Sanatatea Pamantului - Poluarea aerului, Poluarea apelor, Combaterea poluarii

Sanatatea Pamantului

Poluarea reprezinta contaminarea mediului inconjurator cu materiale care interfereaza cu sanatatea umana, calitatea vietii sau functia naturala a ecosistemelor (organismele vii si mediul in care traiesc). Chiar daca uneori poluarea mediului inconjurator este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi eruptiile vulcanice, cea mai mare parte a substantelor poluante provine din activitatile umane.                            Sunt doua categorii de materiale poluante (poluanti). Poluantii biodegradabili sunt substante, cum ar fi apa menajera, care se descompun rapid in proces natural. Acesti poluanti devin o problema cand se acumuleaza mai rapid decat pot sa se descompuna. Poluantii nondegradabili sunt materiale care nu se descompun sau se descompun foarte lent in mediul natural. Odata ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil sa se indeparteze acesti poluanti din mediu. Compusii nondegradabili cum ar fi Diclor-Difenil-Tricloretan (DDT), dioxine, difenili policrorurati (PCB) si materiale radioactive pot sa ajunga la nivele periculoase de acumulare si pot sa urce in lantul trofic prin intermediul animalelor. De exemplu, moleculele compusilor toxici pot sa se depuna pe suprafata plantelor acvatice fara sa distruga acele plante. Un peste mic care se hraneste cu aceste plante acumuleaza o cantitate mare din aceste toxine. Un peste mai mare sau alte animale carnivore care se hranesc cu pesti mici pot sa acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Acest proces se numeste bioacumulare.

Poluarea aerului

Contaminarea umana a atmosferei Pamantului poate lua multe forme si a existat de cand oamenii au inceput sa utilizeze focul pentru agricultura, incalzire si gatitul alimentelor. In timpul Revolutiei Industriale (sec.XVIII si XIX), poluarea aerului a devenit o problema majora.Poluarea urbana a aerului este cunoscuta sub denumirea de smog. Smogul este in general un amestec de monoxid de carbon si compusi organici din combustia incompleta a combustibililor fosili cum ar fi carbunii si de dioxid de sulf de la impuritatile din combustibili. In timp ce smogul reactioneaza cu oxigenul, acizii organici si sulfurici se condenseaza sub forma de picaturi, intetind ceata. Pana in secolul XX smogul devenise deja un pericol major pentru sanatate.            Un alt tip de smog, cel fotochimic, a inceput sa reduca calitatea aerului deasupra oraselor mari cum ar fi Los Angeles in anii '30. Acest smog este cauzat de combustia in motoarele autovehiculelor si ale avioanelor a combustibilului care produce oxizi de azot si elibereaza hidrocarburi din combustibilii 'nearsi'. Razele solare fac ca oxizii de azot si hidrocarburile sa se combine si sa transforme oxigenul in ozon, un agent chimic care ataca cauciucul, raneste plante si irita plamanii. Hidrocarburile sunt oxidate in substante care se condenseaza si formeaza o ceata vizibila si patrunzatoare. Majoritatea poluantilor sunt eventual 'spalati' de catre ploaie, zapada sau ceata dar dupa ce au parcurs distante mari, uneori chiar continente. In timp ce poluantii se aduna in atmosfera, oxizii de sulf si de azot sunt transformati in acizi care se combina cu ploaia. Aceasta ploaie acida cade peste lacuri si paduri unde poate duce la moartea pestilor sau plantelor si poate sa afecteze intregi ecosisteme. In cele din urma, lacurile si padurile contaminate pot ajunge sa fie lipsite de viata. Regiunile care sunt in drumul vantului care bate dinspre zone industrializate, cum ar fi Europa si estul Statelor Unite si Canadei, sunt cele mai afectate de ploi acide. Ploile acide pot sa afecteze si sanatatea umana si obiecte create de oameni; ele dizolva incet statui istorice din piatra si fatade din Roma, Atena si Londra. Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este incalzirea globala, o crestere a temperaturii Pamantului cauzata de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi dioxidul de carbon. Odata cu folosirea intensiva a combustibililor fosili in secolul XX, concentratia de dioxid de carbon din atmosfera a crescut dramatic. Dioxidul de carbon si alte gaze, cunoscute sub denumirea de gaze de sera, reduc caldura disipata de Pamant dar nu blocheaza radiatiile Soarelui. Din cauza efectului de sera se asteapta ca temperatura globala sa creasca cu 1,4° C pana la 5,8° C pana in anul 2100. Chiar daca aceasta tendinta pare a fi o schimbare minora, cresterea ar face ca Pamantul sa fie mai cald decat a fost in ultimii 125.000 ani, schimband probabil tiparul climatic, afectand productia agricola, modificand distributia animalelor si plantelor si crescand nivelul marii. Poluarea aerului poate sa afecteze regiunea superioara a atmosferei numita stratosfera. Productia excesiva a compusilor care contin clor cum ar fi clorofluorocarbonatii (CFC) (compusi folositi pana acum in frigidere, aparate de aer conditionat si in fabricarea produselor pe baza de polistiren) a epuizat stratul de ozon stratosferic, creand o gaura deasupra Antarcticii care dureaza mai multe saptamani in fiecare an. Ca rezultat, expunerea la razele daunatoare ale Soarelui a afectat viata acvatica si terestra si ameninta sanatatea oamenilor din zonele nordice si sudice ale planetei.

Poluarea apelor

Cererea de apa potabila este in crestere continua cat timp populatia globului creste. Din anul 1942 pana in anul 1990 preluarea apei potabile din rauri, lacuri, rezervoare si alte surse a crescut de patru ori. Din totalul apei consumate in Statele Unite in 1995, 39% a fost pentru irigatie, 39% a fost pentru generarea de curent electric, 12% a fost folosita pentru alte utilitati; industria si mineritul au folosit 7% si restul a fost folosita pentru animalele domestice si in scopuri comerciale.            Apa menajera, apa industriala si produsele chimice folosite in agricultura, cum ar fi ingrasamintele si pesticidele sunt principala cauza a poluarii apelor. In Statele Unite, 37% din lacuri si estuare si 36% din rauri sunt prea poluate pentru practicarea pescuitului sau inotului in cea mai mare parte a anului. In tarile in curs de dezvoltare, mai mult de 95% din apa menajera este aruncata in rauri si golfuri, creand un risc major pentru sanatatea umana. Ingrasamintele chimice cum ar fi fosfatii si nitratii folositi in agricultura sunt varsate in lacuri si rauri. Acestea se combina cu fosfatii si nitratii din apa menajera si maresc viteza de dezvoltare a algelor. Apa poate sa ajunga 'sufocanta' din cauza algelor care sunt in descompunere si care epuizeaza oxigenul din ea. Acest proces, numit eutrofizare, poate cauza moartea pestilor si a altor forme de viata acvatice. La sfarsitul anilor '90 in apele dintre Golful Delaware si Golful Mexic au murit mii de pesti din cauza dezvoltarii unei forme toxice de alge numita Pfisteria piscicida. Se crede ca motivul pentru dezvoltarea acestei specii toxice de alge a fost saturarea cu apa a terenului agricol, excesul de apa ajungand in rauri si apoi in mare, fosfatii si nitratii ajutand dezvoltarea algelor. Inundatiile duc pesticidele toxice si deseurile urbane si industriale in lacuri si rauri. Eroziunea contribuie si ea la poluarea apelor. Pamantul si namolul duse de apa de pe dealurile defrisate, pamanturile arate sau de pe terenurile de constructie pot sa blocheze cursul apelor si sa omoare vegetatia acvatica. Chiar si cantitati mici de namol pot sa elimine unele specii de pesti. De exemplu, cand defrisarile indeparteaza invelisul de plante al versantilor dealurilor, ploaia poate sa duca pamant si namol in rauri, acoperind pietrisul din albia unui rau unde pastravii sau somonii isi depun icrele. Pescariile marine naturale suportate de ecosistemul oceanului sunt o sursa esentiala de proteine, mai ales pentru oamenii din tarile in curs de dezvoltare. Totusi, poluarea din golfuri si estuare ameninta rezervele de peste care si asa sunt aproape epuizate din cauza pescuitului excesiv. In 1989, 260.000 barili de petrol s-au varsat din petrolierul Exxon Valdez in Stramtoarea 'Prince William' din Alaska, un vechi si bogat loc de pescuit. In 1999 s-au raportat 8.539 accidente petroliere in apele si in jurul apelor Statelor Unite, varsandu-se 4,4 miliarde de litri de petrol.

Poluarea solului

Solul este un amestec de materie din plante, minerale si animale care se formeaza intr-un proces foarte lung, poate dura mii de ani. Solul este necesar pentru cresterea majoritatii plantelor si esential pentru toata productia agricola. Poluarea solului este acumularea de compusi chimici toxici, saruri, patogeni (organisme care provoaca boli), sau materiale radioactive, metale grele care pot afecta viata plantelor si animalelor. Metodele irationale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea lui si au accelerat eroziunea. Tratarea solului cu ingrasaminte chimice, pesticide si fungicide omoara organisme utile cum ar fi unele bacterii, fungi si alte microorganisme. De exemplu, fermierii care cultivau capsuni in California au dezinfectat solul cu bromura de metil pentru a ucide organismele care ar fi putut afecta capsunii. Acest proces omoara fara discriminare chiar si organismele benefice si lasa solul steril si dependent de ingrasaminte pentru a suporta cresterea plantelor. In consecinta, se folosesc tot mai multe ingrasaminte, ceea ce duce la poluarea raurilor si lacurilor in perioadele cu inundatii. Irigatia necorespunzatoare in zonele in care solul nu este drenat bine poate avea ca rezultat depozite de sare care inhiba cresterea plantelor si pot duce la lipsa recoltei. In anul 2000 i.e.n., orasele antice sumeriene de la sud de Valea Tigrului si Eufratului, in Mesopotamia, depindeau de bogatia recoltelor. Pana in anul 1500 i.e.n., aceste orase au intrat in colaps din cauza lipsei recoltei datorate salinitatii ridicate a solului. Aceeasi problema exista azi in Valea Indusului din Pakistan, Valea Nilului in Egipt si Valea Imperiala din California.

Combaterea poluarii

Din cauza multor tragedii ale mediului inconjurator, de la jumatatea secolului XX, multe natiuni au instituit legi cuprinzatoare proiectate pentru a repara distrugerile anterioare ale poluarii necontrolate si pentru a preveni viitoarele contaminari ale mediului. In Statele Unite a fost creat Actul pentru Aer Curat (Clean Air Act - 1970) prin care se reduceau semnificativ anumite tipuri de poluare ale aerului, cum ar fi emisiile de dioxid de sulf. Actul pentru Apa Curata (Clean Water Act - 1977) si Actul pentru Apa Potabila Curata (Safe Drinking Water Act - 1974) au stabilit norme pentru deversarea poluantilor in ape si standarde pentru calitatea apei potabile. Actul pentru Controlul Substantelor Toxice (Toxic Substance Control Act - 1976) si Actul pentru Conservarea si Recuperarea Resurselor (Resource Conservation and Recovery Act - 1976) au fost create pentru a supraveghea si controla deseurile periculoase. Dupa 1980 au fost create programe care alocau fonduri pentru curatarea celor mai contaminate terenuri de depozitare a deseurilor. Aceste acte si alte cateva legi federale ale unor state individuale au ajutat limitarea poluarii dar progresele au fost lente si au ramas multe probleme cu privire la zonele cu contaminari severe din cauza lipsei fondurilor pentru curatare si din cauza problemelor in aplicarea legilor. Intelegerile internationale au jucat un rol important in reducerea poluarii globale. Protocolul de la Montréal cu privire la Substantele care Distrug Stratul de Ozon (1987) a fixat date internationale pana la care sa fie reduse emisiile de substante chimice, cum ar fi CFC, despre care se stie ca distruge stratul de ozon. Conventia Basel pentru Controlul Transporturilor Internationale ale Deseurilor Periculoase si Depozitarea Lor (1989) serveste ca punct de reper pentru reglementarile internationale ce se ocupa de transportarea deseurilor periculoase si depozitarea lor. Din anul 1992 reprezentantii a mai mult de 160 de tari s-au intalnit in mod regulat pentru a discuta despre metodele de reducere a emisiilor de substante poluante care produc efectul de sera. In 1997 a fost creat Protocolul de la Kyõto, chemand celelalte tari sa adereze la el pentru a reduce pana in anul 2012 emisiile de gaze cu 5% sub nivelul din 1990. Pana la sfarsitul anului 2000 Protocolul de la Kyõto nu fusese inca ratificat; negociatorii incercau inca sa ajunga la un consens in legatura cu regulile, metodele si penalitatile care ar trebui sa fie folosite pentru a aplica tratatul. Regulamentul si legislatia au dus la un considerabil progres in diminuarea poluarii aerului si apelor in tarile dezvoltate. Vehiculele din 1990 emit mai putini oxizi de azot decat cele din 1970; centralele electrice ard acum mai putini combustibili pe baza de sulf; cosurile industriale au acum filtre prin care se reduc emisiile si nu se mai foloseste benzina cu plumb. Tarile in curs de dezvoltare continua sa se lupte cu poluarea fiindca nu au tehnologii pentru filtrare si curatare si trebuie sa isi mareasca puterea economica, de cele mai multe ori cu costul poluarii mediului. Problema este ca tarile in curs de dezvoltare atrag investitorii straini prin forta de munca mai ieftina, materiale brute mai ieftine si mai putine restrictii pentru substante poluante. Maquiladoras, uzine de asamblare de-a lungul granitei dintre S.U.A. si Mexic, pe partea mexicana, creeaza industrie si locuri de munca pentru Mexic dar majoritatea lor apartin unor corporatii non-mexicane care au fost atrase de forta de munca ieftina si de lipsa legilor cu privire la poluanti. Ca rezultat, aceasta regiune de granita, incluzand Rio Grande este una din cele mai poluate zone din America de Nord. Pentru a se evita dezastrele ecologice si saracia, tarile in curs de dezvoltare necesita ajutor si tehnologie de la tarile si corporatiile straine, participarea comunitatii in initiativele de dezvoltare si crearea de reglementari mai aspre cu privire la poluare. Grupuri nonguvernamentale s-au format la nivel local, national si international pentru a combate problemele create de poluare din toata lumea. Multe din aceste organizatii raspandesc informatii si ajuta oameni si alte organizatii, care nu sunt implicate in procesul luarii deciziilor. Reteaua Actiunii Pesticidelor raspandeste informatii tehnice cu privire la efectele pesticidelor asupra agricultorilor care le folosesc. O miscare bine organizata de justitie pentru mediu s-a ridicat pentru a pleda pentru protectia echitabila a mediului inconjurator. Greenpeace este o organizatie activista care concentreaza atentia internationala asupra industriilor si guvernelor care contamineaza terenul, apele sau atmosfera cu deseuri toxice. Solul poate fi poluat : -direct prin deversari de deseuri pe terenuri urbane sau rurale sau din ingrasaminte si pesticide aruncate pe terenuri agricole; -indirect,prin depunerea agentilor poluanti ejactati initial in atmosfera,apa ploilor contaminate cu agenti poluanti 'spalati' din atmosfera contaminate.