Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica | |
Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
Formarea statelor medievale romanesti
A. Societatea romaneasca in sec.IX.- XIII
Romanii isi defineau, prin nasterea lor ca popor neolatin, identitatea etnica. Pasul urmator a fost crearea unor cadre statale proprii si insemna elaborarea unor solidaritatii de ordin politic - fundamental supravietuirii lor ca popor in Evul Mediu.
Formarea statelor medievale romanesti este:
rezultatul evolutiei societatii romanesti, din toate punctele de vedere,in primele secole ale milenului II.
un reflex de aparare fata de pericolul extern.
In perioada dintre formarea poporului roman si formarea statului la romani a existat in spatiul romanesc un important element (factor) de continuitate social- economica, politica, religioasa si culturala: obstea sateasca
B. Premisele constituirii statelor medievale romanesti
Constituirea statelor medievale romanestii este in primul rand, rezultatul actiunii factorilor interni pe fondul unor imprejurarii externe favorabile:
-interni : - cresterea demografica substantiala
- viata economica prospera
- dezvoltarea drumurilor comerciale ce strabateau spatiul romanesc ('drumul a creat
statul', spune marele istoric Gh.Bratianu)
- stratificarea sociala si desprinderea elementelor conducatoare
-externi - inlaturarea pentru o vreme a influentei regatului maghiar la Est si Sud de Carpatii,
ca urmare a invaziilor tatarilor si cumanilor (1241-1242; 1284-1285 anii marilor
migratii mongole)
- stingera dinastiei Arpadienilor si criza politica din Ungaria
- Ungaria si Polonia luptau pentru eliminarea tatarilor si influentelor in acest spatiu
C. Etapele constituirii statelor medievale romanesti
Formarea statelor medievale romanesti a fost un proces de lunga durata si s-a realizat in 2 mari etape:
I. unificarea formatiunilor politice prestatale sub o autoritate unica.
II.Consolidarea statului si crearea institutiilor de conducere.
In ordine cronologica primul stat medieval intemeiat a fost voievodatul Transilvaniei,
integrat teritorial regatului maghiar. Evenimentul a avut loc ca urmare a expansiunii spre E a maghiarilor dupa asezarea lor in campia Tisei (896). Celelalte 2 state, Tara Romaneasca, Moldova, ii urmeaza destul de repede, o contributie la formarea lor avand-o romanii transilvaneni (teoria'descalecatului')
1.Transilvania
Formarea voievodatului Transilvaniei prezinta trasaturi specifice, determinate de patrunderea maghiarilor in teritoriul intracarpatic.
Etapele constituirii sale sunt comune cu celelalte state romanesti.
I. -aparitia formatiunilor prestatale romanesti(sec. IX-XI). Tendinta de unificare a
acestora a fost stopata de cucerirea maghiara .
II. -intinderea autoritatii regatului maghiar asupra acestora, cucerirea lor si
organizarea voievodatului unic (sec XI-XIII).
I .Etapa voievodatelor romanesti (ducatele romano-slave)
Convietuirea romano-slava din sec VIII-IX are loc in cadrul unor formatiuni politice timpurii (obstea sateasca uniuni de obsti, numite si voievodate, ducate, ..)
In interiorul arcului carpatic, dar si in vestul acestuia, sunt atestate in sec. IX - X de catre Anonymus, in " Gesta Hungarrorum" ("Faptele ungurilor trei formatiuni prestatale romanesti:
▪ ducatul lui Menumorut (in Crisana de astazi)
▪ ducatul lui Glad (in Banat)
▪ ducatul lui Gelu (in centrul Transilvaniei)
Etnia celor doi duci, Menumorut si Glad, nu este mentionata de Anonymus. Menumorut este infrant de maghiari dupa 13 zile de lupte, iar Glad ii intimpina pe trimisii regelui maghiar cu 'oaste mare'.Gelu insa, este un 'anumit roman', iar voievodatul sau numit 'terra Ultransilvana' isi are resedinta la Dabaca. Este ucis langa raul Capus dupa o lupta inversunata .Locuitorii il aleg ca 'domn' pe cel care condusese expeditia maghiara ,Tuhutum,care constituie in aceasta zona ,o stapanire separata de cea a ducelui Arpad, din Pannonia.
Gelu sec. IX-X) Tuhutum (sec. X ) Horca..Geula cel Tanar(Gyla)- sec XI
In sec. XI, voievodatele (ducatele) din Transilvania sunt mai puternice, economic,militar si politic. ' Legenda Sfantului Gerard' mentioneaza acum doua formatiunii politice prestatale:
▪ voievodatul(ducatul) condus de Ahtum (in Banat,un urmas al lui Glad)
▪ voievodatul(ducatul) condus de Gyla (Geula cel Tanar) in centrul Transivaniei,
pe teritoriul voievodatului lui Gelu.
In Banat:Ahtum -intra in conflict cu regalitatea maghiara
-refuza sa recunoasca suzeranitatea maghiara si percepe vama pe sarea care
trecea pe teritoriul sau, spre Ungaria.
-este ucis de regele maghiar Stefan I care se crestinase in rit catolic iar
teritoriu din Banat ocupat
In Transilvania-Gyla (Geula cel Tanar):
-conduce un voievodat intins si bogat, fiind crestinat in rit ortodox.
-refuza crestinarea in rit catolic propusa de nepotul sau de sora este vorba
de Stefan I ,este atacat,invins si dus in Ungaria de acesta.
-'tara' lui este ocupata (1002-1003)
II.Organizarea Transilvaniei ca voievodat
Voievodatele (ducatele) romanesti s-au confruntat cu expansiunea maghiara, care devine sistematica din a doua jumatate a sec XI. Sub urmasii lui Stefan I incepe organizarea Transilvaniei ca voievodat vasal regatului maghiar.
Etapa cuceririi efective si sistematice a Transilvaniei are loc dupa anul 1050 si dureaza pana la inceputul sec. XIII. Mijloacele folosite de maghiari au fost complexe:
a)Militare- campaniile in urma carora cetatile de margine sunt cucerite.
b Politice- incercarea de inlocuire a formelor autohtone de organizare politica cu forme noi
principatul introdus doar pentu scurta durata. In 1111 si1113 este mentionat Mercurius
princeps, dar la 1176 intilnim pe Leustachius voyevod, deci incercarea a esuat. Voievodatul
se mentine pana in 1541, cand Transilvania trece sub stapanire otomana. Voievodatul era
condus de un voievod ,avea largi prerogrative si autonomie fata de coroana maghiara
In perioada de criza a regalitati maghiare, voievozi precum Roland Borsa(1282;1284-1285;
1288-1294) sau Ladislau Kan (1294-1315), se comporta ca adevarati suverani ,avand atributii
sporite.
c adimistrative
-organizarea teritoriului Transilvaniei in unitati adimistrative imprumutate de maghiari din
Apusul Europei -comitatele, conduse de comiti , subordonate regelui maghiar.
-primul comitat Bihor (1111), apoi Crasna(1164) , Dabaca (1164), Cluj,Alba,Timis (1177)
-scaunele ereau unitati administrativespecifice sasilor si secuilor.
-districtele ereau unitati administrativespecifice romanilor
d religioase:
- incercarea de impunere a catolicismului, prin diverse metode
-in sec. XI, Stefan I desfinteaza episcopia ortodoxa de la Alba-Iulia
-in 1111 apare in documente un episcop al Transilvaniei, Simion catolic
-majoritatea populatiei Transilvaniei o reprezinta romanii ortodoxi, care raman majoritari pe
tot parcursul Evului Mediu
e etnice: -colonizarea unor populatii in perioada sec XII-XIII. Din motive demografice, dar
mai ales militare si economice, maghiarii au colonizat in Transilvania pe secui ,sasi si pe
cavaleri teutoni.
-secuii-de origine turcica,colonizati la limita Carpatilor rasariteni.
-s-au organizat initial in districte si apoi in scaune
-sasii-de origine germanica veniti in mai multe valuri (perioada
-au jucat in primul rand un rol economic, iar privilegiile acordate sunt demonstrate
de Bula de aur a sasilor" -1224
-se organizeaza in scaune, in a doua jumatate a sec. XIV sunt infintate 10 scaune
ce formau o uniune politica numita "Universitatea sasilor"
-Cavaleri teutoni -1211-1225
-adusi de Andrei al II, in Tara Barsei
-scop militar si religios insa incalca intelegerea si sunt izgoniti
Concluzie.
Cu toate eforturile maghiarilor ,vechea structura romaneasca economica, politica, religioasa,.s-au pastrat pe parcursul Evului Mediu.
2.Tara Romaneasca
La inceputul sec.al- XIII-lea, Regatul ungar incearca sa extinda stapanirea asupra regiunilor extra-carpatice . Pe acest fond apar (sunt cunoscute!) primele formatiuni prestatale romanesti la Sud de Carpati. Autoritatea maghiara asupra spatiului de la Sud de Carpati este puternica in prima jumatate a sec.al-XIII-lea, dar in a doua jumatate, marea invazie tataro-mongola din 1241 reduce aceasta influenta. Este momentul favorabil pentru inceputul procesului de formare a statului medieval Tara Romaneasca.
I.Etapa formatiunilor politice prestatale. Unificarea lor si aparitia statului Tara Romaneasca
La mijlocul sec.al-XIII-lea, regele Bela al-IV-lea aduce in Tara Severinului- Ordinul Cavalerilor Sf.Ioan (Ioaniti). Diploma care atesta acest lucru, ,,Diploma Cavalerilor Ioaniti'-1247 este un izvor istoric semnificativ pentru viata politica de la Sud de Carpati. In acest document sunt mentionate urmatoarele formatiuni politice prestatale:
-- Tara Severinului;
-- Voievodul lui Litovoi- pe Jiu;
-- Voievodul lui Seneslau- pe Arges;
-- ducatul (cnezatul) lui Ioan- intre Olt si Jiu, langa Dunare;
--ducatul (cnezatul) lui Farcas- intre Olt si Jiu, langa Carpati.
Dintre toate aceste formatiuni doar voievodatul lui Seneslau era ,,liber' (si vecin cu zona numita Cumania" - spre Moldova), celelante fiind vasale Ungariei.
a)Prima incercare de unificare politica si iesire de sub influenta maghiara se produce in a doua jumatate a sec.al-XIII-lea, in conditiile unei crize in regatul maghiar.
Intre 1272-1275 Litovoi (sau un urmas al sau, cu acelasi nume!) incearca sa iasa de sub suzeranitatea maghiara.Regele maghiar Ladislau al-IV-lea face o expeditie intre 1277-1279, prilej cu care Litovoi este ucis, iar lupta continuata de fratele sau, Barbat.
b)Descalecatul lui Negru Voda
In iarna dintre 1284-1285, are loc o noua invazie mongola in Regatul Ungariei. Criza puternica se agraveaza in Ungaria, iar voievodul Transilvaniei, R.Borsa, manifesta tendinte de independenta. Andrei al-III-lea, ultimul rege ,,arpadian' (1290-1301) incearca redresarea situatiei, lichidand autonomia romanilor din Fagaras si consolidand privilegiile nobililor maghiari.
In acest context, Negru Voda intra in conflict cu regele maghiar si trece Carpatii, instalandu-se la Campulung. Urmeaza intemeierea statului Tara Romaneasca, prin unirea formatiunilor prestatale
confirmat de alte izvoare istoric
c)Basarab I Intemeietorul. (1310 -1352)
La inceputul sec. XIV, regatul maghiar trece, asa cum am mai spus, printr-o perioada de criza ca urmare a stingeri dinastiei ,,arpadiene' (1301); aceasta criza a slabit suzeranitatea maghiara asupra spatiului de la Sud de Carpati. La aceasta, se adauga scaderea autoritatii tatarilor din nordul Marii Negre, asupra teritorilor romanesti.
Izvoarele istorice sunt sarace in privinta modului in care s-a realizat unificarea, dar la inceputul
sec.al-XIV-lea, este consemnata, in izvoarele externe (in special cele maghiare) Valahia nord-dunareana sau Ungrovalahia.
Conducatorul acestui stat-Basarab (fiul lui Tihomir si urmas al lui Seneslau) este recunoscut
de regele ungar-Carol Robert de Anjou ,ca voievod, in 1324. Totodata, regele ungar, recunoaste si unitatea statului romanesc, care ramane sub suzeranitate maghiara.
Titulatura lui Basarab este de :
-mare voievod (conducator de osti);
-domn (de la Dominus)=stapan al tarii.
Intinderea statului, Tara Romaneasca, in timpul lui Basarab I:
-Banatul de Severin ;
-Oltenia;
-Muntenia;
-teritoriul dintre Nistru si Prut,la nordul gurilor Dunarii=Basarabia.
In 1330, raporturile voievodului roman cu regele Carol Robert de Anjou s-au inrautatit ca urmare a disputei asupra Banatului de Severin expeditia militara si victoria lui Basarab - la Posada (1330) izvor istoric ,,Cronica pictata de la Viena'.
Victoria consemneaza independenta Tarii Romanesti iar Basarab romane ,,singur stapanitor,,. Se incheia astfel o etapa in constituirea statului Tara Romaneasca, dar nu intregul proces.
II. Organizarea statului medieval Tara Romaneasca.
Dupa moartea lui Basarab I si pana la Mircea cel Batran, Tara Romaneasca a cunoscut o perioada de organizare a institutiilor interne si de afirmare, ca stat cu interese proprii, in politica externa.
Nicolae Alexandru (1352-1364) continua eforturile de organizare:
-1359 infinteaza Mitropolia Tari Romanesti, cu sediul la Curtea de Arges, primul
mitropolit fiind Iachint, adus de la Vicina.
-pe plan extern, a stabilit relatii pasnice cu Ungaria, angajandu-se in lupta contra
tatarilor.
Vladislav Vlaicu (1364-1376)
-trece cu pricepere peste conflictele cu Ungaria (motivul-stapanirea Vidinului de catre
voievodul roman)
-respinge primul atac turcesc asupraTari Romanesti-1369
-bate moneda proprie
-organizeaza biserica ortodoxa, in 1370, intemeind mitropolia Olteniei, cu sediul la
Severin.
Radu I (1377-1384) si Dan I (1384-1386) continua eforturile de organizare politica.
Concluzie: Asadar, timp de peste trei deceni, urmasii lui Basarab I organizeaza Tara Romaneasca
si duc o politica externa curajoasa, in conditiile apropierii otomanilor de Dunare.
3. Moldova
Unificarea formatiunilor prestatale de la rasarit de Carpati s-a facut la jumatatea secolului XIV.
Organizarea teritoriului in structuri politice traditionale este cu mult anterioara acestui eveniment. Marturiile arheologice precum si izvoarele istorice scrise atesta existenta unor forme incipiente de organizare in care autoritatea politica era reprezentata de cnezi sau voievozi.
Izvoarele externe nu ne prezinta in amanunt aceste formatiuni prestatale, ele referindu-se in general la spatiul est-carpatic, intr-o perioada in care acest teritoriu era invadat de migratori.
I. Formatiuni politice prestatale la E de Carpati; ,,tari'' , ,,campuri'' , ,,codri'' si alte structuri statale
,,tari''-cele mai cunoscute, ca denumire, formatiuni politice prestatale. Locuitori acestor tari sunt
numiti --volohi-in Cronica lui Nestor
--ulakes-in Legenda despre Oguz han.
Exemple:in jurul anului 1000 -,,Ulak ili' (tara Vlahilor)-intr-o veche cronica turca, Oguzname
-anul 1000 este consemata in traditia istorica Tara Sipentiului
,,codrii' -Codrii Cosminului (in jurul Cernautiului)
-Codrii Hertei -in zona cetatii Fundul Hertei
-Codrii Lapusnei-intre Prut si Nistru
-Codrii Orheiului-intre Prut si Nistru
,,campuri' -Campul lui Dragos
,,cobale' -pentru tinuturile Dorohoiului, Neamntului, Vasluiului, Bacaului
,,ocoale' -in Vrancea si Campulung
Denumirea spatiului de la rasarit de Carpati (viitorul stat Moldova) in izvoarele externe
-sec.al-X-lea-Patzinakia-in izvoarele bizantine, denumirea data dupa numele migratorilor de
atunci, in aceste locuri (pecenegi).
-sec.al-XIII-lea-Cumania, Cumania Neagra (de la cumani).
-Tartaria (de la tatari).
Insa locuitori acestui spatiu sunt romani(Valahi), alaturi de care s-au asezat migratori respectivi.
Intr-un act papal din 1227,care se refera la raspandirea catolicismului si crestinarea in rit catolic a cumanilor (episcopia de la Civitas Milcoviae), mentioneaza, ca si actul din 1234, pe romanii care refuza sa treaca la catolicism.Ei isi pastreaza religia crestin-ortodoxa si structurile politice-statale traditionale, luptand, pentru a-si apara drepturile, impotriva tatarilor.
Unificarea si aparitia statului Moldova a fost favorizata de modificarile politice din sec.al-XIV-lea:
Inlaturarea, in primul rand, a prezentei tatarilor din regiunea carpato-dunareana, sub actiunea ofensivei militare si religioase a Ungariei si Poloniei. In timpul celei mai insemnate campanii contra tatarilor, desfasurate la est de Carpati, de regele maghiar Ludovic I de Anjou (1342-1382), are loc ,,descalecatul lui Dragos'.Voievodul roman, din Maramures, trece muntii cu ,,ceata de osteni'si preia stapanirea ,,marcii' de aparare, cu centrul la Baia. ,,Descalecatul lui Dragos' reprezinta,asadar, prima actiune de creare a statului Moldova.
,,Nucleul' respectiv este condus de urmasii lui Dragos, Sas si Balc pana in 1359, cand are loc ,,descalecatul lui Bogdan'.Balc este inlaturat cu ajutorul localnicilor, iar evenimentul este consemnat de cronicarul Ioan de Tarnave.
,,Descalecatul lui Bogdan'a insemnat inlaturarea autoritatii maghiare din acest teritoriu si proclamarea Moldovei ca stat independent. In 1364-1365, regele maghiar Ludovic I recunoaste independenta noului stat romanesc-Moldova.
II.Organizarea Moldovei sub urmasii lui Bogdan.
Unificarea politica si teritoriala deplina a Moldovei s-a realizat in timpul urmasilor lui Bogdan, pana la sfarsitul sec.al-XIV-lea.
-Latcu (1365-1374)-are de infruntat politica de catolicizare a regelui maghiar si in 1370
creaza Episcopia Catolica de la Siret.Dar romani refuza si domnul revine
la ortodoxism.
-Petru Musat (1374-1391)-in timpul sau statul moldovean se consolideaza intern si se afirma
pe plan extern.Se incheie un tratat in 1387, cu regele Poloniei , Vladislav
Jagello, pe care-l recunoaste ca suzeran.
-in 1377-bate primele monede moldovenesti din argint si arama;
-Roman I (1391-1394)-unifica teritoriile dintre Carpati, Nistru, Dunare si Mare formandu-
se ,,Moldova mare' (titlul sau-,,voievod al Tarii Moldovei de la Munte
pana la Mare').
-Stefan I (1394-1399)- in 1395 respinge atacul maghiarilor, la Ghindaoani.
DOBROGEA.
Formarea statelor medievale romanesti se incheie cu cea a statului dobrogean.Teritoriul dintre Dunare si Mare, cunoaste urm. etape
1.pana in 971 (cand se reinstaureaza stapanirea bizantina) avem intr-un izvor slav un conducator local ,,jupan Dimitrie',sec.al-X-lea(943).Acum zona dobrogeana este sub influenta primului tarat bulgar.
2. (971-1204)-stapanirea bizantina -Dobrogea este organizata in thema Paristrion.
-avem un conducator local Gheorghe, tot in sec.al-X-lea, intre Basarabi si
Murfatlar.
-sec.al-XI-lea-Ana Comnena in "Alexiada',mentioneaza formatiunile conduse de
sefii locali: a)Tatos-Darstor;
b)Seslav-Vicina;
c)Satza(Saccea)-Preslav.
Spatiul dobrogean este acum invadat de pecenegi, uzi, cumani, tatari ceea ce demonsreaza
multiculturalismul si pluralismul etnic in aceasta perioada.
3.(1204-1261) -in Imperiul Bizantin se creeaza Imperiul Latin, iar Dobrogea trece sub stapanirea Statului Asanestilor, apoi sub influenta celui de-al doilea tarat bulgar.
-se pastreaza structurile locale(politice),ex:,,Tara Cavarnei'mentionata la 1230.
4. 1261-sec.al-XIV-lea- are loc reinstaurarea stapanirii bizantine in Dobrogea, sub imparatul
Mihail al-VIII-lea Paleologul.
-1285 se infiinteaza o mitropolie ortodoxa la Vicina, majoritatea
populatiei fiind ortodoxa.
Unificarea si formarea statului dobrogean.
La inceputul sec.al-XIV-lea, teritoriul dintre Mangalia si Varna- ,,Tara Cavarnei' se constituie intr-un principat independent-condus de Balica(1346-1354). Acesta intervine in luptele interne din Imperiul Bizantin, dintre Paleologi si Cantacuzini.
Urmeaza la domnie Dobrotici(1354-1386), care unifica in jurul nucleului ,,Tara Cavarnei' teritorul dintre Dunare si mare. Este recunoscut ,,despot' de catre imparatul bizantin.
Ultimul conducator al Dobrogei este Ivanco(1386-1388),fiul lui Dobrotici care preia titlul de despot si bate primele monede de arama. In 1388-participa la luptele cu otomani si este ucis.
Dobrogea este inclusa Tarii Romanesti, in anul 1388, de domnitorul Mircea cel Batran,iar in sec.al-XV-lea este cucerita de otomani si integrata in imperiu.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate