Capitularea Italiei

Capitularea Italiei

Infrangerile din Balcani si Africa au condus la scaderea prestigiului intern al lui Mussolini, iar perspectiva unei victorii Aliate care se contura a determinat importante miscari politice la Roma. Stapan inca pe situatie, Ducele va efectua o importanta remaniere guvernamentala, la 6 februarie 1943, inlocuind 11 ministri, in frunte cu ministrul de externe Galeazzo Ciano. Desi ultimul era chiar ginerele dictatorului, el isi pierduse creditul in fata germanilor dupa ce acestia obtinusera informatii potrivit carora seful diplomatiei italiene demarase tentative in vederea incheierii unei paci separate. Pentru a-i demonstra lui Adolf Hitler ca i-a ramas fidel, Mussolini va prelua el insusi portofoliul Externelor.

Curand Italia se va confrunta cu problema de a rezista in fata Aliatilor care au luat decizia de a deschide un front in sudul Europei, alegand solutia unui desant in insula Sicilia. La operatiunea din 10 iulie 1943, sub comanda generalului Dwight Eisenhower s-au aflat 2.000 de vase care au debarcat 160.000 de soldati americani, englezi si canadieni. Comandamentul aliat va aprecia ca extrem de utila experienta siciliana in perspectiva marii operatiuni Overlord.

Dupa ce si-au consolidat capul de pod, Aliatii au reusit un prim succes, la 14 iulie, capturand Port Augusta. Folosind bazele din Sicilia, Eisenhower va bombarda puternic Napoli, la 19 iulie, si Roma, a doua zi. La 21 iulie, el cucerea deja orasul Catania.

Efectele succeselor aliate din Sicilia au avut imediat consecinte asupra vietii politice interne. La 25 iulie, dupa o sedinta furtunoasa a Marelui Consiliu Fascist, suveranul ii cerea lui Mussolini sa demisioneze in favoarea maresalului Badoglio. In seara aceleiasi zile, regimul dictatorial al Ducelui lua sfarsit, acesta fiind apoi arestat. Conform asteptarilor, regele Victor Emanuel III 1-a numit pe maresalul Pietro Badoglio (1871-1956) in fruntea noului guvern, misiunea principala a noului cabinet fiind incheierea armistitiului, motiv pentru care Badoglio a deschis imediat negocieri. Totodata, el a desfiintat, la 28 iulie, Partidul Fascist.

In ceea ce-1 priveste pe Mussolini, acesta a fost rapit de o echipa de comando germana condusa de celebrul Otto Skorzeny, la 12 sep­tembrie, de la Gran Sasso, unde era inchis, si impus in fruntea unui teritoriu din nord controlat de Wehrmacht, devenind de la 15 septem­brie seful Republicii Fasciste Italiene, cu centrul la Salo.

Intrucat negocierile privind semnarea armistitiului se desfasurau intr-un ritm lent Eisenhower a continuat ofensiva din Sicilia, ocupand Messina, la 18 august, eliberand apoi intreaga insula. La 2 septembrie, Aliatii treceau deja stramtoarea Messina si debarcau in sudul peninsulei. Astfel, abia la 3 septembrie era semnat armistitiul de la Alger intre guvernul maresalului Badoglio si anglo-americani, pe baza acestui document Italia capituland neconditionat la 8 septembrie 1943.

Reactia germana fata de iesirea Italiei din razboi a fost prompta. Paralel cu rapirea lui Mussolini si instalarea lui in fruntea unui regim fantoma in nordul tarii, Hitler va ordona preluarea controlului asupra Romei si a altor importante centre din Peninsula, la 15 septembrie. Operatiunea Schwartz va fi pusa in practica de generalul Kesselring. Atacul declansat de americani pentru eliberarea capitalei italiene se va solda cu ocuparea orasului Napoli, la 1 octombrie, dupa care ofensiva a fost stopata datorita conditiilor climaterice nefavorabile, dublate de relieful ce avantaja armata aflata in defensiva condusa de generalul Kesselring.

In primavara anului urmator, ofensiva a fost reluata prin atacul de la Cassino din 15 martie, punctul strategic fiind ocupat dupa trei zile de lupte. La 4 iunie 1944, Roma era eliberata, apoi, la 12 august, Florenta va avea aceeasi soarta. Sub presiunea anglo-americanilor, generalul Badoglio, care conducea din aprilie un nou guvern de coalitie, isi va prezenta demisia, fiind inlocuit de Ivanoe Bonomi.

Totusi, armata germana a fost capabila sa reziste in zona muntoasa din nord pana la capitularea finala a lui Hitler, trupele din Italia depunand armele abia la 1 mai 1945. In prealabil, la 28 aprilie, Benito Mussolini fusese capturat impreuna cu amanta sa, Clara Petacci, de catre partizani si executat. Era finalul unui dictator care venise la putere promitand Italiei glorie si recastigarea prestigiului international si sfarsise ca o marioneta in bratele lui Hitler, un alt dictator incapabil sa-si asume esecul.