Reformele administrative din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza

Reformele administrative din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza corespunde etapei istorice in care structurile traditionale de tip feudal au fost eliminate din organizarea societatii romanesti de la est si de la sud de Carpati. Anul 1858 a fost anul in care categoria sociala boieri a disparut, fiind urmata de cea a clacasilor in anul 1864. Deceniile 5 si 6 ale secolului al XIX-lea au adus disparitia robilor din peisajul socio-istoric romanesc.

Proiectul de Constitutie elaborat de Comisia Centrala de la Focsani in anul 1859 cuprindea prevederi referitoare la infiintarea de consilii de tinut, de municipii si de comune. Aceste consilii urmau sa fie competente in problemele de interes local, sub supravegherea domnitorului si a Adunarii astfel incat sa se evite abuzurile si vatamarea intereselor generale. Acestea sunt primele forme, incipiente, de descentralizare. Deoarece la definirea continutului reformelor din societatea romaneasca au participat si specialisti francezi se simte influenta franceza in reorganizarea administratiei romanesti. Au fost create institutii asemanatoare celor franceze cu ajutorul unor reglementari obtinute prin traduceri adaptate ale unor regulamente franceze. Neologismele de provenienta franceza sunt vizibile in armata, in justitie, in administratia centrala si locala, in finante, in lucrari publice, in invatamant etc.

Printre reformele administrative de retinut in aceasta perioada istorica se inscriu[1]:

- fixarea localitatilor de resedinta ale judetelor si plasilor;

- infiintarea postului de director al prefecturii, in locul samesului, ca adjunct al prefectului;

- adoptarea regulamentului consiliilor comunale sau a sfaturilor satesti, devansandu-se Legea comunala votata la 10 martie 1864 si sanctionata de domnitor la 21 martie 1864;

- atribuirea prin Legea comunala din anul 1864 comunelor urbane si rurale a calitatii de persoana juridica, cu consecinta directa ca acestea puteau reprezenta si apara interesele locuitorilor;

- a fost infiintata prin Legea comunala din anul 1864 functia de primar;

- infiintarea (prin ordonanta a domnitorului din 31 octombrie 1864) a comunelor rurale;

- a fost instaurat un climat de autonomie locala administrativa;

- prin Legea infiintarii consiliilor judetene sanctionata de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 31 martie 1864 a fost creat consiliul judetean ca institutie la nivelul fiecarui judet, institutie care avea competenta legala de a reprezenta interesele colective si economice pe plan local, si comitetul permanent al consiliului judetean. Deci, descentralizarea administrativa a continuat evolutia in sens ascendent.