 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica |
| Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
Cercetarile arheologice din sectorul B al cetatii Tropaeum Traiani (2005 - 2006)
Cercetarea arheologica din sectorul B al cetatii Tropaeum Traiani, inceputa in 2005 si continuata in anul 2006, a avut drept scop pe de o parte cercetarea unui edificiu situat in apropierea intersectiei cardo - decumanus maximus si pe de alta parte, verificarea rezultatelor cercetarilor geofizice mai vechi ale ing. Florin Scurtu.
Zona cercetata prezinta urme de interventii arheologice mai vechi, superficiale, realizate prin sectiuni trasate de-a lungul zidurilor, care pot data de la sfarsitul sec. XIX sau inceputul sec. XX.
Au fost identificate un numar de sectiuni majoritatea orientate E-V cu adancimea de pana la 30 cm, trasate cu scopul dezvelirii unor ziduri ce par a face parte dintr-un edificiu de mari dimensiuni. De asemenea a fost identificata si o alta sectiune mai veche din aceiasi perioada, cu dimensiunile de aproximativ 8 x 5 m si adancimea de circa 3-4 m, partial colmatata. Aceste interventii sunt neidentificate in literatura de specialitate sau in documentatia de santier.
In campaniile 2005 si 2006, au fost realizate un numar de 7 sectiuni si 17 casete care au dus la descoperirea ultimului nivel de calcare (NVIA din literatura de specialitate)[1] al cetatii romane tarzii, nivel datat in literatura de specialitate pentru sfarsitul sec. VI - inceputul sec. VII d. Hr. si al carui sfarsit este pus in relatie cu invazia slava de la 602.
Stratigrafia, in acest stadiu, permite observarea unui nivel vegetal cu dimensiuni variabile, cu grosimea de 20-30 cm, urmat de un nivel relativ consistent de daramatura, format din fragmente de caramizi si tigle sparte, pietre prabusite din edificii, amestecate cu pamant si fragmente ceramice diverse. Urmatorul nivel identificat, pana la adancimea de maxim 1 m, este cel de calcare (ultimul descoperit), identificat - relativ - cu NVI A, realizat din lut cenusiu cu fragmente ceramice si pietricele (nivel strada) sau pavat, cu dale din calcar, in anumite portiuni din edificiul B1.
Strada ABV4, identificata in sectoarele B si A, intersecteaza cardo in perimetrul cuprins de bornele 21, 22 si 28, pe directia E-V, pana in zona basilicii de marmura. Strada are o latime de circa 4,80- 5 m si a fost dezvelita pe o lungime de circa 8 m, la adancimea de maxim 60 cm. Aceasta strada, acoperita de un strat gros de daramatura, este nepavata, materialul de calcare fiind constituit din lut galbui -cenusiu batatorit si care contine mici fragmente ceramice si pietre.
Pe latura de nord a strazii, a fost identificata o cladire care ar putea avea functiunea de locuinta, a carui colt de zid din sud - est, a fost descoperit in S1. Zidurile acestei cladiri sunt construite din piatra legata cu pamant, cu latimea de 70 cm. In interiorul acestei constructii au fost descoperite fragmente de dolium (S2), fragmente ceramice romane tarzii provenind de la amfore orientale, oale provinciale vest pontice si fragmente de sticla, toate datate in sec. V-VII d. Hr. Podeaua din lut galben batatorit a fost descoperita la adancimea de 55 cm.
In 2006 au fost trasate noi casete si sectiuni, toate la sud de strada ABV4, cu scopul determinarii planimetriei edificiului descoperit in campania precedenta, denumit in continuare B1 (Plansa 1 B).
Cercetarile, au dus la descoperirea, aproape in totalitate, a unui edificiu romano-bizantin construit din ziduri de piatra (late de 70 cm) legate cu pamant, orientat E-V, la sud de strada ABV4. Latura scurta a edificiului B1, orientata N‑S, are o lungime de cca. 19 m, iar latura lunga (E-V) are lungimea maxima de cca. 28,50 cm.
Astfel, a putut fi determinat faptul ca edificiul B 1 este compus din mai multe incaperi, descrise astfel: incaperea A, situata spre nord, marginita la N de strada ABV4 si la E de cardo, are lungimea de 28,50 cm pe latura E-V si latimea de 7 m pe latura N-S. In acest spatiu au fost descoperite fragmente dintr-un pavaj din dale masive de calcar, dezafectat, probabil din antichitate, precum si o baza de coloana (S7).
Urmatorul spatiu interior, incaperea B, despre care presupunem ca era de asemenea acoperit, se afla situat la sud de A si are latimea maxima de 3 m, fiind marginit de cardo spre E si de o alta incapere spre V. In acest spatiu nu au fost descoperite urme de pavaj, (dealtfel cercetarea nu este complet incheiata) fiind doar descoperita o baza de coloana, refolosita prin incastrarea in zidul de pe latura de sud al acestei incaperi. Se poate presupune, deocamdata, faptul ca accesul dintre incaperea B si incaperea C, situata spre V, se realiza printr-o intrare, al carui prag a fost descoperit in C 6, considerabil deplasat de la locul sau, de alte interventii.
Incaperea C, situata spre partea de S-V a edificiului, are o forma aproximativ rectangulara, cu dimensiunile de 9 x 6 m. In acest spatiu nu au fost descoperite urme de pavaj.
La sud de incaperea B si la E de incaperea C se afla un spatiu, despre care putem presupune ca era descoperit, cu lungimea de 21 m si latimea de 5,50 cm, in interiorul caruia a fost descoperita, inca din campania 2005, o structura circulara din pietre, cu diametrul maxim de 2,5 m (cu analogii in sectorul D la Tropaeum Traiani), cu un presupus rol de depozit de cereale.
Acest spatiu deschis, pavat cu dale din calcar de forma neregulata, prezinta doua posibilitati de acces, una dinspre S-V, deschisa pe 2 m si o poarta de mari dimensiuni, situata spre est (cardo), unde a fost descoperita si o baza de coloana.
La sud de aceasta curte pavata, se afla zidul nordic al unei alte incaperi, inca necercetata, dar care are fatada comuna, spre est, cu incaperile A si B.
Accesul catre si in interiorul edificiului B1, pe baza descoperirilor de pana acum, se realiza printr-un numar de 4 porti. Astfel, accesul dinspre cardo era asigurat printr-o poarta de dimensiuni mari, situata spre E, in zona in care zidurile edificiului sunt si cel mai ingrijit construite. Incaperea C prezinta 3 porti, una situata la sud, asupra careia vom reveni, o alta care asigura accesul spre E, (incaperea B) si o alta spre nord, catre incaperea A.
Este de remarcat faptul ca intrarea dinspre sud, ar putea reprezenta accesul catre si dinspre exterior, avand in vedere ca o alta poarta, blocata in antichitate, a fost identificata pe latura de V a incaperii C. Astfel, propunem ca perioada a blocarii acestei porti perioada in care o posibila strada, situata la V de edificiul B1 si orientata N-S, ar fi fost blocata, prin adaugarea unor constructii adosate laturii de vest a edificiului, partial identificate in C 9 si C10. Stadiul actual al cercetarilor, insuficient extinse spre vest, nu permit tratarea acestei observatii decat la stadiul de ipoteza, si care poate fi verificata sau infirmata doar prin cercetari arheologice viitoare.
In privinta functionalitatii edificiului B1, putem presupune, in baza numeroaselor descoperiri de ceramica de uz casnic (oale de bucatarie, urcioare, cani) dar si amfore, majoritatea orientale, precum si a altor descoperiri marunte (cuie, piroane, aplice de os, fusaiole), a numeroaselor oase de origine animala, ca in aceasta faza, edificiul avea un rol economic, situat in sfera publica sau privata.
Datarea acestei perioadei de functionare a edificiului, in secolul VI d. Hr., a putut fi realizata pe baza descoperirilor, dintre care cele mai relevante sunt cele ceramice si numismatice. Astfel, ceramica romano - bizantina descoperita in acest perimetru (platouri de tipurile African Red Slip Ware, Late Roman C` Ware, ceramica de bucatarie sau amforele orientale), poate fi datata aproximativ pentru a mijlocul si a doua jumatate a sec VI d. Hr. Aceiasi concluzie poate fi trasa si pe baza descoperirilor numismatice, datate pentru sec. IV d. Hr. (monede de epoca constantiniana), monede de sec. V si monede de epoca Iustinian si post Iustinian (cea mai tarzie moneda descoperita pana acum in acest perimetru - follis batut la Constantinopol, din timpul anului III al domniei lui Iustin II = 567/568)[2]
Descoperirile diverse
Catalogul pieselor arheologice descoperite in campaniile 2005 si 2006, in sectorul B de la Tropaeum Traiani, nu poate fi considerat ca fiind complet sau detaliat, in privinta datelor sau statisticilor, datorita stadiului incomplet al cercetarilor.
Astfel, nu a fost dezvelit intregul complex cercetat si nu au fost desfiintati inca martorii de pamant lasati intre sectiuni. Totodata, piesele descoperite, cu exceptia celor din S5, provin in exclusivitate din nivelul VI, ultimul atestat cronologic pentru locuirea de la Tropaeum Traiani. In acest context, facem mentiunea ca sapatura arheologica executata in aceste doua campanii, nu a avut drept scop decat extinderea in suprafata, cercetarea oprindu-se, in acord cu strategia propusa de responsabilul de santier, la primul context arheologic descoperit, de obicei aflat imediat sub nivelul vegetal si de daramatura. Cu o singura exceptie (S5), nu s-a incercat realizarea unei stratigrafii pentru aceasta zona, atat datorita stadiului incipient al cercetarilor, cat si a lipsei de spatiu necesar executarii unei sectiuni magistrale de control stratigrafic, intr-o zona aflata in interiorul unui spatiu construit cu ziduri de piatra.
Desigur, posibilitatea descoperirii altor faze de constructie ale edificiului B1, va ramane o posibilitate deschisa pentru campaniile ulterioare, dupa clarificarea situatiei din nivelul VI si dupa consolidarea zidurilor descoperite, uneori fragil pastrate, prin realizarea unei conservari primare. Pana atunci, deschiderea altor sectiuni, in profunzime, pune in pericol stabilitatea descoperirilor actuale, inca neprotejate.
Dupa o prima selectie a obiectelor descoperite, dintr-o cantitate totala de 364 de piese identificabile, intregi sau fragmentare[3], a rezultat faptul ca cea mai mare pondere a descoperirilor o constituie ceramica, cu 319 fragmente de vase, reprezentand o proportie de peste 90%, aflata in curs de analiza si clasificata, pana acum, dupa urmatoarele categorii (conform graficului distributiei ceramicii din Plansa 1 A):
In ceea ce priveste centrele de productie pentru ceramica, clasificata pe categorii, pentru o parte din piese acestea au fost deja identificate, pe regiuni geografice, restul pieselor fiind in curs de analiza. Din nefericire, singurul instrument de lucru pentru identificare, a fost bibliografia de specialitate, o analiza fizico-chimica a pastei, atat de necesara, mai cu seama in cadrul unui santier arheologic de asemenea importanta, nefiind inca accesibila.
Intocmirea unui catalog dupa criteriul cronologic, date fiind circumstantele, a fost imposibil de realizat, in acest stadiu incipient al cercetarii. Totusi catalogul, chiar daca este restrans, permite identificarea unor tipuri ceramice, unele dintre acestea binecunoscute, fiind tipice pentru perioada secolelor V-VI d. Hr.
Pentru alte piese, am propus datari mai timpurii sau mai tarzii, decat nivelul VI de la Tropaeum Traiani, acestea fiind descoperite de obicei, cu exceptia S5[4], in contexte neclare, descoperiri passim sau in nivelul de daramatura. Este vorba despre materiale scoase din context, provenite din sapaturile arheologice mai vechi, sus mentionate, din acest sector, sau dislocate din adancime, inca din perioada romano - bizantina, cu ocazia diverselor activitati de refacere.
Numeroase fragmente de pahare din sticla, cu bune analogii din cercetari mai vechi de la Tropaeum Traiani, confirma folosirea acestei categorii pentru uzul cotidian, in ultima faza de locuire a cetatii.
Obiectele metalice, in numar de 34 de piese, sunt reprezentate in cea mai mare parte din cuie, piroane si scoabe realizate din fier forjat si provenite din activitatea de constructie, dar si din cateva piese din bronz, precum un fragment de la o aplica de mobilier, o veriga din bronz si un carlig, ultimul provenind probabil de la o balanta.
Cateva descoperiri de obiecte din os, precum 3 aplice decorate cu cercuri concentrice, perforate la ambele capete, sau un fragment de maner decorat cu incizii triunghiulare, precum si diverse alte obiecte: fusaiola din sist, buza de urcior probabil refolosita ca fusaiola, bile de prastie din ceramica, precum si un lot de 19 monede, completeaza categoria descoperirilor diverse, din interiorul orasului romano-bizantin.
Catalogul descoperirilor
Amfore
1. Amfora africana tip Spatheion, Berenice LR 8 a/ Peacock-Williams class 51, fragment buza, TT 2005, B, C3, edificiul B1, nr. inv. 4134, h - 0, 50 m,
i. p. 5, 5 cm, d. buza 6 cm[5]
Pasta crem deschis, fina, angoba la culoare, buza ingrosata la exterior
Datare sec. VI d. Hr.
Biblio analogii: Riley 1979, 226-227, LRAmph. 8 a, fig. 92/362-364, sec. VI-VII d. Hr. Bonifay 1986, 275, 277, 286, tip Spatheia, fig. 4/2-8, 11/44, sec V-VII d. Hr.; Topoleanu 2000, tipul II, p. 147-148, cat. 377-380, pl. XLVII; Opris 2003, tipul I, p. 51-52, cat. 1-7, pl. XVII; Peacock-Williams 1986, 202-203, class 51; Scorpan 1976, 165-166, tipul XVI-S; Kuzmanov 1985, tipul VIII, varianta 2, p. 14, 15, nr. cat 48-53, pl. 5; Opait 1996, p. 88-89, pl. 34/5-7; Paraschiv 2006, tipul 69, p. 133-135, cat. 26-30
Pl. 2 / 1
2. Amfora africana tip Spatheion, Berenice LR 8 a/ Peacock-Williams class 51, fragment baza (picior), TT 2006, B, S7, edificiul B1, nr. inv. 4943, h - 0,30 - 0,80 m
i. p. 6.5 cm
Pasta omogena bej, angoba la culoare
Datare: sec. VI d. Hr.
Biblio/analogii: Riley 1979, 226-227, LRAmph. 8 a, fig. 92/362-364, sec. VI-VII d. Hr. Bonifay 1986, 275, 277, 286, tip Spatheia, fig. 4/2-8, 11/44, sec V-VII d. Hr.; Topoleanu 2000, tipul II, p. 147-148, cat. 377-380, pl. XLVII; Opris 2003, tipul I, p. 51-52, cat. 1-7, pl. XVII; Peacock-Williams 1986, 202-203, class 51; Scorpan 1976, 165-166, tipul XVI-S; Kuzmanov 1985, tipul VIII, varianta 2, p. 14, 15, nr. cat 48-53, pl. 5; Opait 1996, p. 88-89, pl. 34/5-7; Paraschiv 2006, tipul 69, p. 133-135, cat. 26-30
Pl. 2 / 2
3. Amfora africana tipul Keay IV-V Africana II A "con grandino"/ Peacock-Williams class 34 Africana II "Grande" fragment buza, TT 2005, B, C3, edificiul B1, nr. inv. 4081, h-0,70 m
i. p. 6 cm, d. g. circa 16 cm
Fragment buza amfora africana de mari dimensiuni, pasta omogena caramiziu deschis, slip rosu, buza ingrosata si trasa spre exterior, gatul tronconic, corp probabil cilindric, origine central tunisiana, Africa Bizacena (Leptis Minor, Hadrumentum, Thaenae, Sullecthum)
Datare: sec. IV-V d. Hr.
Biblio analogii: Keay 1984, p. 114-118, tipul IV-V/Africana II A "con grandino", fig. 43/ 1-5; Peacock - Williams 1986, p. 155-157, (tipul Keay IV-VII) class 34 Africana II "Grande", fig. 81/A-D; Opait 1996, p. 78, Pl. 23 (1-2)
Pl. 2 / 3
4. Amfora orientala tip Berenice LRA 10/Carthage LRA 3, fragment baza, TT 2005, B, S4 careu 6, edificiul B1, nr. inv. 3717, nivel vegetal
i.p.5 cm
Pasta caramizie, fina, mica argintie, rar calcar angoba la culoare
Datare sec. V VI d. Hr.
Biblio analogii: Riley 1979, 229-230, tip LRAmph. 10 ; Peacock - Williams 1986, 188-190, class 45, fig. 107 A ; Bonifay 1986, 279, 281, tip Carthage LR3, fig. 7/22, 23; Topoleanu 2000, tip V p. 136-137, cat. 344-345, pl. XLII; Paraschiv 2006, tip 39, p. 84, 86, cat. 23-27, pl. 19
Pl. 2 / 4
5. Amfora orientala tip Berenice LRA 10/Carthage LRA 3, fragment baza, TT 2005, B, S5, nr. inv. 3683, h -1,35 m
i. p. 5,5 cm, d. baza 4 cm
Pasta caramizie, omogena, mica argintie
Datare: sec. V - VI d. Hr.
Biblio/analogii: Riley 1979, 229-230, tip LRAmph. 10 ; Peacock - Williams 1986, 188-190, class 45, fig. 107 A ; Bonifay 1986, 279, 281, tip Carthage LR3, fig. 7/22, 23; Topoleanu 2000, tip V p. 136-137, cat. 344-345, pl. XLII; Paraschiv 2006, tip 39, p. 84, 86, cat. 23-27, pl. 19
Pl. 2 / 5
6. Amfora orientala tip Berenice LR 3/ Peacock - Williams tip 48 - 49/Carthage LRA 4, toarta si fragment din partea mediana a vasului, TT 2006, B, C8, nr. inv. 4683, passim
i.p. 10 cm
Pasta caramizie, omogena, toarta ovala in sectiune
Datare: sec. IV - VI d. Hr.
Biblio/analogii: Riley 1979, tip LR Amph. 3, p. 219-222, fig. 92/351-357; Opris 2003, p.65-68, tip V, cat. 103-108, pl. XXII-XXIII; Topoleanu 2000, p. 137-138, tipul VI, cat. 346-349, pl. XLIII; Scorpan 1976, p. 165, tip. XIV J, pl. XIII/1, 3-4; Brukner 1981, p. 45-46, tip 11, cat 54-58, pl. 161/54-58; Keay 1984, p. 278-281, tip LIV, fig. 121-123; Kuzmanov 1985, p. 12, cat. A 32-36, pl. 4/32-36; Bonifay 1986, p. 281, 292, tip Carthage L A 4, fig. 7/24-25, 13/59-60; Paraschiv 2006, p. 97-99, tip 45, cat. 67-73, pl. 26-27; Peacock-Williams 1986, class 49, p. 198-199, fig. 116; Cataniciu - Barnea 1979, p. 187, fig. 164, 3.5; Opait 1996, p. 52-54, pl. 9
Pl. 2 / 6
7. Amfora orientala tip Carthage LR1/Benghazi LR1/Kuzmanov XIV/Scorpan 8 B/Keay LIII/Peacock -Williams class 44, fragment buza si gat, TT 2006, B, S7, edificiul B1, nr. inv. 4969, h - 0,55 m
i.p.8,2 cm, d. ext. g. 9,8 cm
Pasta omogena caramizie, angoba la culoare, toarta ovala in sectiune, canelata, nervura sub buza, buza dreapta, usor evazata spre exterior
Datare sec. VI VII d. Hr. (cf. diametrul buzei vezi Dorel Paraschiv 2006, p. 89-92
Biblio analogii: Riley 1979, p. 212-216, tip. LR Amph. 1, fig. 91-348; Peacock-Williams 1986, p. 185-187, class 44, fig. 10 A; Scorpan 1976, p. 163, tip VIII B, Pl. VIII/1-3, XXXIII; Keay 1984, p. 268-272, 278, tip LIII, fig. 116-120; Bonifay 1986, p. 279, tip Carthage LA 1, fig. 7/20-21, 290, fig. 13/56; Kuzmanov 1985, p. 18, tip XIV, cat. A 70-93, Pl. 8-9; Topoleanu 2000, tipul IV, p. 134-136, nr. cat. 336-343, Pl. XLI-XLII; Paraschiv 2006, tipul 42, p. 89-92, nr. cat. 36-48, pl. 21-24
Pl. 2 / 7
8. Amfora orientala tip Berenice LR 2/Peacock-Williams 1986 tip 43/Carthage LR2, fragment buza si gat, TT 2005, B, S6 careu 3, edificiul B1, nr. inv. 3651, h - 0, 50 m
i.p.6,5 cm, d. buza 9 cm
Pasta fina, mica si pietricele in compozitie, culoare crem cu miez caramiziu, angoba crem. Gura si gatul tronconice, corpul piriform, toarte ovale in sectiune. Corpul vasului este decorat cu striuri orizontale.
Datare: sec. V - VI d. Hr.
Biblio/analogii: Topoleanu 2000, tipul II, p. 132-134, cat. 324-332, pl. XLIX-XL ; Riley 1979, p. 217-219, tipul LR Amph. 2, fig. 91/348, 92/349; Peacock-Williams 1986, p. 182-184, class 43, fig. 101; Opris 2003, tipul III, p. 59-64, cat. 61-100, pl. XX-XXII; Bonifay 1986, p. 290, 292, tip Carthage LA2, fig. 15/57-58; Cataniciu - Barnea 1979, p. 190, fig. 170, 3.2, NVIA; Paraschiv 2006, tipul 43, p. 92-95, cat. 49-60, pl. 24-25
Pl.
9. Amfora orientala tip Berenice MR 7/Kapitän 1972, tipul 2/Peacock-Williams 1986, tip 47, fragment partea superioara, TT 2005, B, S5, nr. inv. 3625, h -1,13 - 1,80 m
i. p. 6,5 cm, d. buza 6 cm
Pasta caramiziu inchis, angoba la culoare, pietricele si calcar in compozitie. Vasul are buza despartita de gat printr-o santuire pronuntata, corpul conic, gatul amforei prezinta caneluri pronuntate.
Datare sec. III-V d. Hr.
Biblio analogii: Riley 1979, p. 189-193, tip MR Amph. 7, fig. 84/236; Kapitän 1972, p. 248, fig. 4; Peacock-Williams 1986, p.193-195, class 47, fig. 112; Topoleanu 2000, p. 355-356, tipul XI, pl. XLIV; Paraschiv 2006, p. 31-35, tipul 41, pl. 20-21
Pl.
10. Amfora pontica tip Kuzmanov 1985, tip 15/ Böttger 1982, tip III, 1 fragment buza si gat, TT 2005, B, C3, edificiul B1, nr. inv. 4087, h - 0,70 m
i.p.5 cm, d. buza 5 cm
Pasta omogena, caramiziu deschis, rar particule mici calcaroase si pietricele, mica argintie in compozitie, caneluri pe gat, buza usor ingrosata si rasfranta spre exterior
Datare: sec. V - VI d. Hr.
Biblio/analogii: Kuzmanov 1985, p. 20-21, tip XV, cat. A 94-113, pl. 10-11; Topoleanu 2000, tip VII, p. 151-152, cat. 390-394, pl. XLVIII-XLIX; Böttger 1982, p. 49-51, tip III 1, cat. 167-168 (periode B), 316-333 (periode C), 559-563 (periode D) fig. 12 d, 26, 27; Opait 1996, p. 71, pl. 19/2-7; Paraschiv 2006, tipul 11, p. 35-36, cat. 60-67, pl. 8-9
Pl.
Vesela pentru baut - Vasa po(ta)toria
11. Ulcior provincial vest pontic, tipul Cataniciu - Barnea 1979, fig. 168, 4.2, fragmentar, TT 2006, B, S6 careu 2, edificiul B1, nr. inv. 3726, h - 50 cm
i. p. 5,5 cm, d. buza 5 cm
fragment buza cu toarta urcior, pasta caramiziu deschis, omogena, slip crem, 2 toarte rotunde in sectiune, gat inalt, fara decor, buza tesita in partea superioara, usor evazata la exterior, dreapta
Datare sec. VI d. Hr.
Biblio analogii Cataniciu Barnea 1979, fig. 168, 4.2, NVIA
Pl. 3 / 11
12. Ulcior provincial vest pontic cu gura palniforma, tipul Topoleanu 2000 tip I B, fragment gat si buza, TT 2006, B, C 13, edificiul B1, nr. inv. 4967, h -1,10 m
i. p. 5 cm, d. buza 7 cm
Pasta omogena cenusiu - bej, caneluri sub buza, slip la culoare
Datare: sec. IV VI d. Hr.
Biblio/analogii: Topoleanu 2000, p. 185, tipul I, varianta B, plansa XXI; Brukner 1981, T 144, nr. 125
Pl.
13. Ulcior provincial vest pontic cu gura palniforma, tipul Topoleanu 2000 tip I B, (varianta) fragment gat si buza, TT 2005, B, S2, careu 3, strada ABV4, nr. inv. 4003, passim
i. p. 3 cm, d. buza 4,9 cm
Pasta caramizie, fina, mica argintie, caneluri pe gat la exterior
Datare: sec. IV - VI d. Hr.
Biblio/analogii: Topoleanu 2000, p. 185, tipul I, varianta B, plansa XXI; Brukner 1981, T144, nr. 125
Pl.
14. Ulcior provincial vest pontic, tipul Opait 1996, B II (varianta) fragment buza si toarta TT 2006, B, C7, edificiul B1, nr. inv. 4658, h - 30 cm
i. p. 4 cm, d. buza 4 cm
Pasta omogena fina, caramiziu inchis, slip la culoare, ars secundar, toarta ovala in sectiune, canelata, gat inalt, buza concava la interior si convexa la exterior, toarta porneste de sub buza. Partea superioara a buzei este verticala, in timp ce partea inferioara este iesita in relief, prezentand o nervura.
Datare: sec. V - VI d. Hr.
Biblio/analogii: Opait 1991, tipul B II (ulcior cu gura verticala), nr. cat. 226, pl. 39, cu o datare propusa pentru sec V d. Hr.; Opait 1996, tipul II-B, p. 117, pl. 48/7
Pl.
15. Ceasca provinciala vest pontica, tipul Opris 2003, I, fragment buza si toarta, TT 2005, B, C3, edificiul B1, nr. inv. 4080, h -0,70 m
i. p. 7 cm, d. maxim 9 cm
Pasta cenusie omogena, aspra, mica in compozitie, slip cenusiu la exterior. Vasul are gura larga, toarta canelata lipita de vas sub buza, ovala in sectiune, caneluri pe interior, corp bitronconic
Datare: sec. V - VI d. Hr.
Biblio/analogii: Opris 2003, tipul I, p. 163, nr. cat. 324, pl. XLVII
Pl. 3 / 15
Vase de bucatarie - Vasa coquina(to)ria
16. Oala provinciala vest pontica, tipul Cataniciu - Barnea 1979, fig. 168, 5.3/Opait 1993 tipul VIII - 2, fragment buza si gat, TT 2005, B, S6 careu 3, edificiul B1, nr. inv. 3698, h - 0,60 m
i.p.6 cm, d. buza 12 cm
Pasta aspra cenusiu deschis, omogena, nisip in compozitie si rar particule de calcar, slip la culoare, caneluri pe gatul vasului, gat inalt, canelat, buza cu santuire pentru fixarea capacului.
Datare: sec. VI d. Hr.
Biblio/analogii: Cataniciu - Barnea 1979, fig. 168, 5.3, NVIA; Opait 1996, p. 99, tip VIII - 2, pl. 38
Pl.
17. Oala provinciala vest pontica, tipul Cataniciu - Barnea 1979, fig. 168, 5.3/Opait 1993 tipul VIII - 2, fragment buza si gat, TT 2005, B, C1, edificiul B1, nr. inv. 4151, h-0,85 m
i.p.5,5 cm, d. buza 11 cm
Pasta aspra cenusiu deschis, omogena, nisip in compozitie si rar particule de calcar, slip la culoare, arsa secundar, caneluri pe gatul vasului, gat inalt, canelat, buza cu santuire pentru fixarea capacului.
Datare: sec. VI d. Hr.
Biblio/analogii: Cataniciu - Barnea 1979, fig. 168, 5.3, NVIA; Opait 1996, p. 99, tip VIII - 2, pl. 38
Pl.
18. Oala provinciala vest pontica, tipul Opait 1991, tip IX, fragment buza si gat, TT 2005, B, S1, careu 3, edificiul B2, nr. inv. 2779, h - 62 cm
i.p.5 cm, d. buza 12 cm
Pasta caramizie, omogena, slip bej, arsa secundar, buza cu santuire pentru fixarea capacului.
Datare: sec. VI - inceputul sec. VII d. Hr.
Biblio/analogii: Opait 1991, p. 133 , tip IX, cat. 176, pl. 31 Suceveanu 1982, 94, fig.11/39
Pl.
19. Oala de bucatarie provinciala vest pontica tip Böttger 1982, tip IV/Opait 1996 tip III/ Cataniciu - Barnea 1979, fig. 168, 5.6, fragment partea superioara, TT 2006, B, C6, edificiul B1, nr. inv. 4645, passim
i. p. 5 cm, d. buza 16 cm
Fragment buza oala provinciala vest pontica, pasta caramizie omogena, nisip in compozitie, caneluri pe corpul globular, buza evazata spre exterior, santuita pe mijloc, arsa secundar, fara gat
Datare: sec. VI d. Hr.
Biblio/analogii: Böttger 1982, 67-68, tip IV, pl. 47.213,215; Opait 1996, p. 96-97, tipul III, pl. 37; Opait 1991, p.133-182, tipul III, nr. cat. 157, pl. 26 (1:3); Opait 1991-a, p. 183-154, tipul I, pl. 46/1-2; Cataniciu - Barnea 1979, fig. 168, 5.6, NV;
Pl.
20. Oala de bucatarie provinciala vest pontica tip Suceveanu 1982, pl. 14, fig 14, fragment partea superioara, TT 2005, B, S5, nr. inv. 3555, passim
i. p. 5 cm, d. buza 12 cm
Fragment buza oala, pasta fina, caramiziu deschis, slip rosietic la exterior si galben pe interior, caneluri pe corp. Fara gat, corp globular, buza rotunjita, concava la interior si convexa la exterior.
Datare: sec. IV d. Hr.
Biblio/analogii: Suceveanu 1982, pl. 14, faza 2 B, fig 14
Pl.
21. Oala de bucatarie provinciala vest pontica, tip Topoleanu 2000, tipul VIII, fragment buza, TT 2005, B, S5, nr. inv. 3684, h - 1,35 m
i. p. 5 cm, d. buza 15 cm
Pasta aspra grosiera, nisip in compozitie, culoare cenusiu deschis, slip cenusiu, corp globular, buza evazata spre exterior, concava la interior si convexa la exterior, usoara santuire pentru fixarea capacului
Datare: sec. V VI d. Hr.
Biblio/analogii: Topoleanu 2000, p. 113, tipul VIII, cat. 271, pl. XXXI; Brukner 1981, p. 121, nr. 122
Pl.
Capace
22. Capac amfora, tipul Topoleanu 2000, II, Cataniciu - Barnea 1979, fig. 156, 7(1), complet, TT 2005, B, S4 careu 2, edificiul B1, nr. inv. 3995, h - 0,85 m
i. 2,5 cm, d. 8 cm
Pasta crem, fina, mica argintie in compozitie, ars secundar, maner turtit, corpul capacului este concav.
Datare: sec. II- VII d. Hr.
Biblio/analogii: Topoleanu 2000, p. 163-164, tipul II, cat. 445-450, pl. LX; Opris 2003, p. 88-89, cat. 189-212, pl. XXXI; Cataniciu - Barnea 1979, p. 185, fig. 156, 7(1) NIVA
Pl.
23. Capac oala, tipul Covacef 1999, tipul 5, fragmentar, TT 2005, B, S2, careu 5, strada ABV4, nr. inv. 3219, h -58 cm
i. p 3,5 cm, d. baza 9 cm
Pasta cenusie, omogena, rar particule de calcar, slip la culoare, baza plata, circulara. Butonul este gol in interior, rotund, masiv, usor gatuit la legatura cu corpul capacului.
Datare: sec. VI d. Hr.
Biblio/analogii: Covacef 1999, p. 150, tipul 5, pl. IX-5 a-b
Pl.
Vesela pentru servitul mesei - Vasa escaria
24. Farfurie, tip Hayes forma 3C, fragment partea superioara, TT 2006, B, passim, edificiul B1, nr. inv. 3719
i. p. 3,5 cm, d. buza 18 cm
Pasta caramizie omogena fina, slip rosu la culoare. Farfurie cu buza verticala concava, decor cu rotita pe buza, constand in linii verticale, diametrul maxim atins al vasului este in partea de jos a buzei, pe exterior.
Datare: a doua jumatate a sec. V d. Hr. (460 - 474 cf. J. W. Hayes)
Biblio/analogii: Hayes 1972, p. 329-333, Late Roman C` Ware, forma 3C, nr. 9, fig. 67
Pl.
25. Farfurie inalta / strachina africana, tip Hayes forma 99B, fragmentara, TT 2006, B, C13, edificiul B1, nr. inv. 4959, h - 1,10 m
i.p.4 cm, d. maxim 16 cm
Fragment strachina tipul J. W. Hayes 1972 - African Red Slip Ware forma 99 B, pasta caramizie, slip rosu inchis, gros, arsa secundar la exterior. Forma vasului este aproape emisferica, buza mica sub 1 cm, usor evazata spre exterior. De remarcat o canelura la exterior, imediat sub buza, asemanatoare cu forma 105 nr. 13 din acelasi catalog. Baza este de dimensiuni mici, inelara, ingrosata in dreptul piciorului inelar si foarte subtiata in centru. Picior mai degraba scund, triunghiular in profil, fara decor.
Datare: a doua jumatate a sec. VI d. Hr. (530-580 cf. J. W. Hayes)
Biblio/analogii: Hayes 1972, p. 152-155, African Red Slip Ware forma 99 B/ Opait 1991, p. 162, cat. 245, pl. 40
Pl.
26. Strachina africana tip Hayes forma 61, fragment buza, TT 2005, B, S2 careu 3, edificiul B2, nr. inv. 3221, h - 0, 35 m
i. p. 4,6 cm, d. buza 14 cm
Pasta caramiziu deschis, omogena, slip bej, arsa secundar. Strachina cu buza verticala usor curbata spre interior, aplatizata la exterior, profil triunghiular, ingrosata la exterior cu o nervura formand un unghi ascutit.
Datare: sec. IV V d. Hr. (325 cf. J. W. Hayes)
Biblio/analogii: Hayes 1972, p. 100-107, African Red Slip Ware forma 61 tipul A, fig. 16/13 si 17/7
Pl.
27. Farfurie africana tip Hayes 1972, forma 59 B (varianta), fragment buza, TT 2005, B, S5, nr. inv. 4064, h - 2,20 m
d. buza circa 30 cm
Pasta fina caramiziu deschis, omogena, mica argintie in compozitie, buza plata orizontala, decorata la exterior in partea superioara cu 3 cercuri concentrice
Datare: sec. III - IV d. Hr.
Biblio/analogii: Hayes 1972, p. 96 100, African Red Slip Ware forma 59 B (varianta), fig. 15/20
Pl.
Obiecte de iluminat
28. Opait tip Iconomu 1967 tipul XXXIII, fragment disc si bordura, TT 2005, B, C1 edificiul B1, nr. inv. 4171, h - 0,90 m
Pasta cenusiu deschis - alburie, corpul alungit si inalt, discul mic, oval, marginit cu doua brauri in relief. Pe bordura decor cu linii mici in relief dispuse radial
Datare: sec. VI d. Hr.
Biblio/analogii: Iconomu 1967, tipul tipul XXXIII, p. 147-150, fig. 184, nr. 773; Cataniciu - Barnea 1979, p. 192, fig. 174, 9.4, NVIB
Pl. 4 / 28
Diverse
29. Vas - borcan, fragment buza, TT 2005, B, zona edificiul B2, S1 careu 2, in solul vegetal, nr. inv. 2781
i. p. 3,5 cm, d. buza 16,5 cm
Pasta bej, angoba la culoare, buza evazata la exterior, dreapta, usor rotunjita, decor cu incizii duble in motiv de val pe gatul vasului
Datare: sec. X d. Hr.
Biblio/analogii: Baumann 1995, p. 330-338, pl. XXIII, XXIV; Vasiliu 1991, p. 371-391, pl. VIII/1
Pl. 4 / 29
30. Fusaiola emisferica, TT 2005, B, C1, edificiul B1, nr. inv. 4956, passim
i. 1,1 cm, d. baza 1,2 cm
Fusaiola executata din gresie cenusie, lustruita, forma emisferica, decorata cu cercuri concentrice incizate pe corp si pe baza plata, perforata pe mijloc
Datare: sec. VI - XI d. Hr.
Biblio/analogii: Cataniciu - Barnea 1979, fig. 174, 10.12, NVIB; M. Comsa Dinogetia I, 1967, p. 100-119, pl. 54/1-2
Pl. 4 / 30
31. Carlig (uncus) din bronz, TT 2006, B, C11, edificiul B1, nr. inv. 4957, h - 1m
L. 4,3 cm, latime maxima 2,5 cm, i. circa 3 mm
Carlig bronz, complet, aplatizat prin batere, partea superioara pentru prindere executata prin indoire, posibil pentru a fi folosit la o balanta
Datare: sec. VI d. Hr.
Biblio/analogii: Cataniciu - Barnea 1979, fig. 174, 10.10, NVIB; Baumann 2003, p. 206-207, cat. 90, 115; Suceveanu - Barnea 1991, p. 239, fig.17
Pl. 4/31
32. Scoaba fier, TT 2005, B, edificiul B1, S4 careu 5, nr. inv. 4896, h -1m
L. 8,5 cm, l. 1 cm, g. 5 mm
Scoaba fier forjat, dreptunghiulara in sectiune, corodata, ambele capete indoite spre interior
Datare: sec. VI d. Hr.
Biblio/analogii: Baumann 1995 - a, p. 143, pl. XLII, 1. Obiectul este diferit de alte tipuri de scoabe (ex. Baumann, nr. cat 32, p. 189 sau acelasi autor Asezari ruralep. 370, pl. 57/2-7 pentru datarea in sec IV d. Hr., unde este vorba despre tipul de scoaba cu capatul in forma de "cap de sarpe", indoit si aplatizat, diferit de obiectul prezentat in acest catalog)
Pl. 4 / 32
Bibliografie
Baumann, V. H. Cercetari arheologice in zona ansamblului paleocrestin din comuna Niculitel, judetul Tulcea, p. 330 - 338, in Peuce XI, Tulcea, 1995
Baumann, V. H. - a, Asezari rurale antice in zona gurilor Dunarii, Tulcea 1995
Baumann, V. H. Noi sapaturi de salvare in asezarea rurala antica de la Telita - Amza, jud. Tulcea, in Peuce SNI (XIV), Tulcea, 2003
Bonifay, M. Observations sur les amphores tardives à Marseille d`après les fouilles de la Bourse, (1980 - 1984) Revue Archéologique de la Narbonaisse, Montpellier 19 (RANarb.) 269
Böttger, B Die Gefaßkeramik aus kastell Iatrus, in Iatrus - Krivina II, Berlin, 1982, 33-148
Brukner, O. Rimska keramika u Jugoslovenskom delu Provincije Donje Panonije, Disertationes et monographiae 24, Beograd, 1981
Cataniciu, I.B. - Barnea Al. Ceramica si descoperirile marunte, in Tropaeum Traiani, I, Cetatea, I. Barnea (coord.), Bucuresti, 1979
Covacef, Z. Ceramica de uz comun din sectorul de est al cetatii Capidava, sec. IV VI, p. 137 in Pontica XXXII, Constanta, 1999
Dinogetia I = Stefan Gh., Barnea I., Comsa Maria, Comsa Eugen Dinogetia I. Asezarea feudala timpurie de la Bisericuta - Garvan, Bucuresti, 1967
Hayes, J. W. Late Roman Pottery, The Brithish School at Rome, Londra, 1972
Iconomu, C. Opaite greco romane, Bucuresti 1967
Kapitän, G. Le amfore del relitto romano di Capo Ognina (Siracusa), in Amph. Rom., 243-252, 1972
Keay, S.J. Late Roman Amphorae in the Western Mediterranean. A Typology and Economics Studiy: the Catalan Evidence, part (i), British Archaelogical Reports, Oxford (BAR), 196 (i)
Kuzmanov, G. Céramique de la Haute Epoque Byzantine provenant de la Thrace et de Dacie (IVe- le debut de VIIe s.), Razkopki i proučvanija (Fouilles et Recherches) XIII, Sofia, 1985
Opait, A. Ceramica din asezarea si cetatea de la Independenta (Murighiol) secolele V i.e.n.- VII e.n., p 133-182, in Peuce X, vol. 1 si 2, Tulcea, 1991
Opait, A. Aspecte ale vietii economice din provincia Scythia (secolele IV-VI p.Chr.). Productia ceramicii locale si de import, Biblioteca Thracologica 16, Bucuresti, 1996
Opait, A., Zahariade, M., Poenaru Bordea, Gh., Opait, C., Fortificatia si asezarea romana tarzie de la Babadag - Topraichioi, in Peuce X, vol. 1 - 2, p. 183 -154, Tulcea, 1991(Opait 1991-a)
Opris, I. C. Ceramica romana tarzie si paleobizantina de la Capidava in contextul descoperirilor de la Dunarea de Jos (sec. IV- VI p. Chr.), Bucuresti, 2003
Paraschiv, D. Amfore romane si romano-bizantine in zona Dunarii de Jos (sec. I-VII p. Chr.), Iasi, 2006
Peacock, D.P.S. - Williams, D.F. Amphorae and the Roman Economy. An Introductory Guide, London, 1986
Riley, J.A. The pottery from the first session of excavations in the Caesarea Hippodrome, in Bull. American Sch. of Oriental Res., 218, 1975, p. 25
Riley, J.A. The coarse pottery from Benghazi, in J. A. Lloyd, (ed.) Sidi Krebish Excavations, Benghazi (Berenice), vol. II, Tripoli, 1979, p. 91
Scorpan, C. Origini si linii evolutive in ceramica romano - bizantina (sec. IV VII) din ariile mediteraneana si pontica, in Pontica 9, p.155-185
Suceveanu, Al. Histria VI. Les thermes romains, Bucarest, Paris, 1982
Suceveanu, Al., Barnea Al. La Dobroudja Romaine, Bucuresti, 1991
Suceveanu, Al., Zahariade M., Topoleanu F., Poenaru Bordea G., Halmirys I, Cluj Napoca, 2003
Topoleanu, F. Ceramica romana si romano-bizantina de la Halmyris (sec. I-VII d. Ch.) Tulcea, 2000
Vasiliu, I. Sapaturile de la Dinogetia (1982 1985), p. 371- 391, in Peuce X, Tulcea 1991
Résumé
La fouille archéologique réalisée sur le site de Tropaeum Traiani dans 2005 et 2006 s`est déroulées dans le cadre d`un projet de recherche pour le secteur B, ont été effectué pour la vérification d` une part du réseau de rues et de édifices existantes, et d`autre part pour la vérification de résultats des recherches géomagnétiques.
La zone en discussion présente traces des interventions des siècles XIX - XX, effectuées superficiellement. Ont été identifiée un nombre de sections, en majorités orienté Est -Ouest, avec la profondeur de 30 cm, qui a découvres partiellement des mures qui a fait part d`un édifice romaine de grand dimensions, érigé en technique opus mixtum, compartimenté.
De plus, a été identifie un outre ancienne section de la même période, avec la profondeur de 3- 4 m, partiellement colmaté. Ces interventions n`a été pas identifiées dans la documentation de site archéologique Tropaeum Traiani.
Les sections S1, S2, S3 ont déterminé la découverte d`une ancienne rue romaine (NV2) orienté Est -Ouest, avec la profondeur de 60 cm, marquant le dernier niveau de habite de la cité romaine tardif (VIe-VIIe siècle a. J.-C.).
La rue identifiée traverse cardo dans un périmètre étendu par les bornes 21, 22 et 28, en direction Est -Ouest, après la zone de basilique de marbre.
Cette rue, couverte par un grand nombre de décombrées, pavée avec argile jaune et fragmentes céramiques diverses et gravillon, a une largeur de 4,80 cm, et a été découverte par une longueur de 8 m.
Vers nord de ce rue, a été identifie un édifice romaine de pierre, avec son coin de Sud - Ouest dans la S1. Le matériel céramique découvert dans l`intérieur de l`édifice romain d`habitation, est spécifique de bas époque, et est constitue dans diverses fragmentes céramique : amphores orientales, bols, pots, produits pontiques, et fragments d`une dolium.
Vers sud de cette rue, sur une surface de 30 x 20 m, il a été permis d`identifier un important édifice (B1), probablement public, d`époque romaine tardif (VIe siècle), édifié à la cour de la cite antique et non loin de la confluence des cardo et de la decumanus maximus.
Le batiment est divisé, probablement, en 4 chambres, complétées avec une cour intérieure. Les formes architecturales sont proches de celles adoptées à la fin de bas époque. Le mobilier céramique, complétée par les découvertes monétaires, confirment le fonctionnement de ce batiment dans la fin de VIe siècle.
Legenda planselor
Plansa 1 - A. Distributia procentuala a ceramicii.
B. Planul cercetarilor din sectorul B - Tropaeum Traiani 2005-2006
Plansa 2 - Amfore (1-10)
Plansa 3 - Ulcioare (11- 14), cesti (15), oale (16 - 21)
Plansa 4 - Capace (22 - 23), farfurii (24 27), opaite (28), vas borcan (29), fusaiola (30), obiecte metalice (31-
Liste des illustrations
Planches
B- Le plan des fouilles du Tropaeum Traiani, secteur B, 2005-2006
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
