Confruntari militare si actiuni politice ale romanilor in Evul Mediu

Confruntari militare si actiuni politice ale romanilor in Evul Mediu

I.        Context international

Sec XIV:. Inca de la sf sec XIV spatiul romanesc a trezit tendinte expansioniste ale marilor puteri vecine. Din N si V fruntasilor erau amenintate de cele 2 regate catolice vecine: Ungaria si Polonia. Regatul Ungar urmarea reinstaurare mai vechii sale suveranitati si controlarea gurilor Dunarii cu cele 2 cetati porturi: Chilia si Cetatea Alba. Un obiect similar il urmarea si Polonia, dar cea mai mare amenintare venea dinspre S din partea Imperiului Otoman care reusise intr-un timp scurt sa-si impinga granita pana la Dunare (1393-1396).

Sec XV: Otomanii reiau spre sf primei jumatati a sec XV ofensiva in Balcani, cucerind Semendria in 1439 si asediind fara succes Belgradul in 1440. Urcarea pe tron a sultanului Mehmed II a coincis cu declansarea unei viguroase ofensive in Balcani. Profitand de pasivitatea crestinatatii, in mai 1453 Mehmed II cucereste Constantinopolul si reia ofensiva spre Balcani oprita de rezistenta militara a voievodului Trans, Iancu de Hunedoara.

Sec XVI Imp Otoman atinge apogeul puterii sale devenind, in timpul sultanului Soliman Magnificul, un imperiu tricontinental. In 1526 otomanii zdrobesc armata maghiara la Mohacs, iar 15 ani mai tarziu transf cea mai mare parte a Ung in pasalac cu capitala la Buda(1541). In acest context Trans devine Principat Autonom sub suzeranitate otomana.

Sec XVII-XVIII: Dp moartea lui Soliman Magnificul incepe lenta decadere politica si militara a Imp Otoman. Procesul este marcat de o serie de infrangeri miliatare precum cele din 1683 de sub zidurile Vienei, de infrangerea de la Mohacs din 1687, de la Buda-1697, de la Salankeman-1691 si de la Zanta-1697. S-au adaugat la aceste infrangeri militare, pierderi teritoariale in confruntarea cu habsburgii:Ung, Trans, Croatia.

In aceasta perioada se afirma ca putere militara in Europa si Rusia, al carei hotar vestic va fi impins in 1792 pe Nistru. In aceeasi perioada sporeste si interesul Angliei si Frantei pt "problema orientala", a mostenirii teritoriilor europene ale Imp Otoman denumit "omul bolnav al Europei".

Razboiul asimetric

Obiective: In confruntarea cu Otomanii, romanii au folosit atat rezistenta militara cat si actiunea diplomatica. Obiectivele politicii externe romanesti au fost: apararea integritatii teritoriale si identitatii religioase.

Caracteristicile razboiului asimetric: Confruntarile cu otomanii s-au incadrat in tipul de razboi asimetric (un conflict in care una din parti s-a aflat intr-un deficit demo-militar). Romanii au evitat bataliile in camp deschis prefacand metode de lupta care sa suplineasca inferioritatea demografica si militara. Astfel au folosit tactica pamantului harjolit prin care se distrugeau recoltele, vegetatia si locuintele iar populatia era retrasa in locuri greu accesibile. Aceasta tactica crea inamicului dificultati in aprovizionare si informare. Raz asimetric a implicat tactica atacurilor de hartuiala date asupra cetelor otomane desprinse de grosul ostirii sau chiar impotriva grosului ostirii. Un rol imp il avea si solidaritatea fortelor, a boierimii, in primul rand in jurul domnului. Atitudinea boierimii a fost diferita de solidaritate cu domnul atunci cand exista pericolul transformarii tarii in pasalac sau de parasire a domnului dupa marile victorii atunci cand existau conditii fav de negociere cu turcii. Actiunea diplomatica eficace este un alt aspect al raz asimetric prin care au urmarit obtinerea sprijinului militar al crestinitatii. Acesta a fost insa sporatic si de cele mai multe ori modest.

CONFRUNTARI MILITARE ALE ROMANILOR IN EVUL MEDIU:

1 .MIRCEA CEL BATRAN (1386-1418)= T.R. =SEC XIV

Inceputul conflictului cu otomanii datorita:

- incercarii incorporarii Dobrogei la T.R. (1388-1389) si a interventiei in favoarea tarului Stratimir precum si a incercarii de a oferi ajutor sarbilor

In toamne anului 1394 intreprinde o expeditie impotriva bazelor otomane situate de sud de Dunare. Baiazid I organizeaza o expeditie avand drept scop eliminarea domnului T.R. Desi oastea numara 40.000 de romani, carora li se adauga detasamentele oferite de vasalii sarbi, Baiazid I invadeaza T.R.

ROVINE

Batalia s-a dat intr-un loc intarit cu santuri, plin cu apa (" rovine ") numit in istoriografia noastra ROVINE, situat fie pe Jiu, fie intre Turnu si Arges probabil la 17 mai 1395.Victotia ostirilor muntene si maghiare conduse de insusi Sigismund nu poate fi pusa la indoiala; Baiazid pierde lupta si 30.000 turci. Dupa trecerea primejdiei, marea boierime nu mai doreste sa continue lupta si accepta ca domn pe Vlad Uzurpatorul (1396), sustinut de Poarta.Mircea reuseste cu sprijinul lui Stibar, voievodul Transilvaniei sa conduca asupra unei parti din T.R.( Oltenia si N Munteniei).

La 25 sept 1396 turcii sunt alungati de la Vidin si Rahova si cruciatii ajung la NICOPOLE unde se da batalia decisiva. Nesocotind propunerea lui Mircea de a actiona unit, cavalerii burgunzi sunt masacrat de turci. Cruciada de la NICOPOLE s-a incheiat cu un dezastru pt crestini. Stratimir, tarul Vidinului, care se alaturase cruciatilor este infrant, taratul fiind transformat in pasalac.

In 1397 si 1401 domnul muntean infrange expeditiile lui Baiazid I. Politica agresiva otomana este preluata de Mehmed I. Dobrogea este cucerita iar in 1420 T.R. accepta plata tributului care in acest moment are semnificatia unei rascumparari a pacii si nu de recunoastere a independentei politice fata de otomani.

2. IANCU DE HUNEDOARA (1441-1456)= TRANSILVANIA

- voievod al Transilvaniei, regent al Ungariei (1446-1453), capitan suprem al Ungariei si Transilvaniei si unul dintre campionii luptei antiotomane la mijlocul sec XV

- pt o aparare buna impotriva otomanilor sustine si obtine urcarea pe tronul Ungariei a regelui polon Vladislav III Jagello care devine Vladislav I al Ungariei, implica alaturi de Trans. Si T.R. si Moldova

- spre sf sec XV otomanii reiau ofensiva in Balcani, ataca fara success Belgradul

La martie 1442 otomanii ataca pe neasteptate Transilvania si Iancu de H. pierde la Santimbru (18 martie). La 22 martie Iancu ii va lovi pe navalitori langa Sibiu si ii invinge. Iancu de H. pune in T.R. domn pe Basarab II in locul lui Vlad Dracul. Iancu a reusit sa formeze un sistem politico-militar comun de lupta impotriva Imp. Otoman.

La 2 aug. 1442 Iancu si Basarab II obtin o rasunatoare victorie impotriva turcilor pe Ialomita (conduse de Sehabeddin).

CAMPANIA CEA LUNGA

State precum Polonia, Burgundia, Venetia, la indemnul papei Eugeniu IV incep tratative pt organizarea unei campanii antiotomane. In 1443 Iancu pregateste o campanile in Balcani (35.000 ostasi). Iancu trece Dunarea. In retragere obtine noi victorii. I se alatura sarbii, albanezii si bulgarii. La sfarsitul anului 1444 regele Vladislav I intra in Buda insotit de 13 comandanti turci si 4000 prizonieri.

CRUCIADA DE LA VARNA

Dupa seccesele campaniei celei lungi se determina reluarea tratatelor pt organizarea unei noi campanii antiotomane. Convins de cardinalul Cezarini, regale Ungariei, accepta sa anuleze prevederile tratatului de la Seghedin, incheiat in iulie 1444 si sa reinceapa lupta impotriva turcilor. La Nicopole s-a unit cu oastea lui Vlad Dracul, condusa de fiul sau, Mircea.

La 10 noi 1444 are loc batalia de la Varna, dezastruasa pentru crestini in care regale Vladislav I moare pe campul de lupta.

In sept 1448 Iancu reia ofensiva la sud de Dunare in Serbia dar oastea este invinsa la Kossovopalje, fiind ultima lupta cu character ofensiv a lui Iancu.

Odata cu venirea la tronul Imp. Otoman a lui Mehmed II - noua campanile in Balcani si la Dunare. La 29 noi 1453 Mehmed II cucereste Constantinopolul, invadeaza Serbia de sud iar in 1456 asediaza Belgradul.

La 14 iulie 1456 Iancu infrange fortele nevale otomane la Salan Kemen. Iancu va muri de ciuma langa Belgrad.

3. VLAD TEPES (1448-1456; 1462-1478)

- incununat de Iancu de H. in 1456. Cand a considerat ca si-a intarit tara a refuzat sa mai plateasca tribut Portii (1459). Aceasta declanseaza incercarea otomana de a-l captura prin viclesuguri: Hmza, pasa de Nicopole si grecul Catavolinos. Vlad Tepes le-a dejucat planul si i-a tras in teapa intr-o padure de langa Targoviste.

In iarna 1461-1462 domnul muntean declanseaza Campania de la Dunare, atacand cetatile fortificate turcesti de la Zimnicea pana la varsarea fluviului.

La 4 martie 1462 Matei Corvin il asigura pe Vlad Tepes ca ii va veni in ajutor dup ace acesta ii ceruse.

In vara lui 1462 Mehmed II organizeaza o mare expeditie impotriva T.R. si pentru cucerirea cetatii-port Chilia. Ramas fara sprijin Tepes aplica tactica pamantului parjolit. La 16 iunie 1462 langa Targoviste are loc celebrul ATAC DE NOAPTE cu scopul de a-l suprima pe sultan si de a speria armatele otomane. Tepes se retrage la Targoviste. Boierimea, ostila continuarii luptei antiotomane si politicii autoritare a domnului trece de partea preferatului turcilor, Radu cel Frumos, fratele lui Vlad Tepes.

Regele Ungariei, vrand sa se debaraseze de incomodul domn muntean inventeaza tradarea de catre Vlad a cauzei crestinilor, il captureaza si intemniteaza la Buda pana in 1476. In toamna anului 1476, dupa batalia de la Razboieni, Stefan cel Mare va interveni pe langa regale maghiar obtinand eliberarea si inscaunarea lui Vlad Tepes (26 noi 1476) la tronul T.R.

4. STEFAN CEL MARE (1457-1504)

- predecesorul lui Alexandru cel Bun, ajunge la tron cu sprijinul lui V.T.

BATALIA DE LA BAIA (1467)

- orientarea lui Stefan catre Polonia si recuperarea Chiliei in 1465, interventia sa in sprijinul miscarii antiotomane a grabit interventia lui Matia Corvin in Moldova. Oastea maghiara patrunde la jumatatea lunii noi 1467 in Moldova prin valea Oituzului, pusteste Roman, Bacau, Targu Neamt, ajungand spre Baia. In noaptea de 14/15 dec 1467 Stefan a declansat atacul impotriva maghiarilor cauzand mari pierderi umane.

BATALIA DE LA VASLUI( 10 ian. 1475)

- cucerirea Chiliei, interventia domnului Moldovei in T.R. unde il inlocuieste pt scurt timp pe Radu cel Frumos. Imp. Ot. vs Venetia si Uzur Hassan iar Ungaria vs T.R. Pt a scoate Moldova din lupta, Mehmed II declanseaza o expeditie la nordul Dunarii sub conducerea lui Solomon. In dec 1474 patrunde in T.R., iar spre sfarsitul anului patrunde in Moldova, cu oastea cu un efectiv de 120.000 oameni, a inaintat pe Valea Barladului pana la Vaslui unde a fost intampinat de Stefan. Ziua bataliei (10 ian 1475) trupele otomane cedeaza sub presiunea atacului.

BATALIA DE LA RAZBOIENI (25 iulie 1476)

- pt a infrunta in conditii favorabile noul atac al sultanului Mehmed II, Stefan se angajeaza intr-o intensa activitate diplomatica. La 13 mai 1476 sultanul pornea din Adrianopol cu un efectiv intre 90.000 - 150.000. Pe valea Raului Alb, afluent al Moldovei se va da lupta de la Razboieni, Stefan a incercat sa opreasca armata otomana cu 10.000 de oameni. Mica ostire moldoveana a fost infranta.

5. MIHAI VITEAZUL (1593- 1601)

BATALIA DE LA CALUGARENI

- din nevoia de a obtine sprijin militar domnul muntean a acceptat conditiile impuse de Sigismund prin tratatul de la Alba - Iulia (mai 1595). Sub conducerea lui Sinan- pasa intre 14 si 17 aug 1595 turcii au trecut Dunarea si Giurgiu. La Calugareni, Mihai Viteazul astepta oastea otomana cu 16.000 de oameni.

- la 13/23 aug 1595 are loc batalia de la Calugareni care desi se arata la inceput favorabila turcilor care reusesc sa treaca Neajlovul , totusi curajul lui Mihai si al ostasilor a biruit, ostile sultanului suferind o grea infrangere.

BATALIA DE LA GIURGIU

- dupa Victoria de la Calugareni oastea munteana se retrage langa Rucar. Armata crestina matura totul in cale, recucereste Targoviste si Bucuresti. Ariergarda otomana va fi surprinsa la Giurgiu si va fi nimicita aproape in intregime (15-20 oct. 1595). Aceasta izbanda a insemnat independent T.R.

Actiuni politice ale romanilor in Evul Mediu:

Actiuni politice in timpul lui Mircea cel Batran - sec XIV

Amenintarile venite din partea regatului Ungariei care urmarea restabilirea mai vechii sale suveranitati in tara Rom. Mircea cel Batran a raspuns prin alianta cu domnul Moldovei Petru I Musat 1389 prin intermediul caruia s-a apropiat si a incheiat o intelegere cu regele Poloniei consfintita prin Tratatul de la Dublin din 20 ian 1390. Tratatul prevedea ajutor reciproc in cazul unei agresiuni ungare. Motive: amenintarea otomana care viza atat T.R cat si Ungaria l-a determinat pe Mircea cel Batran sa se apropie de Ungaria pt a o trage in lupta antiotomana din S-E Europei. Iminentul atac otoman asupra T.R l-a determinat pe domnul T.R sa incheie la 7 martie 1395 Tratatul de la Brasov, prima alianta antiotomana sin S-E Europei. Semnatarii isi propuneau sa-si acorde ajutor impotriva asa zisilor turci. Aceasta alianta a avut un rol imp in participarea trupelor maghiare conduse de Sigismund de Luxembourg in obtinerea victoriei de la Rovine. Bunele relatii intre cei 2 semnatari erau atestate si de recunoasterea stapanilor lui Mircea cel Batran asupra Banatului de Severin, Amlasului si Fagarasului.

Stefan cel Mare (1457-1504) a promovat o diplomatie activa de mare anvergura care a conferit Moldovei si domnului ei o faima pe care nu au avut-o si nu o vor mai avea niciodata. Moldova a devenit din obiect al relatiilor internationale, subiect al acestor relatii. Pt a normaliza relatiile cu Polessia si a contracara pretentiile Ungariei de a duce Moldova sub o dominatie efectiva, Stefan cel Mare a incheiat la 4 aprilie 1459 un tratat de alianta cu regele Poloniei prin care recunostea suveranitatea statului polon dar obtinea in schimb recunoasterea domniei si indepartarea rivalului sau Petru Aaron de hotarele Moldovei. Apropierea de regatul Poloniei va continua in anii urmatori prin reinoirea privilegiului comercial al negustorilor polonezi (1460) si printr-un nou tratat (1462) prin care Polonia ceda Moldovei, Hotinul si se recunostea dreptul asupra Chiliei. Dupa victoria de la Vaslui (10 ian 1475), alarmat de pierdera Caffei, a principatului Mangop si de vasalizarea hanatului Crimeei de catre turci si convins de iminenta unui nou atac asupra Moldovei ce viza cetatile port Chilia si Cetatea Alba, domnul Moldovei s-a adresat papei si celorlalti principi crestini, prilejul de a sublinia rolul Moldovei de Poarta "crestinitatii" si avertiza asupra pericolului ce plana asupra intregii crestinitati. Stefan cel Mare nu a primit insa decat elogii dar nici un principe crestin nu era pregatit sa ajute Moldova. In acest context, Stefan cel Mare s-a apropiat de regele Ungariei cu care a incheiat la 12 iulie 1475 un tratat de alianta. Tratatul prevedea obligatia regelui Ungariei de a acorda sprijin militar domnului Moldovei si de a refuza azilul politic dusmanilor sai. La randul sau, Stefan cel Mare recunostea suveranitatea regelui Ungariei si acorda libertate comerciala deplina pe teritoriul Moldovei negustorilor maghiari. Desi ajutorul militar al regelui Ungariei a sosit relativ tarziu totusi el a contribuit la precipitarea retragerii turcilor dupa batalia de la Razboieni (25 iulie 1476).

Actiuni diplomatice la inceputul modernitatii: Caracteristici (sf sec XVII inceptul sec XVIII). Este caracterizat prin declinul puterii militare a Imp Otoman atestat de infrangeri si pierderi teritoriale. Pacea din 1699 de la Rarlowitz consemna aceasta decadenta a Imp Otoman si deschiderea problemei orientale. Ascensiunea politica si militara a Imp Hasburgic si afirmarea Rusiei tariste ca putere in aceasta parte a Europei. Sporeste interesul Frantei si Angliei in chestiunea orientala si implicit in problema principatelor romane, parte integranta a acestei chestiuni orientale. Diplomatia domnilor romani la inceputul modernitatii. In acest context domnii romani precum Serban Cantacuzino, C-tin Brancoveanu, Dimitrie Cantemir si-au indreptat cu speranta actiunile politice spre cele 2 imperii crestine si mai ales spre Rusia ortodoxa. Politica habsburgica i-au determinat pe domnii romani sa adopte o pozitie circumspecta si sa taraganeasca decizia unei aliante cu imperialii. Obiectul diplomatiei acestor domni l-a reprezentat emanciparea de sub suveranitatea otomana prin alianta cu cele 2 imperii crestine.

Serban Cantacuzino (1678-1688) a dus negocieri indelungate cu Leopold I urmarind independenta tarii, domniei ereditara si absoluta in fam sa si refacerea Imp Bizantin. Imperialii au cerut insa inchinarea tarii si plata unui tribut in schimbul domniei ereditare si a titlului de Baron al imperiului. In acest context domnul muntean s-a orientat spre Rusia unde a trimis pt negocieri pe mitropolitul Isaia. Presiunile militare ale austriecilor l-au silit pe Serban C. sa trimita o solie la Viena in deverea incheierii unui tratat. Moartea neasteptata a domnului a impiedicat incheierea tratatului cu imperialii.

Constantin Brancoveanu: (1688-1714) a urmarit acelasi obiectiv al emanciparii de sub suveranitatea otomana promovand o politica de echilibru in raporturile cu cele 3 imperii. Fata de imperiali domnul muntean a raspuns cu energie presiunilor militare infrangandu-i pe austrieci la Zarnesti in august 1690. In 1695 raporturile cu Viena se imbunatatisera substantial de vreme ce imperialii ii acordase in 1695 titlul de principe al Imperiului. Ca si predecesorul sau s-a orientat spre Rusia unde a trimis mai multe solii conduse de Gheorghe Costiotru si David Corbea ajungand chiar la incheierea unei intelegeri antiotomane cu Rusia. Fata de Imp Otoman, Brancoveanu a mentinut relatii bune platind in mod regulat tributul si promovand politica pungilor cu bani. In 1711 in conflictul dintre Rusi aliati cu moldovenii si turcii Brancoveanu a adoptat o pozitie de asteptare. Oscilatiile politice ale lui C.B arata complexitatea situatiei tarilor romane aflate in punctul de interferenta si ciocnire a intereselor Marilor Imperii.