Deseuri - judetul mehedinti

DESEURI - JUDETUL MEHEDINTI

1. Date generale. Cadru legislativ.

Dezvoltarea economica din ultimii ani, cresterea productiei si a consumului,existenta tehnologiilor si a instalatiilor deja invechite in industrie, au condus anual la generarea de cantitati mari de deseuri.

In vederea realizarii obiectivelor strategice privind gestionarea deseurilor, masurile si actiunile intreprinse trebuiesc corelate cu cerintele gestionarii deseurilor in conformitate cu cerintele Uniunii Europene.

Pentru asigurarea unei bune protectii a factorilor de mediu precum si a sanatatii populatiei este necesar ca deseurile sa fie colectate frecvent si eliminate intr-un mod care sa nu prezinte pericol.

In acest scop se stabilesc masuri pentru:

• eliminarea in conditii sigure si fara producerea de noxe la neutralizare
• reducerea cantitatii de deseu, aplicand solutia optima: reducere-reutilizare-reciclare
• identificarea zonelor contaminate
• evaluarea riscurilor pentru sanatatea populatiei.

In cursul anului 2007, MMDD a organizat impreuna cu ANPM si agentiile de protectie a mediului o ancheta statistica anuala pe baza de chestionare la care au raspuns atat generatorii de deseuri industriale cat si generatorii de deseuri urbane si industriale.

Totodata, in conformitate cu H.G. nr. 856/2002, privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, agentii economici generatori de deseuri au obligatia sa tina evidenta deseurilor si sa raporteze Agentiei pentru Protectia Mediului Mehedinti conform obligatiilor din autorizatia de mediu.

Pe baza raportarilor lunare transmise de agentii economici se intocmeste raportarea lunara a canttatilor de deseuri generare si colectate, valorificate, eliminate si ramase in stoc din judetul Mehedinti, raportare ce se transmite lunar la Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Craiova.

Cadrul legislativ privind deseurile este reliefat in tabelul ce urmeaza:

2. Deseuri municipale

Principalul pas intr-un sistem integrat de gestionare a deseurilor pe termen lung este prevenirea generarii si minimizarea acestora. Aceste obiective se pot realiza si reprezinta o responsabilitate a tuturor consumatorilor de bunuri.

Prin prevenirea si minimizarea cantitatilor de deseuri, se asigurǎ:

- scaderea impactului negativ asupra sǎnǎtǎtii populatiei si mediului;

- conservarea resurselor naturale;

2.1. Cantitati si compozitie

Dezvoltarea urbanisticǎ si industrialǎ a localitatilor, precum si cresterea generalǎ a nivelului de trai a populatiei, antreneaza producerea unor cantitati importante de deseuri menajere, stradale si industriale.

Exista un numar mare de diferite materiale periculoase utilizate in gospodarii sau in intreprinderile mici. Foarte toxice, deseurile menajere periculoase pot interfera cu procesele naturale biologice care se produc in depozite, mai tarziu contamineaza solurile si fac ca tratarea lor sa fie mai dificila, si/sau produc o contaminare semnificativa a apelor de suprafata. Toate trebuie sortate cu atentie si colectate selectiv pentru a fi tratate corespunzator in viitor.

Din raportarile primite de la agentii de salubritate ce activeaza in judet, pe parcursul anului 2007, s-a generat si colectat o cantitate de 83302.5 tone din care aproximativ 36594,79 tone deseuri biodegradabile. Totodata cantitatile de deseuri generate si necolectate se prezinta in felul urmator: total - 27189,580 tone din care: 16113,582 tone in mediul urban si 11075,998 tone in mediul rural.

Pana la data prezentului raport nu se cunoaste o compozitie estimativa a deseurilor. Aceasta compozitie se poate aproxima dupa compozitia estimativa existenta in anul 2006.

Compozitia estimativa urmeaza sa fie stabilita in urma analizei anchetei statistice anuale ce urmeaza a fi executata in anul curent.

Compozitia deseurilor municipale in anul 2007 (estimativ)

2.2. Deseuri biodegradabile

Deseurile biodegradabile sunt generate in cantitati semnificative pentru a atinge pe termen scurt si cu investitii minime tintele de reducere (15% -2007, 30%-2010, 50%-2012), este necesara axarea pe cantitatile de deseuri biodegradabile care pot fi colectate usor si tratate. Acestea includ in general hartia, cartonul si lemnul pentru reciclare, deseuri verzi si alimentare pentru compostare.

Pentru compostare, deseurile verzi din parcuri, curti, gradini si piete trebuie colectate separat.

Este posibila si compostarea namolului de la case (fose septice) si de la instalatii de tratare municipale (daca sunt conforme cu OM 344/2004).

Deseurile alimentare din case pot fi compostate alaturi de deseurile verzi sau folosite ca hrana pentru animale. Aceasta metoda ar fi aplicabila in special pentru restaurante sau institutii cu caracter social, unde cantitatile generate de deseuri alimentare sunt suficient de mari pentru a justifica recuperarea zilnica si folosirea lor ca hrana pentru animale.

Tinand cont ca nu exista o cantarire a deseurilor municipale, iar colectarea selectiva a fost implementata incepand cu 01.06.2007 la nivelul judetului Mehedinti (doar pentru municipiul Drobeta Turnu Severin), estimam ca deseurile biodegradabile ocupa un procent de 43,93 % din deseurile municipale asimilabile, generate si colectate.Acestea reprezinta circa 36594,79 tone.

Totodata deseurile biodegradabile generate si necolectate sunt estimate a fi de 7078,70 tone (in mediul urban) si de 4865,68 tone (in mediul rural). Aceste cantitati sunt reprezentate si in tabelul ce urmeaza:

2.3  Deseurile de ambalaje

Aceste tipuri de deseuri sunt gestionate conform prevederilor HG 621/2005, completata si modificata prin HG 1872/2006, care transpune Directiva 2004/12 a CE si Directiva 94/62 a CE.

Implementarea si mentinerea sistemului de colectare selectiva pe raza municipiului Drobeta Turnu Severin se realizeaza de catre operatorul de salubritate BRANTNER SERVICII ECOLOGICE S.A.Acest operator de salubritate deserveste pana in present, un numar de 6568 de locuitori, reprezentand 22 asociatii de proprietari si 30 agenti economici.

Pentru colectarea selectiva sunt folosite eurocontainere de 1.1. mc. standardizate: capace si stikere avand denumirea si culoarea corespunzatoare pentru fiecare tip de deseu reciclabil colectat, astfel:

● galben - plastic, PET;

● albastru - hartie/carton;

● alb/verde - sticla alba/colorata;

● gri - reziduale.

Tabelul urmator prezinta cantitatea de deseuri de ambalaje colectata selectiv de la populatie si agenti economici.

Aceste date sunt preluate din raportarile agentului de salubritate BRANTNER SERVICII ECOLOGICE S.A.privind colectarea selective.

Deseuri de ambalaje hartie/carton, PE, PET, au fost colectate de la agentii economici si valorificate.

2.4 . Tratarea si valorificarea deseurilor municipale

Tratarea si valorificarea deseurilor reprezinta o prioritate aflata inaintea eliminarii prin depozitare atat in reglementarile din Romania cat si in cele din U.E.

Deseurile municipale si asimilabile contin in cea mai mare parte categorii de deseuri care se incadreaza in lista verde si care pot fi si trebuie valorificate: hartie, carton, plastic, metale, lemn, sticla si biodegradabile. Cu exceptia compactarii realizate in utilaje moderne de transport, deseurile municipale nu sunt supuse nici unui proces de tratare prealabila eliminarii finale prin depozitare.

Se poate afirma ca la nivelul judetului exista un potential de valorificare a deseurilor, care inca in mare masura nu este utilizat deoarece:

- deseurile municipale sunt in mica masura colectate selectiv in vederea valorificarii materialelor reciclabile (hartie-carton, mase plastice ( PET, PE), metale, lemn si sticla ).

- depozitarea reprezinta principala optiune de eliminare a deseurilor municipale si asimilabile.

Deseurile de ambalaje se regasesc in procent mare in cantitatea de deseuri municipale si asimilabile generate si depozitate.

In judetul Mehedinti a fost si este autorizata si preia in vederea reciclarii, de la agentii economici autorizati deseurile de hartie- carton S.C. Celrom S.A. Totodata pentru deseurile de tip PET si PE (mase plastice in general) este autorizata sa recicleze SC Robsylv Com SRL si SC Dal SRL (ultima societate este temporar fara activitate).

Deseurile de metal au fost reciclate prin unitati de tip "remat" dupa cum urmeaza : SC Remat Scholz Filiala Oltenia SRL si SC New Company Recycling SRL.

Deseurile de lemn sunt colectate si valorificate in instalatiile apartinand SC Celrom SA, SC Cildro SA si SC Cildro Service SRL.

In ceea ce priveste valorificarea deseurilor din constructii si demolari nu exista un sistem bine stabilit, ci doar o reutilizare interna a acestor deseuri in gospodaria proprie sau o comercializare a lor pe o piata nedeclarata. In acest sens nu a existat si nici nu exista o legislatie specifica.

Pentru deseurile de sticla nu a existat posibilitati de recilare la nivelul judetului, agentii economici detinatori de astfel de deseuri avandu-le pe stoc.

2.5.  Eliminarea deseurilor municipale

Legislatie europeana

• Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor
• Decizia Consiliului 2003/33/CE privind stabilirea criteriilor si procedurilor pentru acceptarea deseurilor la depozite ca urmare a art. 16 si anexei II la Directiva 1999/31/CE

Transpunerea legislatiei UE privind deseurile in legislatia din Romania

• Hotararea Guvernului nr. 349/2005  ( publicata in Monitorul Oficial nr. 394/10.05.2005 ) privind depozitarea deseurilor
• Anexa la Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 757/2004 ( publicat in Monitorul Oficial nr. 86bis/26.01.2005) pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor.
• Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 95/2005 ( publicat in Monitorul Oficial nr. 194 bis/003.2005 ) privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor in fiecare clasa de depozit.

Depozitarea deseurilor de tip municipal si asimilabile, constituie in continuare o problema care trebuie abordata cu maxima responsabilitate, vand in vedere impactul semnificativ asupra factorilor de mediu.

Depozitarea deseurilor la nivelul localitatilor se face in mod necorespunzator, in locuri neamenajate si neautorizate din punct de vedere al protectiei mediului.

In Judetul Mehedinti este in discutie un depozit ecologic de deseuri menajere, provenite de pe raza Municipiului Drobeta Turnu Severin si a localitatilor limitrofe, cu o capacitate totala de depozitare de 1.000.000 mc deseuri.

In Judetul Mehedinti mai exista inca 5 depozite neconforme clasa '' b '' - din zona urbana, ocupand o suprafata de 13 ha.

Conform H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, Anexa nr. 5, tabelul nr. 5.1, in Judetul Mehedinti, cele 4 depozite neconforme clasa '' b '' - din zona urbana, care au termen de inchidere anul 2009, sunt situate pe raza urmatoarelor orase :

Vanju Mare

Drobeta Turnu Severin

Baia de Arama

Orsova

Conform H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, Anexa nr. 5, tabelul nr. 5.2, in Judetul Mehedinti, depozitul neconform clasa '' b '' - din zona urbana, care are termen de inchidere anul 2010, este situat pe raza orasului Strehaia.

In general aceste depozite sunt epuizate, au amplasamente improprii si sunt neautorizate. Aceste depozite vor fi inchise etapizat, conform planificarii din planul de implementare a Directivei nr. 1999/31/CE, privind depozitarea deseurilor.

In conformitate cu prevederile H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, toate depozitele neconforme au avut un termen pana la data de 31.12.2005, sa depuna Bilanturile de Mediu de Nivel I si II. Pana la sfarsitul anului 2006 au fost depuse la sediul Agentiei pentru Protectia Mediului Mehedinti, patru Bilanturi de Mediu de Nivel I si II. Pentru ultimul Bilant de Mediu de Nivel I si II, s-au renegociat termenele de realizare a bilantului cu institutul cu care s-a incheiat contract, deoarece vechiul termen a expirat.

Depozite de deseuri industriale

In conformitate cu Anexa nr. 5, tabelul nr. 5.8 din H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, in Judetul Mehedinti exista un singur depozit de deseuri industriale nepericuloase, care sisteaza depozitarea deseurilor lichide in 31.12.2008, astfel :

Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare - Sucursala ROMAG - TERMO are Autorizatie Integrata de Mediu nr. 8 din 19.06.2006, emisa de Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Craiova. In Autorizatia Integrata de Mediu nr. 8 din 19.06.2006, s-a prins si depozitul de zgura si cenusa - de la Valea Trestelnic.

In vederea reducerii cantitatii de cenusa eliminata in aer, prin spulberare, s-a prevazut evacuarea in slam dens a zgurii si cenusii, pe care agentul economic este obligat sa o aplice dupa 31.12.200

Depozite de deseuri periculoase

In Judetul Mehedinti nu exista depozite de deseuri periculoase.

3. Deseuri de productie

Cantitatile de deseuri de productie generate variaza de la an la an, datorita variatiei activitatilor generatoare de deseuri, a retehnologizarii, a preocuparii crescande de a minimiza cantitatea de deseuri generata.

Cantitatile de deseuri de productie generate anual sunt inregistrate si raportate de catre agentii economici, pe baza chestionarelor de ancheta statistica. Aceste date sunt analizate si prelucrate de catre Institutul National de Statistica, impreuna cu Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Protectia Mediului Bucuresti si Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor. Pentru raportul curent nu se detin date din ancheta statistica deoarece aceasta urmeaza a fi definitivata in viitor.

3.1. Deseuri periculoase

Deseurile periculoase reprezinta o problemǎ de importantǎ deosebitǎ, atat prin cantitatile de deseuri generate, cat si datoritǎ diversitǎtii compozitiei. Cantitatea de deseuri industriale periculoase generatǎ a scazut in ultimii ani datoritǎ incetarii activitatii unor unitati economice.

Principalele activitati generatoare de deseuri periculoase din regiune sunt: industria chimica anorganica, activitatea de transport (deseuri de ulei uzat, baterii / acumulatori uzati), activitatile agricole (pesticide expirate, ambalaje de pesticide, ulei uzat, baterii /acumulatori uzati, etc.), prelucrarea lemnului (lacuri, vopsele) precum si acoperirile metalice - galvanizari (emulsii uzate de la masini unelte, namoluri cu metale grele), activitati miniere.

3.2. Gestionarea deseurilor de productie periculoase

Producatorii de deseuri periculoase au responsabilitatea gestionarii de o maniera care sa asigure un management rational al deseurilor periculoase precum si cea pentru prevenire si reciclare, suplimentar fata de manipulare, stocare, colectare, transport, tratare, eliminare a deseurilor produse.

Din categoria deseurilor periculoase mai fac parte si condensatorii si transformatorii scosi din uz si care au continut de PCB/PCT. Datele se regasesc in capitolul 9. (Poluantii organici persistenti).

Pe parcursul anului 2007 au fost mentinute in continuare centre de colectare a uleiului uzat in statiile de distributie a carburantilor. La nivelul judetului Mehedinti s-a intocmit inventarul anual pentru uleiurile uzate, inventar realizat in baza H.G. 235/2007. Acest inventar a fost definitivat doar pentru semestrul I, urmand ca pentru semestrul II sa fie definitivat in curand.

Totodata la nivelul judetului se regasea la anul 2007 doi agenti economici autorizati sa colecteze uleiuri uzate, reprezentati prin SC Remat Scholz Filiala Oltenia SRL si SC Serena SRL, primul desfasurand in special actitati de tratare VSU din care rezulta ulei uzat iar cel de-al doilea colectare ulei uzat si distributie ulei proaspat.

Cantitatile de ulei uzat sunt colectate si valorificate in anul 2007 (transmise de agentii economici generatori de uleiuri uzate) sunt prezente in tabelul ce urmeaza:

Uleiuri uzate

Sursa: Agenti economici generatori si detinatori de uleiuri uzate.

Pentru acumulatorii auto uzati se aplica sistemul depozit la cumpararea unui acumulator nou, ceea ce conduce la colectarea intr-o anumita proportie a acumulatorilor auto uzati, atat de la populatie cat si de la agentii economici.

Pentru judetul Mehedinti situatia acumulatorilor uzati la sfarsitul anului 2007 este prezentata in tabelul de mai jos.

Principalii factori implicati in colectarea, recuperarea si reciclarea bateriilor si acumulatorilor uzati sunt:

persoanele fizice autorizate care desfasoara activitati independente si persoanele juridice care comercializeaza baterii/acumulatori pentru autovehicule,

persoanele fizice autorizate sa colecteze, transporte, valorifice, elimine, baterii si acumulatori uzati.

agentii economici autorizati in colectarea/valorificarea deseurilor de baterii si acumulatori uzati.

La nivelul judetului Mehedinti in anul 2007 au activat 2 agenti economici importanti in sectorul gestionarii bateriilor si acumulatorilor uzati: SC Remat Scholz Filiala Oltenia SRL si SC New Company Recycling SRL.

Datele furnizate de acestia si de alti generatori de astfel de deseuri sunt prezentate in tabelul urmator:

Deseuri de baterii si acumulatori uzati

Sursa: Agenti economici generatori si detinatori de baterii si acumulatori uzati.

3.2. Deseuri nepericuloase

Cantitatile de deseuri de productie generate variaza de la an la an, datorita variatiei activitatilor generatoare de deseuri, a retehnologizarii, a preocuparii crescande de a minimiza cantitatea de deseuri generata.

Datorita modului in care sunt gestionate, deseurile industriale constituie o sursa majora de poluare pentru mediu.

3.3. Gestionarea si controlul bifenililor policlorurati si ale altor compusi similari.

Situatia exista la nivelul anului pentru anul 2007 este evidentiata la capitolul 9.

3.4. Gestionarea deseurilor de productie nepericuloase

Principalele probleme pe care le ridica gestionarea deseurilor industriale la nivelul judetului Mehedinti sunt legate de:

-diversitatea mare de tipuri de deseuri produse;

-valorificarea insuficienta a unor cantitati semnificative de deseuri industriale generate

anual;

-lipsa unui depozit industrial conform.

In anul 2007 au fost generate si colectate, valorificate sau eliminate, dupa caz, de catre agentii economici urmatoarele cantati de deseuri:

SITUATIA DESEURILOR NEPERICULOASE PE ANUL 2007

Deseuri de hartie-carton

Sursa: Agenti economici generatori si detinatori de deseuri de hartie-carton.

Rumegus si alte deseuri de lemn

Sursa: Agenti economici generatori/detinatori/valorificatori de deseuri de lemn si rumegus

Anvelope uzate

Sursa: Agenti economici generatori si detinatori/generatori deseuri de anvelope uzate.

Deseurile de sticla

Sursa: Agenti economici generatori si detinatori/generatori deseuri de sticla.

Deseuri de mase plastice ( PE,PVC)

Sursa: Agenti economici generatori si detinatori deseuri de mase plastice.

Deseuri de PET

Sursa: Agenti economici generatori si detinatori de deseuri PET.

Deseurile de hartie-carton sunt bine gestionate la nivelul judetului datorita existentei unui agent economic reciclator reprezentat de SC Celrom SA.

Deseurile de PET si mase plastice sunt bine gestionate de catre agentii economici autorizati incepand mai ales cu semestrul II al anului de referinta. Astfel agentul de salubritate din municipiul Drobeta Turnu Severin, reprezentat de SC Brantner Servicii Ecologice SA a inceput implementarea colectarii selective a mai multor tipuri de deseuri din care si cele mentionate mai sus. Totodata pentru deseurile de tip PET si PE (mase plastice in general) este autorizata sa recicleze SC Robsylv Com SRL si SC Dal SRL (ultima societate este temporar fara activitate).

Cea mai mare problema, o reprezinta sticla, intrucat nu exista deocamdata posibilitati de valorificare a ei. La sfarsitul anului 2007, doi agenti economici detineau in total pe stoc o cantitate de 10,275 tone.

Anvelopele uzate au fost valorificate la diversi agenti economici autorizati din tara. La nivelul judetului existau foarte putine societati autorizate sa colecteze deseuri de anvelope, ele desfasurand o activitate putin importanta.

In judetul Mehedinti a fost si este autorizata si preia in vederea reciclarii, de la agentii economici autorizati deseurile de hartie- carton S.C. Celrom S.A. Tot la nivelul municipiului Drobeta turnu Severin agentul de salubritate a instituit din semestrul II al anului 2007 si colectarea deseurilor de hartie-carton (ambalaje in special).

Deseurile de lemn si rumegus sunt colectate si valorificate in instalatiile apartinand SC Celrom SA, SC Cildro SA si SC Cildro Service SRL. Pe acest tip de deseu se observa o buna gestionare datorita existentei in judet a unor unitati de profil cu traditie.

4. Deseuri generate din activitati medicale

Deseurile rezultate din activitatile medicale sunt reglementate in Romania prin prevederile Ordinului nr. 219/01.04.2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitatile medicale, modificata si completata cu Ordinul nr.1.029/102004.

In cursul anului 2007 a fost inchisa un numar de 1 instalatie de ardere a deseurilor medicale periculoase apartinand : Spitalului municipal Orsova.

Transportul deseurilor medicale periculose a fost facut de la spitalul la care a fost inchisa instalatia de ardere a deseurilor catre locul final de eliminare prin intermediul agentilor economici autorizati in acest sens.

Totodata la transportul deseurilor periculoase medicale au fost respectate prevederile Ordinului nr. 219/01.04.2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitatile medicale, modificat si completat de Ordinul nr.1.029/102004 si ale Ordinului nr.2/211/118 din 2004 cu completarile si modificarile ulterioare prin Ordinul  nr. 986/2.188/821 pentru modificarea si completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului, al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului si al ministrului economiei si comertului nr. 2/211/118/2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei.

Ca alternativa la eliminarea deseurilor a fost gasita solutia de a incinera deseurile in cadrul instalatiei de ardere apartinand Spitalului judetean Drobeta Turnu Severin, instalatie care are ca termen de inchidere data de 31 decembrie 200

Cantitatea totala de deseuri medicale periculoase generata in anul 2007 la nivelul judetului a fost de 83,003 tone, intreaga cantitate fiind eliminata.

La sfarsitul anului 2007 existau autorizate un numar de 4 agenti economici autorizati pentru transportul deseurilor medicale periculoase din care 1 agent economic nou infiintat si autorizat si 1 agent economic la care i-a fost rezivuita autorizatia.

Acestia sunt reprezentati de : SC Singur ADN SRL, SC Biohazard SRL, SC New Eco Ster SRL si SC Alisa ADN SRL.

5. Namoluri

Legislatie europeana

• Directiva 86/278/EEC privind protectia mediului si in particular a solului, atunci cand namolul de la statiile de epurare este utilizat in agricultura
• Directiva Consiliului 86/278/CEE privind protectia mediului, si in special a solurilor, cand se utilizeaza namoluri de epurare in agricultura ; modificata prin Directiva 91/692/CEE si Regulamentul (CE) nr. 807/2003 ; O.M. 49/2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind protectia mediului in special a solurilor, cand se utilizeaza namoluri de epurare in agricultura.

Transpunerea legislatiei UE privind deseurile in legislatia din Romania

• Ordin al ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 344/2004 si al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr. 708/2004 ( publicat in Monitorul Oficial nr. 959/19.10.2004 ) pentru aprobarea normelor tehnice privind protectia mediului in special a solurilor, cand se utilizeaza namoluri de epurare in agricultura
• NORME TEHNICE privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se   utilizeaza namolurile de epurare in agricultura ( publicat in Monitorul Oficial nr. 959 din data de 19.10. 2004 )

5.1. Namoluri provenite de la epurarea apelor uzate orasenesti

In Romania, actul legislativ utilizat ( act legislativ ce contine : definitiile unor termeni ; valorile limita, valorile maxime, concentratiile maxime admisibile - pentru metalele grele continute namolurile utiulizate in agricultura ; metode de prelevare a namolului ; metode de analiza a namolului ; atributiile producatorilor si utilizatorilor de namoluri de epurare ; atributiile si raspunderile autoritatilor competente ) este Ordinul al Ministerului Mediului si Gospodarii Apelor nr. 344/2004 si al Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 708/2004 privind aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza namolurile de epurare in agricultura.

Prezentul ordin transpune Directiva 86/278/CEE ( directiva publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene - JOCE nr. L 181 din 04. 07.1986 ) privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza namolurile de epurare in agricultura.

In Judetul Mehedinti exista doua statii de epurare : in Municipiul Orsova si in orasul Baia de Arama.

S.C. FLORICOLA S.A. este operatorul Consiliului Local al Municipiului Orsova

conform contractului nr. 41/2006 - de delegare a gestiunii serviciului public de alimentare cu apa si de canalizare a Municipiului Orsova prin concesiune, incheiat intre Consiliul Local al Municipiului Orsova in calitate de concedent si S.C.FLORICOLA S.A. in calitate de concesionar.

In Municipiul Orsova, S.C. FLORICOLA S.A. este societatea care a castigat licitatia pentru desfasurarea urmatoarelor activitati : Captarea, tratarea si distributia apei - COD CAEN 4100 ; Colectarea si tratarea apelor uzate - COD CAEN 9001. In anul 2007, S.C. FLORICOLA S.A. a obtinut autorizatia de mediu nr. 1 din 001.2007 ( autorizatie de mediu data pe 5 ani, cu viza anuala ), pentru activitatile mai sus mentionate. Autorizatia de mediu nr. 1 din 001.2007 a fost emisa cu Program de Conformare, pentru preluarea masurilor din Programul de Etapizare - parte componenta a autorizatiei de gospodarire a apelor.

S.C. FLORICOLA S.A. administreaza statia de epurare si statia de clorinare.

Statia de epurare a Municipiului Orsova, are o suprafata de 7142 mp si este prevazuta cu :

- deznisipator - 1 bazin ;

- separator de grasimi - 2 baterii cu cate 2 compartimente ;

- 4 decantoare cu etaj tip Inuhoff ;

- un decantor vertical ;

- bazine aerare - 2 linii x 4 bazine ;

- decantor secundar - 2 baterii cu pod raclor ;

- concentrator de namol - 1 buc ;

- stabilizator de namol - 1 bazin cu 4 compartimente ;

- bazin de contact ;

- paturi de uscare namol 6 buc

Statia de epurare este prevazuta cu treapta mecano - biologica.

Statia de epurare a Municipiului Orsova, se afla la o distanta de 700 m, in intravilanul orasului. Statia de epurare a fost proiectata pentru un debit de larga perspectiva de 250 l/sec, iar in momentul de fata se realizeaza un debit mediu de 22 l/sec, debit maxim de 52 l/sec, debit minim de 6 l/sec.

Namolul rezultat in urma procesului tehnologic al statiei de epurare a Municipiului Orsova, este trecut pe paturile de uscare, iar dupa deshidratare, se transporta la groapa de gunoi a orasului. Cantitatea de namol uscat, colectat de la statia de epurare, este in medie de 8000 tone/an, fiind transportat la groapa de gunoi a orasului, unde se dezinfecteaza. Namolul uscat, provenit de la statia de epurare, se depoziteaza pe o platforma amenajata, administrata de S.C. FLORICOLA S.A. Dezinfectia se face cu var cloros.

Namolul uscat, provenit de la statia de epurare a Municipiului Orsova, este transportat la groapa de gunoi a municipiului.

Namolul rezultat in urma procesului tehnologic al statiei de epurare a Municipiului Orsova, nu este folosit in agricultura.

S.C. FLORICOLA S.A. realizeaza analize periodice, la cantitatea de namol rezultata de la statia de epurare. Analizele periodice, la cantitatea de namol, se realizeaza in laboratorul din cadrul statiei de epurare a Municipiului Orsova.

In anul 2007, cantitatea de namol rezultat de la statia de epurare a Municipiului Orsova, a fost de aproximativ 8 tone.

Pana in prezent, S.C. FLORICOLA S.A. :

- nu a depus la Agentia pentru Protectia Mediului, studiul agrochimic special elaborat de Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice ( OSPA ) si aprobat de directia pentru agricultura si dezvoltare rurala.

- nu a obtinut permisul de aplicare emis de Agentia pentru Protectia mediului Mehedinti. Permisul de aplicare, se acorda numai pentru namolurile tratate, ce pot fi utilizate in agricultura

A doua statie de epurare se afla in orasul Baia de Arama. Primaria orasului Baia de Arama administreaza statia de epurare.

Agentia pentru Protectia Mediului Mehedinti nu detine date tehnice cu referire la statia de epurare a orasului Baia de Arama.

Deoarece in anul 2007, nu a functionat treapta biologica a statiei de epurare, nu s-a colectat namol.

5.2. Namoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

In Judetul Mehedinti, societatile care au ca dotare statii de epurare a apelor uzate   ( pentru preepurare, inainte de a fi trecute : fie in reteaua de canalizare, fie in Fluviul Dunarea ) sunt urmatoarele :

• Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare - Sucursala ROMAG - PROD
• S.C. HIDROELECTRICA S.A. - Sucursala Hidrocentrale Portile de Fier
• S.C.  SEVERNAV S.A.
• S.C.  CELROM S.A.

Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare - Sucursala ROMAG - PROD are ca dotare o statie de epurare prevazuta cu treapta mecanica ( decantoare si separatoare de suspensii ), pentru preepurare apelor uzate industriale.

Capacitatea proiectata = 20 mc/h

Batal de namol pentru depozitarea temporara a namolului

stoc de namol la 01.01.2007 = 12.865.000 kg

cantitatea de namol colectata in anul 2007 = 4.832.000 kg

cantitatea de namol depozitata in anul 2007, in batalul de namol = 17.697.000 kg

In anul 2006 au fost realizate 15 foraje piezometrice, pentru urmarirea nivelului apelor subterane si 8 reperi de tasare pentru urmarirea stabilitatii digului batalului de namol.

In anul 2006, Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare - Sucursala ROMAG - PROD a efectuat cu Oficiul de Studii Pedologice Mehedinti, analize ale namolului depozitat in batal, precum si compatibilitatea acestuia cu solurile din zona.

In urma analizelor, a rezultat ca namolul poate fi utilizat ca amendament in agricultura, pe solurile acide din zona Burila Mare, Judetul Mehedinti.

Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare - Sucursala ROMAG - PROD este intersata in largirea cercetarii pentru utilizarea namolului in agricultura, pe un program de cercetare cu finantare externa.

S.C. CELROM S.A. Drobeta Turnu Severin, are ca dotare o statie de epurare prevazuta cu treapta mecanica ( trei decantoare radiale de 4500 mc ), de unde fibra decantata este stocata intr-un rezervor de stocare fibra ; de aici este repompata in instalatia de preparare maculatura, pentru destramarea deseurilor de hartie si cartonului, in vederea obtinerii pastei de maculatura. La aceasta etapa, din statia de epurare nu rezulta namol.

Prin Programul de Etapizare, este prevazuta modernizarea statie de tratare existente, cu o treapta biologica, etapa in care va rezulta namol biologic. Destinatia acestui namol, va fi stabilita printr-un studiu.

Capacitatea proiectata = 8400 mc/h

S.C. HIDROELECTRICA S.A. - Sucursala Hidrocentrale Portile de Fier are ca dotare un decantor mecanic IMHOFF pentru :

- C.H.E. Portile de Fier I - Gura Vaii si pentru

- U.H.E. Portile de Fier II - Colonie Definitiva

Agentia pentru Protectia Mediului Mehedinti nu detine date despre cantitatea de namol, rezultata de la C.H.E. Portile de Fier I - Gura Vaii si de la U.H.E. Portile de Fier II - Colonie Definitiva.

S.C. SEVERNAV S.A. Drobeta Turnu Severin are in dotare : SECTORUL I si SECTORUL II

S.C. SEVERNAV S.A. - SECTOR I - a obtinut autorizatie de mediu nr. 12 din 27.02.2006 ( autorizatie revizuita in data de 10.01.2008 )

S.C. SEVERNAV S.A. - SECTOR II - a obtinut autorizatie de mediu nr. 13 din 27.02.2006 ( autorizatie revizuita in data de 10.01.2008 )

Fiecare sector al S.C. SEVERNAV S.A. are in dotare o instalatie de epurare a apelor uzate, inainte de a fi deversate in Fluviul Dunarea.

Agentia pentru Protectia Mediului Mehedinti nu detine date despre cantitatea de namol, rezultata de la SECTORUL I si SECTORUL II.

6. Deseuri de echipamente electrice si electronice

Aceste tipuri de deseuri sunt reglementate de urmatoarele directive: Directiva Consiliului nr. 2002/96/CE privind deseurile de echipamente electrice si electronice si Directiva Consiliului nr. 2002/95/EC privind restrictionarea utilizarii anumitor substante periculoase in echipamentele electrice si electronice.

Directiva Consiliului nr. 2002/96/CE privind deseurile de echipamente electrice si electronice este transpusa in legislatia romaneasca prin H.G. nr.448/2005.

Directiva Consiliului nr. 2002/95/EC privind restrictionarea utilizarii anumitor substante periculoase in echipamentele electrice si electronice a fost transpusa in legislatia de mediu in vigoare prin H.G. nr.992/2005.

La nivelul anului 2007 sau inregistrat in registrul special constituit la Agentia Nationala pentru Protectia Mediului un numar de 3 agenti economici: SC Difuzoare SRL, SC Mestalia SRL si SC RMV Bobi SRL, ridicand numarul celor inscrisi la nivelul judetului la 5.

Inregistrarea s-a facut in baza Ordinului nr. 1223 din 29 noiembrie 2005 privind procedura de inregistrare a producatorilor, modul de evidenta si raportare a datelor privind echipamentele electrice si electronice si deseurile de echipamente electrice si electronice, art. 1.

Totodata in anul pentru care se face raportul existau un numar de 2 agenti economici reprezentati de: SC NEW COMPANY RECYCLING SRL si SC Centrul National de Difuzare Produse Informatice ROMSOFT SA-punct de lucru Drobeta Turnu Severin, care sunt autorizati pe activitati de gestionare a DEEE-urilor.

La nivelul judetului Mehedinti in anul 2007 situatia punctelor de colectare deseuri de echipamente electrice si electronice se prezenta astfel: exista un punct de colectare la nivelul municipiului Drobeta Turnu Severin (peste 100.000 locuitori), punct de colectare situat la adresa Aleea Constructorilor, nr.4 bis. Acest punct este stabilit prin HCL nr.73/2007, nu este functional, fiind in curs de amenajare si nedetinand autorizatii necesare.

Situatia colectarii deseurilor de echipamente electrice si electronice se prezenta astfel in 2007:

- in urma campaniei nationale din 03.11.2007 la nivelul municipiului Drobeta Turnu Severin s-au colectat prin implicarea primariei municipiului un numar de 2,078 tone DEEE de la populatie, deseuri care au ramas pe stoc.

- totodata SC NEW COMPANY RECYCLING SRL a colectat de la agenti economici o cantitate de 1,413 tone, cantitate care exista pe stoc la societate. De mentionat ca acest agent economic detine autorizatie de colectare si de tratare DEEE.

In viitor se intentioneaza sustinerea prin toate mijloacele pe care le detinem a campaniilor nationale de colectare DEEE si chiar initierea unora la nivel local.

7 VEHICULE SCOASE DIN UZ - agenti economoci autorizati pentru colectarea si tratarea VSU, numar de vehicule colectate si dezmembrate.

Hotararea de Guvern numarul 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, completata prin HG numarul 1313/2006, stabileste conditiile minime necesare a fi indeplinite de catre agentii economici care desfasoara activitati de gestionare a vehiculelor scoase din uz.

In judetul Mehedinti a fost autorizat de catre autoritatile competente ( Agentia pentru Protectia mediului Mehedinti, Registrul Auto Roman, Inspecoratul de Politie Mehedinti ) urmatorul agent economic, in vederea colectarii si tratarii vehiculelor scoase din uz, fiind vorba despre S.C. REMAT SCHOLZ FILIALA OLTENIA S.R.L.

In tabelul de mai jos este prezentata o situatie a numarului de vehiculescoase din uz, colectate in decursul anului 2007, de catre agentul economic autorizat sa-si desfasoare activitatea in acest sens.

8 Uleiuri uzate.

Noile prevederi legislative vor conduce la crearea unui sistem functional de gestionare a uleiurilor uzate, identificandu-se posibilitati de imbunatatire a managementului acestei categori de deseuri.

Ca urmare, colectarea uleiurilor uzate va constitui o prioritate atat pentru autoritati, cat si pentru operatorii economici care sunt implicati in gestionarea acestui tip de deseu.

Din tabelul de mai jos este prezentata colectarea , valorificarea si stocul uleiului uzat de catre agentii economici autorizati din judetul Mehedinti.

Totodata la nivelul judetului Mehedinti existau autorizati un numar de doi agenti economici pentru colectarea uleiului uzat, si anume: S.C. REMAT SCHOLZ FILIALA OLTENIA S.R.L. si S.C. SERENA S.R.L.

9. Impactul activitatilor de gestionare a deseurilor asupra mediului.

Atat depozitele de deseuri orasenesti, comunale cat si cele industriale, au impact

negativ asupra mediului, prin poluarea apelor de suprafatǎ si subterane, a panzei freatice, a solului, degradarea calitatii aerului ambiental si disconfort pentru populatia limitrofǎ.

Factorii de mediu afectati direct datoritǎ lipsei unui sistem integrat de gestiune a

deseurilor sunt: aerul, apa, solul, vegetatia si fauna prin depozitarea necontrolatǎ a unor

deseuri industriale si menajere pe sol, depunerea agentilor poluanti evacuati in atmosfera, apele meteorice contaminate cu poluantii din aer, transportul pulberilor de

catre vant, patrunderea in sol si panza freaticǎ a apelor contaminate.

­ Solul. Existenta depozitelor neorganizate de deseuri, lipsa amenajǎrilor pe care

trebuie sǎ le detinǎ depozitele de deseuri, in special lipsa impermeabilizarii, descǎrcarea

pe sol a diferitelor substante toxice si periculoase duc la poluarea accentuatǎ a solului pe suprafete intinse. Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru

depozitele de deseuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care in termenii conceptului de "dezvoltare durabilǎ", se intinde pe durata a cel putin douǎ generatii dacǎ se insumeaza perioadele de amenajare, exploatare, refacere ecologica si

postmonitorizare. Din acest motiv inchiderea depozitelor de deseuri neamenajate si

reconstructia ecologicǎ a terenurilor afectate se impune cu necesitate.

­ Apa, este afectata ca factor de mediu si ca vector de propagare a poluantilor in sol, florǎ, faunǎ. Lipsa unui sistem de captare a lixiviatului produs pe depozitele de deseuri, duce la scurgeri a acestuia in apele de suprafata si panza freaticǎ.

­ Aerul, este un vector de propagare a unor particule de deseuri in toti factorii de mediu.

Datoritǎ fenomenului de autoaprindere a gazelor pot avea loc incendii ce polueazǎ puternic cu COx, NOx, dioxine, furani, pulberi in suspensie si sedimentabile.

Poluarea aerului cu mirosuri neplǎcute si cu suspensii antrenate de vant este deosebit de evidentǎ in zona depozitelor orǎsenesti actuale, in care nu se practicǎ exploatarea pe celule si acoperirea cu materiale inerte.

Flora fauna si sanatatea populatiei sunt afectate indirect prin intermediul aerului,

solului, precipitatiilor si apei. In plus, biocenozele din vecinatatea depozitului se modificǎ

in sensul cǎ:

-in asociatiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate;

-unele mamifere, pasǎri, insecte pǎrǎsesc zona, in avantajul celor care isi gasesc hrana

in gunoaie.

Populatia suportǎ impactul deseurilor prin intermediul factorilor de mediu, fiind si sursǎ generatoare si receptor final. Efectele asupra omului, sunt directe in cazul depozitǎrii deseurilor menajere, datoritǎ continutului mare de microorganisme printre care si agenti patogeni care prin intermediul apei, aerului si solului ajung in organismul uman.

Gazele nocive rezultate in urma descompunerii substantelor organice sau

autoaprinderii deseurilor, constituie de asemenea, o sursa de afectare majora pentru

sǎnǎtatea omului.

Riscurile majore rezultate din depozitarea necontrolata a deseurilor, neaplicarea

mǎsurilor de neutralizare inainte de eliminare sau de reducere a volumului acestora apar mai evident in situatii cu precipitatii abundente, viituri, care antreneazǎ cantitati de

deseuri de toate categoriile, producand poluarea apelor de suprafatǎ, blocarea cailor de

acces, a podurilor, etc.

Din aceste considerente, gestiunea deseurilor necesitǎ adoptarea unor masuri

specifice, adecvate fiecarei faze de eliminare a deseurilor in mediu.

10. Initiative adoptate pentru reducerea impactului deseurilor asupra mediului

Ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare, depozitele de deseuri se numara printre obiectivele recunoscute, cu impact si risc pentru mediu si sanatatea

publica.

Pentru reducerea impactului asupra mediului :

depozitele municipale, din mediul rural, precum si depozitele industriale isi vor sista activitatea conform programului stabilit prin Planul de Implementare a Directivei europene privind depozitarea deseurilor;

va creste gradul de constientizare si de schimbare a comportamentului populatiei si agentilor economici fata de colectarea deseurilor pe tipuri de deseuri (prin conditii impuse si prin autorizatiile de mediu emise);

este necesara impunerea restrictiilor pentru depozitarea deseurilor (se vor depozita numai in locuri special amenajate), a limitarii concentratiilor emisiilor de gaze rezultate din fermentatie, precum si monitorizarea si post monitorizarea depozitelor de deseuri.

Principalele activitati care trebuie realizate si care contribuie in acelasi timp la implementarea prevederilor HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor, sunt :

• realizarea unei retele de colectare/colectare selectiva a deseurilor, transport si transfer, reciclare si valorificare;
• reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate;
• inchiderea depozitelor de deseuri municipale neconforme;
• inchiderea depozitelor rurale si ecologizarea amplasamentelor;
• extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate (extinderea colectarii deseurilor municipale);
• campanii de informare si constientizare/educare a populatiei;

Astfel, se vor urmari si se va avea in vedere implementarea colectarii selective la

sursa a deseurilor (ambalaje, deseuri organice si restul deseurilor menajere) precum si

asigurarea volumului si numarului suficient de containere pe tipuri de deseuri in functie de tipul cladirilor si a numarului de locuitori. De asemenea, se vor crea conditii ca intreaga cantitate de deseuri menajere sa poata fi colectata si sa nu se practice moduri de eliminare ilegale. Consiliile locale vor fi responsabile de realizarea acestor programe.

Pentru minimizarea costurilor si a impactului ecologic, in special asupra populatiei va fi necesara optimizarea activitatilor de transport cat mai mult posibil. Principalele masuri prevazute pentru optimizarea conditiilor de transport a deseurilor vor fi:

utilizarea pentru colectarea deseurilor a unor vehicule de colectare cu emisii reduse de noxe (zgomot si gaze de esapament);

adaptarea autovehiculelor de colectare si transport in functie de conditiile de drum, structura localitatilor si structura arhitecturala a diferitelor cladiri;

optimizarea distantelor de transport pentru utilizarea la maxim a capacitatii autovehiculelor de transport;

minimizarea distantelor de transport prin utilizarea statiilor de transfer;

Impactul generat de deseurile industriale produse si depozitate necontrolat consta in afectarea calitatii factorilor de mediu dupa cum urmeaza:

poluarea solului si subsolului prin infiltrarea levigatului (cu azotati, azotiti, metale grele si substante organice nebiodegradabile)

poluarea atmosferei prin antrenarea de zgura si cenusa, deseuri usoare si particule de praf, suspensii si gaze nocive rezultate in urma descompunerii substantelor organice.

Un aspect negativ consta in faptul ca multe materiale reciclabile si utile sunt depozitate impreuna cu cele nereciclabile; fiind amestecate si contaminate din punct de vedere chimic si biologic, recuperarea lor este dificila.

O serie de agenti economici, mari generatori de deseuri industriale, au propus sau au demarat initiative in industrie in vederea reducerii impactului deseurilor asupra mediului.

11. Tendinte privind generarea deseurilor

11.1. Prognoza privind generarea deseurilor municipale

Cantitatea de deseuri menajere si asimilabile din comert, industrie, etc. este influentata nu numai de evolutia populatiei, dar si de dezvoltarea economica si a veniturilor populatiei.

Decizia Consiliului 2003/33/CE privind stabilirea criteriilor si procedurilor pentru acceptarea deseurilor la depozite prevede indeplinirea obiectivelor si tintelor pentru gestionarea deseurilor prin :

extinderea sistemului de colectare a deseurilor in mediul urban si rural

introducerea si extinderea colectarii selective la sursa deseurilor

controlul activitatii de transport deseuri

incurajarea tratarii in vederea valorificarii prin reciclare , neutralizare

inchiderea depozitelor neconforme cu cerintele UE

reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate

Prognoza privind evolutia indicelui de generare a deseurilor menajere, va fi determinatǎ aplicand o crestere cu 2% pe an avand in vedere corelarea acestuia cu dezvoltarea economica. La cantitatile de deseuri colectate de la populatie si agenti economici se mai adauga deseurile provenind din gradini, piete, deseuri stradale, namoluri de la statiile de epurare, deseuri din constructii si demolari si deseurile colectate selectiv.

Astfel, se prognozeaza, o reducere cu un procent de 25% a deseurilor biodegradabile depozitate pana in anul 2010.

11.2. Prognoza privind generarea deseurilor de productie

Planul National de Gestiune a Deseurilor (PNGD), precum si PRGD reprezinta un rol cheie in dezvoltarea unei gestiuni durabile in acest domeniu si prevede valorificarea panǎ in 2012 a minim 50% din cantitatea ambalajelor puse pe piatǎ. Principalul scop este acela de a prezenta fluxurile de deseuri si optiunile de tratare a acestora.

Prezentarea fluxurilor de deseuri asigura identificarea zonelor in care sunt necesare mǎsuri tehnologice pentru eliminarea sau minimizarea anumitor tipuri de deseuri.

Complexitatea in continuǎ crestere a problemelor si standardelor in domeniul gestiunii deseurilor conduc la cresterea cerintelor privind fluxul de deseuri fiind necesar un efort tehnologic suplimentar pentru diminuarea cantitǎtii de deseuri generate.

Prognoza privind generarea si valorificarea deseurilor de productie este urmǎtoarea:

- cantitatile de deseuri rezultate din industrie si comert reciclate vor creste in medie cu aproximativ 10% pe an panǎ in 2008, iar in perioada urmǎtoare, o parte din cantitatea de deseuri reciclate va proveni din aplicarea colectǎrii selective a deseurilor de cǎtre populatie;

11.3. Imbunatatirea calitatii managementului deseurilor

In vederea imbunatatirii calitatii managementului deseurilor este necesara intocmirea unei baze de date pentru colectarea selectiva a deseurilor , pentru valorificare prin reciclare , neutralizare :

selectarea locatiei pentru statiile de sortare , procesare si pretratare in zonele de generare a deseurilor ;

minimizarea distantelor de transport prin utilizarea statiilor de transfer;

Pentru imbunatatirea calitatii manajamentului deseurilor sunt necesare :

organizarea si sustinerea de programe de educare si constientizare a populatiei;

imbunatatirea sistemului de colectare , prelucrare si analizare a datelor si informatiilor si raportarea privind gestiunea deseurilor;

reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate.