Ilustreaza trasaturile prozei realiste, prin referire la o opera literara data

Ilustreaza trasaturile prozei realiste, prin referire la o opera literara data.

In cadrul evolutiei romanului romanesc se poate vorbi de "momentul Rebreanu", un scriitor obiectiv care uimeste prin puterea de a prezenta viata in complexitatea ei sociala si psihologica. Romanul "Ion" ce a fost publicat in 1920, dupa o lunga perioada de elaborare, fiind considerat de Eugen Lovinescu "cea mai mare creatie epica romaneasca".

Romanul este realist prin:

Sursa de inspiratie - o scena vazuta de Liviu Rebreanu pe coastele dimprejurul satului: "un taran imbracat in haine de sarbatoare. Deodata s-a aplecat si a sarutat pamantul. L-a sarutat ca pe-o ibovnica"; discutia purtata de autor cu un taran care i se plangea ca nu are pamant, pe taran il chema Ion Pop al Glanetasului si , in fine, o poveste auzita de la oameni: o fata primise o bataie de la tatal sau, deoarece patise o rusine: ramasese insarcinata cu cel mai "bicisnic" (sarac, fara pamant) fecior din sat. Pe fata o chema Rodovica, iar tatal sau era un taran instarit.

Tema social-taraneasca - taranul e dominat de dorinta de a avea pamant, in conditiile satului ardelean de la inceputul secolului al XX-lea.

Reflectarea veridica, obiectiva a realitatii - Senzatia vietii reale, fara nimic idealizat e continua. Oamenii sunt vii, traiesc, se agita. Tehnica acumularii de fapte, in stil balzacian denota un echilibru desavarsit, nimic semnificativ nefiind pierdut din vedere. Inlantuite temporal si cauzal si povestite de un narator omniscient, obiectiv, detasat, faptele sunt credibile, verosimile. Descrierea din incipit a drumului este veridica prin detaliile toponimice, ca si descrierea acestuia simetrica din finalul romanului.

Aspecte monografice - Hora este o pagina etnografica memorabila, expresia unei vitalitati primare izvoraste pe de o parte din dansul "indracit" al flacailor, dar si din lauta tiganului. Satul ardelean traieste in obiceiuri si datini prin care se manifesta un mod de viata caracteristic, o structura sufleteasca, o spiritualitate ce se oglindeste in evenimentele sale esentiale. Nasterea, botezul, nunta, moartea fixeaza pulsul vietii satului. In realitatea social-concreta satul e surprins in raporturile lui cu stapanirea austro-ungara, insa constiinta asupririi nationale se manifesta diferit in functie de gradul de dependenta. Romanul vorbeste despre o permanenta a vietii romanesti cu rosturile sale neclintite in satul transilvanean.

Personajul exponential - Din aceasta lume eterogena se desprinde figura eroului principal, Ion Pop al Glanetasului, un exponent si un simbol al ei, prin dorinta de a avea pamant, dar care se individualizeaza prin modul in care il obtine.