎ in Campia Romanǎ.

Lac in Muntii Retezat.

Lacurile pot fi naturale sau

La c format in craterul unui vulcan stins: .. Ana.

Lac apǎrut prin prǎbusirea unui munte in albia raului Bicaz.

Cel mai mare lac de acumulare se aflǎ . . . .

MAREA NEAGRǎ

1. Fluviile care se varsǎ in Marea Neagrǎ au apa . . . .
2. Marea Neagrǎ are o suprafatǎ dublǎ fatǎ de .
3. Fluviu care se varsǎ in Marea Neagrǎ.
4. Rǎsǎrit sau .
5. Pesti care fac lungi cǎlǎtorii pentru a-si depune ouǎle.
6. Pǎsǎro care zboarǎ deasupra Mǎrii Negre.
7. Mamifere care inoatǎ in apropierea tǎrmului Mǎrii Negre.
8. Apa Mǎrii Negre este
9. Uscat nisipos din apropierea apelor mǎrii.

CLIMA SI VREMEA

1. Element al climei.
2. Cantitatea de precipitatii creste o datǎ cu . . .
3. Ỉn tara noastrǎ sunt patru ..
4. Plouǎ mai putin la
5. La munte vremea este mai .. decat la campie.
6. Vant rece care aduce geruri mari.
7. Cea mai micǎ temperaturǎ s-a inregistrat langǎ ..
8. Vant cald .
9. Cea mai ridicatǎ temperaturǎ a fost inregistratǎ in judetul ..

   

VEGETATIA

1. Vegetatia naturalǎ sau plante .
2. Trecerea de la stepǎ la pǎduri.
3. Plantǎ rezistentǎ la uscǎciunea, din zona stepei.
4. Pǎdurile din jurul Bucurestiului fac parte din vechii codrii ai
5. Copac cu frunze cǎzǎtoare.
6. Zona cu ierburi si plante rezistente la uscǎciune.
7. Ỉn zona pǎsunilor alpine cresc .
8. Zona alpinǎ sau "stepa.".

fauna

Popandǎul, harciogul, iepurele de camp sunt

Pasǎre ce trǎieste in rezervatii de campie.

Animal ce se gǎseste in zona alpinǎ : . . . . alpinǎ.

Peste des intalnit in apele de deal si campie.

Trǎieste in apele reci si repezi de munte.

Animal viclean, des intalnit la campie si deal.

Animal feroce din pǎdurile de munte.

   

LOCUITORII TǍRII

1. Zonǎ intens populatǎ.
2. Numǎr redus de locuitori se aflǎ la . . . . ..
3. Minoritari care trǎiesc in Transilvania si Banat.
4. Oras in care trǎiesc secui: . Secuiesc.
5. La oras trǎiesc mai multi .. de cat la sat.
6. Multi germani au plecat in
7. Toti cetǎtenii, indiferent de nationalitate, sunt egali in . . . ..
8. Minoritate nationalǎ rǎspanditǎ in intreaga tarǎ.
9. Locuitorii satelor se acupǎ, mai ales cu . . ..

   

LOCUL NATAL

Locul natal poate fi un sat sau un . . ..

Limba invǎtatǎ in prima copilǎrie, de la pǎrinti este limba . . .

Casa in care ai crescut.

Scriitor care descrie in opera sa casa pǎrinteascǎ si anii copilǎriei.

Poet care cantǎ in poeziile sale locurile copilǎriei.

Locul nasterii si al copilariei.

Locul natal al lui Creangǎ.

SATELE

Ỉn satele de campie casete sunt .. una de alta.

Ỉn jurul ceselor de la campie sunt . . . .

Satele de la campie sunt asemǎnǎtoare cu cele din marile . . .

Satele din zona de deal sunt insirate in lungul ..

La sat, locuitorii cresc animale sau cultivǎ ..

Sǎtenii de la munte cresc ..

Ỉn jurul satelor de la munte sunt . . . .

Satele risipite sunt caracterizate zonei de . . . ..

ORASELE

1. Cel mai mare oras al tǎrii noastre.
2. Capitala Romaniei este asezatǎ in Campia . . . . ..
3. Ỉn Romania existǎ asezǎri rurale si . . . .
4. Oras mare in zona de munte.
5. Brasovul este un oras industrial si . . . ..
6. Cel mai mare oras din Moldova.
7. Veche denumire a Clujului.
8. Oras in banat traversat de canalul Bega.
9. Veche denimire a Olteniei.

BUCURESTI

1. Numele de Bucuresti vine de la ciobanul .
2. Orasul Bucuresti este asezat in Campia ..
3. Numele de Bucuresti a apǎrut pentru prima datǎ intr-un document in vremea lui
4. Afluent al Argesului care traverseazǎ Bucurestiul.
5. Alt rau care traverseazǎ Bucurestiul.
6. Parc important in Bucuresti.
7. Institutie legislativǎ aflatǎ in Bucuresti.
8. Institutie de culturǎ din Bucuresti.

SOLURILE SI TERENURILE AGRICOLE

1. Plantele absorb apa si substantele hrǎnitoare cu ajutorul . . . .
2. Bogǎtie de substante hrǎnitoare sau . . . ..
3. Culturi des intalnite la campie.
4. Cresc fertilitatea solului.
5. Tip de ingrǎsǎmant . . . . de grajd.
6. Spatii cu pomi fructiferi.
7. Lucrǎri speciale executate in timp de secetǎ.
8. Lucrare agricolǎ executatǎ toamna.
9. Cele mai nefertile soluri se aflǎ la . . . .

PǍDURILE SI APELE

1. Pot fi stǎtǎtoare sau curgǎtoare.
2. Pǎdurile ocupǎ un . . . din suprafata tǎrii.
3. Pǎduri de conifere sau de . . .
4. Din lemn se obtin si . . . . scolare.
5. Principala bogǎtie a pǎdurilor.
6. Udatul plantelor sau .
7. Ramurǎ a Carpatilor unde sunt cele mai mari suprafete cu pǎduri.

PETROLUL

1. Petrolul se extrage din ..
2. Podis din care se extrage petrolul.
3. Instalatii pentru extragerea petrolului.
4. Rafinǎrie langǎ Ploiesti.
5. Operatie de prelucrare a petrolului pentru obtinerea benzinei, motorinei si gazului lampant.
6. Mijloace de transport pentru petrol.
7. Sibstante care se aprind usor.

GAZELE NATURALE

1. Gazele naturale nu au culoare, deci sunt . . . ..
2. Gaz natural pur.
3. Prin ardere, gazelle naturale dau . . . .
4. Mijloc de transport pentru gaze naturale.
5. Gazul metan are . . . . intepǎtor.
6. Judet in care se extrage gazul metan.
7. Prin arderea gazelor naturale in . . . . se obtine energie electicǎ.

CULTURA PLANTELOR

1. Cerealele se cultivǎ in special la . . . . .
2. Loc cultivat cu vitǎ-de-vie.
3. Lucrare la plante pe timp de secetǎ.
4. Se obtine din floarea-soarelui si soia.
5. Cultivarea in sere si solarii.
6. Depresiune renumitǎ pentru cultura cartofului.

CRESTEREA ANIMALELOR

1. Cresterea animalelor este o ramurǎ a .
2. Produs obtinut de la bovine, ovine, porcine, pǎsǎri.
3. Pǎstrarea produselor din carne se poate face prin . . . .
4. Animale din categorķa bovinelor.
5. Se obtine de la albine.
6. Hrana viermilor de mǎtase: frunze de . . . .
7. Pesti cu icre negre.
8. Animale folosite pentru tractiuni si intreceri sportive.

INDUSTRIA ENERGIE ELECTRICE

1. Petrolul, gazele naturale si cǎrbunii sunt resurse..
2. Energia produsǎ cu ajutorul apei.
3. Pe raul Arges se aflǎ hidrocentrala de la
4. Hidrocentrala de la Portile de Fier se aflǎ pe . . . .
5. Energia vantului sau . . .
6. Cǎrbunii, petrolul si gazele naturale sunt resurse ale . . . ..

INDUSTRIA METALURGICǍ

1. Obiectele feroase contin . . . .
2. Cocsul se obtine din . . . .
3. Aluminiul este un metal . . . ..
4. Se obtine din minereul de fier.
5. Cupru sau . . . .
6. Din fonta prelucratǎ se obtine.
7. Industria prelucrǎtoare de minereuri de fier.

INDUSTRIA CHIMICǍ

1. Fibrele pot fi naturale sau . . . . ..
2. Cǎrbune superior.
3. Ỉngrǎsǎmintele chimice se folosesc in . . . ..
4. Obtinutǎ din surf.
5. Material folosit pentru pungi.
6. Materie primǎ pentru celulozǎ.
7. Combinate care prelucreazǎ petrolul.

INDUSTRIA TEXTILǍ SI A CONFECTIILOR

1. Materii din care se fac alte produse.
2. Produsǎ in tesǎtorii.
3. Materia primǎ luatǎ de la oi.
4. Materia primǎ folositǎ in industria confectiilor.
5. Tesǎturile se produc in ..
6. Aici se produc firele.
7. Operatie realizatǎ inainte de cusut.
8. Produsul final sau .
9. Loc unde se vand produsele finite.

TRANSPORTURILE

1. Cele mai multe sosele sunt pietruite sau
2. Rau ce trece prin Timisoara.
3. Ỉntre Bucuresti si Pitesti se aflǎ o . . . . .
4. Drum ce leagǎ Romania de alte tǎri europene.
5. O ramificatie a canalului Dunǎre - Marea Neagrǎ leagǎ Midia de
6. Apa din canalul Dunǎre - Marea neagrǎ se foloseste si pentru .
7. Cel mai mare port la Marea Neagrǎ.
8. Port la Dunǎrea maritimǎ.

COMERTUL

1. Vanzarea si cumpǎrarea de mǎrfuri sau .
2. Orice marfǎ este o .
3. Cel care produce o marfǎ.
4. Comertul este o ramurǎ a .
5. Cel care cumpǎrǎ o marfǎ din alte tǎri.
6. Leul este nationalǎ a Romaniei.
7. Clientii magazinelor.
8. Cel care vinde mardǎ cǎtre alte tǎri.
9. Cumpǎrǎ marfǎ de la producǎtor si o vinde magazinelor.