LIMBA ROMANA - Verbul in limba romana actuala

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE LITERE

SPECIALIZAREA: ROMANA / O LIMBA STRAINA

INVATAMANT LA DISTANTA

suport de curs

DISCIPLINA : LIMBA ROMANA - Verbul in limba romana actuala

Curs OPTIONAL A1

Anul al V-lea, Semestrul I

I. PREZENTAREA CURSULUI

Cursul este structurat pe doua capitole mari:

I. DefiniTia Si clasificarea verbelor, cu trei subcapitole : Definitia, clasificarile morfosintactice si semantice, locutiunile verbale; Diateza si tranzitivitatea, cu definitia diatezei, clasificarile variate in diateze, statutul morfosintactic al diatezei reflexive, diateza pasiva si variantele ei morfologice ; tranzitivitatea verbelor in functie de polisemantismul verbelor sau de diateza, cu efecte in sintaxa propozitiei sau a frazei ; Conjugarea traditionala (dupa sufixul infinitivului - cu unele confuzii si greseli in paradigma verbelor de conjugarile a II-a sau a III-a) si conjugarea structurala (in functie de omonimiile sufixale si desinentiale) :

II. Ortografia si ortoepia verbelor

Ortografia verbelor este strans legata si de structura morfematica sau morfologica a grupurilor verbale sintetice (in cadrul carora deosebim radicalul si sufixul - sufixele - la modurile nepersonale sau radicalul, sufixul / sufixele si desinenta / desinentele la modurile personale).

Unele elemente finale ale structurii sintetice sau altele alaturate si legate prin cratima au diferite valori morfologice ti, si, i. Alt subcapitol il reprezinta utilizarea principiilor ortografiei actuale in scrierea verbelor la diferite paradigme, iar ultimul subcapitol priveste variante ale scrierii corecte a verbelor in cadrul diferitelor paradigme cu structuri morfematice variate.

II. DEZVOLTAREA CAPITOLELOR

1. DEFINITIA SI CLASIFICAREA VERBELOR

A. Definitie: parte de vorbire flexibila care exprima actiuni (a citi, a lucra, a merge), stari (a sta, a sedea), existente (a se afla, a exista, a dainui) sau deveniri (a deveni, a ajunge, a se face) - toate privite ca procese in desfasurare, vazute si comunicate dinamic, ca procese.

Clasificarea sintactica: predicative sau autonome (care au capacitatea de a indeplini singure o functie sintactica specifica, de a forma singure nucleul unei comunicari; la un mod personal pot fi predicate verbale: a munci, a fost la tara, vom ramane acasa etc.) si nepredicative (care, prin natura continutului lor, nu pot forma singure predicatul, a) avand nevoie de un nume predicativ pentru a forma predicatul nominal - este vorba de verbele copulative: a fi bun, a deveni student, a se face doctor, a iesi inginer, a ajunge ministru, a ramane acelasi, a parea frumoasa, a munci inseamna a te chinui - sau b) avand rolul de morfeme gramaticale pentru diateze, moduri si timpuri analitice - este vorba de verbele auxiliare morfologice: a fi, a avea, a vrea (a voi).

Tot o clasificare sintactica prin care numele-subiect impune sau nu acordul cu verbul-predicat : verbe personale - realizeaza relatia cu un subiect "fiinta" sau cu o subiectiva pronominala (Ion citeste. Vine cine / oricine vrea.) - si verbe impersonale - care nu admit un subiect personal : a trebui, a rezulta, a reiesi, a urma, a decurge ; a-i placea / veni / conveni / ramane / ajunge ; a-l interesa / pasiona / durea / privi/ enerva / durea ; se cuvine, se intampla, se cade, se pare, se poate ; se zice / spune / aude, vorbeste ; ii este / i-a fost dat / scris / ursit / sortit / destinat harazit).

Clasificarea morfologica :

A) dupa caracterul radicalului in flexiune, verbele sunt regulate (nu prezinta variatii ale radicalului - pot fi cel mult alternante fonetice sau fonologice : a canta, a dori, a munci, a rupe) sau neregulate (radicalul prezinta variatii totale sau partiale semnificative : a fi, a avea, a vrea, a bea, a da, a lua, a manca, a sta, a usca, a sti).

B) dupa caracterul complet sau incomplet al paradigmei : verbe integrale (au paradigma completa, se conjuga la toate modurile, timpurile, persoanele ; a citi, a zice, a face) sau defective (cu paradigma incompleta, adica le lipseste categoria persoanei - verbele impersonale ; fie a timpului : a discerne, a divide, a concede - fara timpurile compuse cu participiul- ; a detracta, a radiofica - defective de prezent) ; fie a modului : a putea, a voi, a placea, a sti - fara imperativ) etc.

Clasificarea semantica

- verbe de miscare: a merge, a veni, a intra, a se duce, a sosi, a se misca, a porni

- verbe de declaratie: a spune, a zice, a declara, a intreba, a raspunde

- verbe durative: a dormi, a striga etc.

- verbe momentane: a adormi, a alerga, a uda

- verbe de modalitate: a vrea, a putea, a trebui, a avea, a fi

- verbe de aspect: a incepe, a porni, a se repezi, a sari, a continua, a urma; a inceta, a sfarsi, a termina, a conteni, a se opri, a gata etc.

Locutiunile verbale: grupuri de cuvinte mai mult sau mai putin sudate care prezinta o unitate de sens si se comporta gramatical ca un verb predicativ, alaturi de care apar diverse parti de vorbire: a lua loc, a tine minte, a se face foc, a se lua la harta, a-si lua inima in dinti, a lua la trei, a da pe din doua; a o face lata; a lua aminte, a gasi cu cale, a-i parea bine/rau.

Verbul din locutiune are rol gramatical, adica exprima diateza, modul, timpul, persoana, numarul; cand este la un mod personal are functie de predicat verbal, iar cand este la un mod nepersonal poate fi subiect (E greu a da pe cineva pe brazda), de nume predicativ (Placerea lui este de a se da huta), atribut verbal (I-a venit ideea de a se lua la harta cu toti) etc.

Locutiunile verbale pot fi la toate diatezele; pot fi personale (vezi cele de mai sus) sau impersonale (imi face placere, nu are rost, iti trece prin minte / cap / gand, nu-ti sade / sta bine / rau etc.); pot fi tranzitive (a baga de seama, a lua in seama, a tine minte) sau intranzitive (a-si da seama, a lua aminte / seama, a avea voie / nevoie, a-i parea bine / rau etc.).

B. Diateza si tranzitivitatea verbelor

Diateza: forma pe care o ia verbul pentru a arata raportul dintre actiune si subiectul gramatical. Diateza activa: actiune facuta de subiectul gramatical si suferita de altcineva: el citeste / scrie / a zis.

Diateza pasiva: actiunea facuta de altcineva si suferita de subiectul gramatical: el este ajutat de x, ea este intrebata de y. Diateza reflexiva: actiune facuta de subiectul gramatical si suferita de un complement direct / indirect exprimat prin pronumele reflexiv.

In cadrul diatezei reflexive

A) se poate stabili un raport

- obiectiv: se priveste, se imbraca, se sprijina, isi da, isi pune, isi spune

- reciproc: se cearta, se intretaie, se intalnesc, isi zambesc, isi strang mainile

- participativ: isi cumpara, isi procura, isi pune

- factitiv: ma tund, ma operez, ma coafez

- posesiv: isi ingrijeste tenul, isi bate catelul

In cadrul acestor raporturi, pronumele reflexive neaccentuate in dativ sau in acuzativ pot fi substituite cu alte pronume personale accentuate sau neaccentuate sau cu substantive in dativ sau in acuzativ, de aceea aceste pronume pot avea singure functie sintactica de parte de propozitie de sine statatoare, iar verbul poate avea singur o functie sintactica de predicat / sau de alta parte de propozitie. Verbele din cadrul celor cinci raporturi de mai sus sunt considerate a fi la diateza activa pronominala.

B) se poate stabili si un raport

- dinamic sau subiectiv: a se misca, a se jura, a se uita, a-si inchipui

- impersonal: a se intampla, a se innora, a se cuveni

- pasiv: a se demola, a se propune, a se alege

- eventiv: a se linisti, a se inveseli

In cadrul acestor raporturi, pronumele reflexive neaccentuate in acuzativ (sau, rar, in dativ) nu pot fi substituite de pronume personale sau prin substantive in aceleasi cazuri, de aceea aceste pronume reflexive nu pot avea functii sintactice de parti de propozitie de sine statatoare, deci ele sunt morfeme ale diatezei reflexive propriu-zise.

Diateza pasiva: actiunea este savarsita de un autor desemnat prin complementul de agent si este suferita de subiectul gramatical.

Sunt doua tipuri de verbe la diateza pasiva:

- structura alcatuita obligatoriu din verbul auxiliar a fi - care indica modul, timpul, persoana si numarul - si din participiul verbului de conjugat; facultativ poate fi exprimat si complementul de agent sau se subintelege, deci poate fi neexprimat: este ajutat (de cineva), va fi intrebata (de toti).

- verbele reflexive cu pronumele in acuzativ ale caror complemente de agent pot fi exprimate sau neexprimate: se va construi (de catre guvern), s-a dat alarma (de catre cineva).

Tranzitivitatea sau intranzitivitatea verbelor se raporteaza la relatia dintre verb si obiectul direct - substantiv in acuzativ.

Verbele tranzitive sau obiective au capacitatea de a guverna un complement direct - substantiv sau substitut in acuzativ - ori o completiva directa: Vad pe oricine; Ajuti pe oricine / pe cine doreste; Are de gand sa; Isi da seama ca

Verbele intranzitive sau subiective nu au capacitatea de a guverna un complement direct ori o completiva directa: intra, iese, se intampla, a lua seama la, a avea habar de etc.

Tranzitivitatea verbelor se datoreaza fie sensului (in cazul verbelor polisemantice), fie diatezei.

Astfel, verbele la diateza activa pot fi intranzitive (toate verbele copulative; unele verbe de miscare: a intra, a iesi, a veni, a pleca, a se duce etc.) sau tranzitive: cu un singur complement direct (fie al persoanei, fie al obiectului inanimat sau al actiunii: vede (pe cineva / ceva), stie (pe cineva / orice / a canta) sau concomintent cu doua complemente directe sau dublu tranzitive ( a anunta ceva / pe cineva; a asculta ceva / pe cineva; a examina, a intreba, a invata, a povatui, a ruga, a sfatui).

Verbele la diateza reflexiva

- cu pronumele reflexiv in dativ sunt toate tranzitive: isi zice / isi spune ceva, si-l inchipuie

- cu pronumele reflexiv in acuzativ sunt tranzitive daca sunt dublu tranzitive (cu complementul direct al obiectului ori al actiunii: el se intreaba / se roaga ceva) sau sunt intranzitive cand sunt reflexive propriu-zise, adica cele in care pronumele reflexiv nu poate fi substituit: se intampla, se povesteste, se uita. Cand sunt la diateza activa pronominala sunt intranzitive, intrucat, desi provin din active tranzitive, pronumele reflexiv ocupa, pe verbul tranzitiv, locul complementului direct:

Sprijina pe oricine = tranzitiv (cu complement direct)

Se sprijina pe oricine = intranzitiv (cu complement indirect)

Vede casa = tranzitiv (cu complement direct)

Se vede casa = intranzitiv (cu subiect)

Verbele la diateza pasiva

- sunt intranzitive, daca provin doar din verbe tranzitive cu un singur complement direct:

Ajuta pe cineva = tranzitiv la diateza activa ­+ complement direct

Este ajutat = intranzitiv la diateza pasiva.

- sunt tranzitive, daca provin din verbe tranzitive cu doua complemente directe: prin trecerea la diateza pasiva pierd complementul direct al persoanei, dar sunt tranzitive cu cel al obiectului sau al actiunii:

Intreaba / roaga / invata ceva / pe cineva = dublu tranzitive

Este intrebat / este rugat / este invatat ceva = tranzitive cu un complement direct

Tranzitivitatea verbelor are efect in sintaxa propozitiei sau a frazei:

Vine (verb intranzitiv) ploaia (subiect, nu complement direct)

A trecut intai (verb intranzitiv) o boare (subiect, nu complement direct).

"Nu-ti pare bine (locutiune verbala intranzitiva) cand plangi (propozitie subiectiva, nu completiva directa)

Ne dam seama (locutiune verbala intranzitiva) ca poti (completiva indirecta, nu directa)

C. Conjugarea verbelor

Termenul conjugare are doua acceptii:

- modificare a formei verbelor in raport cu categoriile gramaticale, adica trecerea unui verb prin toate formele de mod, timp, persoana, numar etc.;

- grupa de verbe clasificata dupa sufixul infinitivului (conjugare traditionala) sau dupa omonimiile generale si specifice, sufixale si desinentiale (conjugare structurala).

Conjugarea traditionala include 4 grupe de verbe:

Conjugarea I: sufixul infinitival: -a: a aduna, a canta, a da, a se recrea

Conjugarea a II-a: sufixul infinitival -ea: a vedea, a bea, a sedea

Conjugarea a III-a: sufixul infinitival -e: a trece, a zice, a face

Conjugarea a IV-a: sufixele infinitivale -i si -i: a zidi, a veni, a fi; a cobori, a uri.

Conjugarea a II-a cuprinde verbe care sunt folosite gresit pentru conjugarea a III-a: a placea > a place (gresit), a aparea, a disparea, a cadea, a zacea (corecte) > a apare, a dipare, a cade, a zace (gresite), astfel incat formele verbale analitice cu infinitivul sunt exprimate gresit:

Va apare, ar apare, in loc de va aparea, ar aparea

Imi va place, mi-ar place, in loc de imi va placea, mi-ar placea

Va dispare, ar dispare, in loc de va disparea, ar disparea

Va cade, ar cade, in loc de ar cadea, va cadea

Va zace, ar zace, in loc de va zacea, ar zacea

Alte verbe de conjugarea a II-a: a tacea, a parea, a disparea, a vedea, a prevedea, a incapea, a scadea, a se complacea etc.

Verbele de conjugarea a II-a au la indicativ prezent, persoanele I si a II-a plural, accentul pe sufixul -é (dupa radical), urmat de desinenetele -m sau -ti:

Aparém, aparéti    tacém, tacéti

Placém, placéti    disparém, disparéti

Disparém, disparéti    scadém, scadéti

Cadém, cadéti    ne complacém, va complacéti

Zacém, zacéti    prevedém, prevedéti

Verbele de conjugarea a III-a au la indicativ prezent, persoanele I si a II-a plural, accentul pe o vocala din radical, adica inaintea grupurilor formate din sufix si desinenta -em, -eti:

fácem, fáceti

zícem, zíceti

condúcem, condúceti

Chiar si unele verbe de conjugarea a III-a se confunda cu cele de conjugarea a II-a, avand accentul pe -e, din -em, -eti:

facém, facéti (gresit)

zicém, zicéti (gresit)

De asemenea, si verbele de conjugarea I de tipul a crea, a se recrea, a agrea (cu terminatia -ea hiat, deci terminate nu in diftongul -ea, specific conjugarii a II-a, ci in vocala -a, specific conjugarii I), precum si verbe de tipul a veghea, a supraveghea, a urechea, a ingenunchea (cu sufixul -a, intrucat grupurile ghe, che reprezinta un singur sunet: k', g') sunt considerate gresit, dupa terminatia in scris -ea, ca fiind de conjugarea a II-a. Mentionam ca toate aceste verbe citate se conjuga cu grupurile (sufix si desinenta) -ez, -ezi, -eaza etc., specifice conjugarii I.

Conjugarea structurala tine seama de omonimiile generale si specifice, sufixale si desinentiale. Sunt 10 clase flexionare sau conjugari structurale:

I. terminate in sufixul infinitival -a, fara sufixul de prezent -ez: a continua, a preceda, a ara, a invata, a canta, a aseza

II. terminate in sufixul infinitival -a, cu sufixul de prezent -ez: a lucra, a crea, a agrea, a veghea, a perpetua

III. terminate in sufixul infinitival -i, fara sufixul de prezent -asc: a cobori, a dobori, a omori

IV. terminate in sufixul infinitival -i, fara sufixul de prezent -esc, cu omonimia desinentiala d₃ = d₆: (el ei) acopera, maraie, suie

V. terminate in sufixul infinitival -i, fara sufixul de prezent -esc, cu omonimia desinentiala d₁ = d₆: (eu, ei) fug, sar, vin

VI. terminate in sufixul infinitivale -i, -i, cu sufixele de prezent -esc, -asc: a citi, a ispravi, a munci, a pustii; a amari, a hotari, a izvora, a ura.

VII. terminate in sufixul infinitival -ea: a disparea, a zacea, a tacea, a cadea, a scadea

VIII. terminate in sufixul infinitival -e, cu sufixele participiale -u-t: a cere, a cerne, a crede, a face, a trece

IX. terminate in sufixul infinitival -e, cu sufixele participiale -f-s: a curge, a merge, a pune, a spune.

X. terminate in sufixul infinitival -e, cu sufixele participiale -f-t: a coace, a rupe, a suge.

ELEMENTE DE AUTOEVALUARE

Ce sunt verbele / modurile predicative; exemplificati

Ce sunt verbele modurile nepredicative; exemplificati.

Verbele si locutiunile verbale impersonale la diateza activa; exemple

Verbele si locutiunile verbale impersonale la diateza reflexiva; exemplificati

Verbele si locutiunile verbale impersonale la diateza pasiva; exemplificati

Ce sunt verbele neregulate; exemplificati

Ce sunt verbele defective; exemplificati

Verbe tranzitive si intranzitive la diateza pasiva; exemplificati

Verbe tranzitive la diateza reflexiva (activa pronominala) cu pronumele reflexive in acuzativ; exemplificati

Raporturi in cadrul diatezei active pronominale; exemplificati

Confuzii intre conjugarea I si a II-a; exemplificati

Confuzii intre conjugarea a II-a si a III-a; exemplificati

Conjugarea structurala a verbelor; exemplificari

2. ORTOGRAFIA SI ORTOEPIA VERBELOR

A. Structura morfematica a verbului:

a) Modurile nepersonale au structura Radical (R) + Sufix (S)

- infinitiv: a invat-a, a ved-ea, a concep-e, a recit-a, a dobor-i, a cre-a, a agre-a

- gerunziu: invat-and, vaz-and, concep-and, recit-and, recit-ind, cre-and, agre-and

- participiu (cu doua sufixe, dintre care S₂ este obligatoriu -t sau -s)

invat-a-t, vaz-u-t, concep-u-t, recit-i-t, dobor-a-t, cre-a-t, agre-a-t; scri-f-s; rup-f t

- supin (cu doua sufixe omonime, de la participiu): de invat-a-t etc.

b) Modurile personale au structura: R + S + Desinenta (de persoana si numar)

Prezent: cre-ez, agre-ez, cre-ez-i, agre-ez-i, cre-eaz-a, agre-eaz-a

vegh-ez-f / -i / -eaz-a

apar-f f f-i / -f-e; apar-é-m / - é -ti

concep-f f f-i / -f-e; concép-e-m / - e -ti

inmi-esc-f -est-i / -est-e

Imperfect: cre-a-m, agre-a-m, vegh-a-m, vegh-a-i, apar-ea-m, apar-ea; cocep-ea-m / ea-i;

su-ia-m / -ia-i

Perfectul simplu: cre-a-i / a-si / -a-f / -a-ra-m

apar-u-i / -u-si / -u-f / -u-ra-m

condu-se-i / -se-si / -se-f / -se-ra-m

su-i-i / -i-si / -i-f / -i-ra-m

Mai mult ca perfectul: cre-a-se-m / -a-se-si / -a-se-f / -a-se-ra-m

apar-u-se-m / u-se-si / u-se-f / -u-se-ra-m

condu-se-se-m / -se-se-si / -se-se-f / -se-se-ra-m

su-i-se-m / -i-se-si / -i / -i-se-f / -se-se-ra-m

Statutul morfologic

ti - pronume personal: M-am bucurat vazandu-ti realizarile

- pronume reflexiv: Vazandu-ti ispravile, te-ai rusinat.

- desinenta pentru persoana a II-a plural: cant-a-ti, ved-e-ti

- sufix de participiu adjectival + desinenta de numar, gen, caz: vaz-u-t-i, cop-t-i, rup-t-i

si - pronume reflexiv: vazandu-si, cunoscandu-si

- desinenta de persoana a II-a singular de perfect simplu si mai mult ca perfect:

cit-i-si, trec-u-si, seri-se-si

cit-i-se-si, trec-u-se-si, seri-se-se-si

- sufix de participiu adjectival + desinenta de numar, gen, caz: sco-s-i, seri-s,i, uci-s-i

i - pronume personal in D sau Ac.: zicandu-i, vazandu-i

- sufix modal: a citi, a veni, a fi

- sufix temporal: (el) ven-i, su-i, plut-i

- desinenta pentru persoana a II-a singular: (tu) umbli, afli, vrei, sari, duci, veghezi

B. Aplicatii ale principiilor ortografice actuale la verb

a) Principiul fonetic

1. suprimarea lui -u final dintr-o serie de forme verbale in care nu se mai pronunta: (eu) tai, in loc de (eu) taiu, (eu) voi, (eu) facui, in loc de voiu, facuiu etc. sau sforai < sforaiu, contribui < contribuiu etc.

2. - pastrarea consoanelor duble in verbele derivate cu prefixul in- urmat de radacini care incep cu consoana n-: innegura, innadi, innamoli, innopta, innegri, innegura, innebuni, innobila, innoda, innoi, innora etc, nu insa si inneca, innota, innainta care trebuie scrise cu un singur n: ineca, inota, inainta.

consoanele duble -cc- kč : accelera, accepta, accidenta, accesa, vaccina etc.

3. - prefixele des- si ras- inainte de vocale si de consoane se scriu si se pronunta dez-, raz-:

dezarma, dezechilibra, dezinforma, dezgusta, dezorganiza, dezumaniza, dezgheta, dezbina, dezmembra, dezbate, dezrobi, dezminti, deznoda, dezorienta; razgandi, razbate, razjudeca, razbuna,

iar inainte de consoane surde se scriu si se pronunta des-, ras-: descatusa, desface, destainui, despaduri, deteleni, descotora; rascoace, rascroi, rasfoi, rasplati etc.

Fac exceptie de la regula acomodarii in sonoritate derivatele al caror cuvant de baza incepe cu consoana dentala sonora z, iar prefixele des-, ras- isi pastreaza consoana s: deszapezi, deszavori, raszice; iar cand cuvantul de baza incepe cu cosoana dentala surda s, prefixele pierd consoana finala s: desara, desavarsi, rasufla etc.

4. e la inceput de cuvant si la inceput de silaba precedata de o vocala (cu exceptia lui i) se scrie si se pronunta ie in formele verbale vechi si e in cuvinte noi: ie: a ieftini, (tu) iei, (a) ierarhiza, a ierna, a ierta, a iesi etc.; taie, (sa) steie, voieste, suie, macaie, ragaie

e: ecariseaza, echilibreaza, echipeaza, eclateaza, echipeaza, economiseste, edifica, educa, efectueaza, egaleaza, elaboreaza, emancipeaza, emigreaza, enerveaza, epateaza, erodeaza, estimeaza etc.; aeriseste, poetizeaza, influenteaza etc.

5. n din prefixul in-, in fata unui radical care incepe cu o consoana bilabiala: p sau b, se scrie si se pronunta m-: imbata, imbarbata, imbelsugat; impaturi, impatri, imparti

b) Principiul etimologic

1. diftogul -oa la inceput de cuvant si de silaba precedata de vocale se pronunta, dar se scrie - datorita etimonului sau traditiei: Norma ortografica nu corespunde celei ortoepice sau chiar o cotrazice.

2. diftongul ea la inceput de cuvant si de silaba precedata de vocalele e si u: accentueaza, situeaza, dilueaza

3. e initial din formele verbului a fi se pronunta diftongat: ie-: este ieste , esti iesti , era iera , erati ierati etc.

4. scriem b conform etimonului, dar pronuntam p : a subtia a suptia , abtine aptine , obtine optine , subtiliza suptiliza , absenta apsenta , absolutiza apsolutiza , observa opserva

5. Neologismele scrise cu litera x care reprezinta grupurile de sunete consonantice ks sau gz conform grafiei din limbile de origine : ks : exacerba, exagera, excava, excela, excepta, exclama, excomunica, exfolia, exhuma, exmatricula, exorciza, expedia, extrage etc; gz : exalta, examina, exaspera, executa, exila, exista, exulta.

Cuvintele din fondul vechi al limbii, precum si etimoanele scrise cu cs redau grupul de sunete cs prin doua litere: a ticsi, imbacsi, catadicsi; vacsui, cocsifica.

c) Principiul morfologic

Pentru realizarea simetriei sau a regularitatii formale in flexiune, pentru recunoasterea unor unitati morfologice: radical, sufix, prefix, desinenta, in acest fel scrierea se indeparteaza de citire, iar uneori chiar se opune:

Dupa ch, gh:

scriem ea nu ia (cum se pronunta), cand exista forme alternante cu e

chem-cheama, inghet-ingheata, incheg-incheaga, imperechez,-cheaza, ingenunchez,-eaza, veghez,-eaza,

scriem ia cand exista forme alternante cu ie: schia - schiez, a trunchia - trunchiez, a injunghia-injunghiez, aschiez-aschiaza

cand s si j sunt

in radical, scriem e sau a: insel - insala, asez - asaza, a desela, desala, a sedea - sade,

la sfarsitul radicalului, scriem e sau ea: linsez - linseaza, neglijez - neglijeaza, greseste - sa greseasca, tanjeste - sa tanjeasca;

De asemenea, scriem a sau e: ingroasa, ingrasa, degaja; ingrosa, ingrasa, furisa, angaja.

3. Verbele a crea (si derivatele: a recrea, a procrea etc.) si a agrea se conjuga dupa modelul verbelor de conjugarea I: avand radicalul terminat in vocala -e: -cre-, recre-, procre-, agre- la care se adauga sufixe gramaticale si desinente: crez, recreez, procreezi, agreezi; creeaza, recreeaza, procreeaza, agreeaza; creat, recreat, procreat, agreat; creand, recreand, procreand, agreand;

4. Scrierea verbelor compuse:

- cand elementele alcatuitoare isi pastreaza individualitatea morfologica se scriu prin alaturare cu sau fara cratima

- cand elementele alcatuitoare nu isi pastreaza individualitatea morfologica se scriu prin contopire sau sudare: scurtcircuita, desprimavara, binevoi, binecuvanta, deimpartit, deinmultit, descazut.

d) Principiul sintactic

Scriem in doua feluri ceea ce in simpla pronuntare este greu de deosebit:

(este) bine cunoscut in toata lumea / binecunoscutul sau palat (celebrul)

bineinteles (adverb) / n-a fost bine inteles etc.

e) Principiul estetic

- pastreaza exprimarea orala si scrisa, eliminand inadvertentele, abaterile, dezarmoniile, semnele aglomerate:

cacofonii: el remarca cu mult tact, ar remarca ca .

- scrierea substantivului mai-mult-ca-perfect(ul)

- evitarea scrierii cu iii a substantivelor si a adjectivelor feminine la singular, GD, articulat cu articolul hotarat enclitic, de tipul: campiii, poeziii, Mariii, cenusiii, auriii, argintiii (paduri)

f) Principiul silabic

1) cere ca literele si grupurile de litere c, g, ch, gh, urmate de literele e, i, sa faca parte din aceeasi silaba

2) cere ca la capat de rand (sau la modul general) cuvintele sa fie despartite in silabe dupa reguli fonetice (in functie de numarul consoanelor si al vocalelor) si/sau dupa reguli morfologice (in functie de structura lexicala analizabila ca derivate sau compuse)

C) Scrierea corecta a verbelor

a) cu -i, -ii, -iii

-i: a citi, el citi, el sui, nu fugi!, nu fi!

tu umbli, sufli, sufli

-ii: a se sfii, a pustii, a inmii, a-i prii

(eu) citii, suii, venii, fugii, sa fii, fii!

(tu) stii, scrii, apropii, infurii, intarzii, perii, sfasii, sperii, zgarii

-iii: ma sfiii, (eu) pustiii, inmiii, (iti) priii

b) cu e/a sau cu e/ea

e/a: asez/asaza; insel/insala; desert/desarta; desel/desala; sed/sade

e/ea: neglijez/-eaza; linsez/-eaza; reprosez/-eaza; amenajez/-eaza;protej/-eaza; (sa) gresesc/-easca veghez/-eaza; inghet/-eata; ingenunchez/-eaza; blochez/-eaza, parchez/-eaza

o/oa: cobor/-oara, mor/moare, convoca - sa convoce/convoaca - sa convoace; disloca - sa disloce/disloca - sa disloace; diseca - sa disece/diseaca - sa disece

ea/ia: recheama, dezgheata, inmanuncheaza, privegheaza

trunchiaza, schiaza, apreciaza, machiaza, viciaza, xerografiaza

e/a: ingrasa/sa ingrase, iese/sa iasa; are/sa aiba

Omonime gramaticale

1. ambele literare, dar cu sensuri diferite:

acorda "a da", "a face acordul gramatical"

a acorda

acordeaza (un instrument)

concura "a tinde spre"

a concura

concureaza "a participa la un concurs"

contracteaza "a incheia un contract", a se molipsi

a contracta

contracta "a se strange", "a se micsora"

degaja

a degaja

degajeaza

inseamna "a reprezenta"

a insemna

insemneaza "a nota"

manifesta

a manifesta

manifesteaza

ordona

a ordona

ordoneaza

reflecta

a reflecta

reflecteaza

indoaie "a plia", "a curba"

a indoi

(se) indoieste "a dubla", "a avea indoieli"

ciuruieste "a gauri", "a trece prin ciur"

a ciurui

ciuruie "a curge cu zgomot"

mantuie "a termina"

a mantui

mantuieste "a vindeca", "a salva"

2. ambele literare, dar prima este preferata

anticipeaza / anticipa

injgheaba / injghebeaza

instruna / instruneaza

invesmanteaza / invesmanta

raschira/ raschireaza

reanima / reanimeaza

schioapata / schiopateaza

dibuie / dibuieste

ELEMENTE DE AUTOEVALUARE

1. Structura verbelor la modurile nepersonale cu consecinte asupra ortografiei; exemplificari

2. Structura verbelor cu forma sintetica la indicativ; exemplificari

3. Statutul morfologic: i, si, ti; exemplificari

4. Aplicatii ale principiului fonetic in ortografia verbelor; exemplificari

5. Aplicatii ale principiului etimologic in ortografia verbelor; exemplificari

6. Aplicatii ale principiului morfologic in ortografia verbelor; exemplificari

7. Aplicatii ale principiului sintactic in ortografia verbelor; exemplificari

8. Aplicatii ale principiului estetic in ortografia verbelor; exemplificari

9. Aplicatii ale principiului silabic in ortografia verbelor; exemplificari

10. Scrierea corecta a verbelor cu i, ii, iii; exemplificari

11. Scrierea corecta a verbelor cu e/ea; e/ea; e/a; exemplificari

12. Scrierea corecta a verbelor cu e/ea; ia/ie; e/a; exemplificari

13. Omonime verbale gramaticale: cu doua forme literare, diferentiate semantic; exemplificati

14. Omonime verbale gramaticale: cu doua forme literare, dar numai una este preferata; exemplificati

III. TESTE, GRILE, EXERCITII DE AUTOEVALUARE FINALA

1. In care dintre propozitiile de mai jos, verbele sunt tranzitive:

Cad frunzele. Iti tremura glasul. Pestii inoata. Avioanele zboara.

Vine primavara. Timpul trece. Fetita rade. Apune soarele.

2. Precizati conjugarile traditionala si structurala ale urmatoarelor verbe:

canta, culege, cade, citeste, aduce, amaraste, aude, apropie, agreeaza, inchide, pleaca, lucreaza, sterge, sparge, vede, tace, stropeste, zice, spune, ureaza, tabara, porneste, studiaza, creeaza, scrie, reduce

3. Ce valoare (predicativa, copulativa, auxiliar) are verbul a fi in enunturile:

Esti pe strada. / Esti foarte serios. / Esti salutat oriunde.

Eram voios. Eram in Franta. Eram asteptati.

Sa fi vazut acel spectacol! Sa fii sanatos! Sa fii iubit!

4. Diateza si tranzitivitatea verbelor in contextele:

Isi revine imediat. Si-a amintit de mine. Isi rade in barba.

Ne-a amintit de acele intamplari. Iti revine o grea sarcina. Ne rade in fata.

S-a suparat pe tine. Se roaga de noi. S-au discutat multe.

Este tot timpul deranjat. Este invatat sa taca. Este rugat sa taca.

5. Construiti enunturi in care sa existe (si sa le precizati) valorile verbului a fi: verb predicativ personal, verb predicativ impersonal, verb copulativ personal, verb copulativ impersonal, verb auxiliar.

6. Indicati seria care contine exclusiv verbe conjugate corect la conjunctiv prezent, persoana a III-a:

a) sa arate, sa desarte, sa pieptene, sa provoace

b) sa arate, sa desarte, sa piaptene, sa provoce

c) sa arate, sa deserte, sa piaptene, sa provoce

d) sa arate, sa deserte, sa pieptene, sa provoace

7. Enuntul: "Sa fi fost solicitat, venea." cuprinde:

a) trei verbe independente: a fi + a solicita + a veni

b) un verb la conjunctiv perfect, diateza activa + un verb la indicativ

c) un verb la conjunctiv perfect, diateza pasiva + un verb la indicativ

d) un verb la conjunctiv prezent, diateza pasiva + un verb la indicativ

8. Verbele copulative:

a) intra in alcatuirea unei locutiuni verbale

b) nu intra

c) pot intra sau nu, in functie de context

d) nu intra daca sunt la diateza pasiva

9. Scrieti si explicati 4 exemple diferite cu aplicatii ale principiului fonetic in ortografia actuala a limbii romane.

10. Scrieti si explicati 4 exemple diferite cu aplicatii ale principiului etimologic in ortografia actuala a limbii romane.

11. Scrieti si explicati 4 exemple diferite cu aplicatii ale principiului morfologic in ortografia actuala a limbii romane.

12. Scrieti cate 5 verbe sau locutiuni verbale tranzitive a) la diateza reflexiva sau pronumele reflexiv in Ac. si b) la diateza pasiva.

13. Scrieti 3 verbe diferite care se scriu cu 3 i (-iii), explicati structura lor morfematica (valoarea lor morfologica).

14. Ce valoare morfologica au cei doi i(-ii) din urmatoarele forme verbale: (eu) suii, venii; (tu) stii, scrii.

15. Care forme verbale sunt corecte in limba literara: explicati de ce: se indoaie / se indoieste; mantuie / mantuieste; acorda / acordeaza; ordona / ordoneaza

16. Ce valori are verbul a fi in fraza:

"Astazi mi-ar fi lene sa fiu obligat sa fiu mai harnic, dar n-ar fi drept sa

17. Ce valori are verbul a fi in fraza:

"Desi la nevoie eram in stare sa nu-mi fie frica de nimic, am fost ajutat sa nu fiu dependent de cineva."

18. Ce valori are verbul a fi in fraza:

"Le era drag ca sarea in ochi, caci om fara de lege era spanul si deci nu era necesar sa fie agreat."

19. Analizati morfologic cuvintele subliniate:

"A fost promovata Vasilica, desi n-a fost ea cea mai buna."

"O fi traind, ori o sa auzim altceva?"

20. Care dintre dubletele urmatoare sunt forme verbale corecte; explicati de ce:

se aseaza / se asaza; neglijeaza / neglijeaza

se drogheaza / se droghiaza; creeaza / creiaza

21. Care dintre dubletele urmatoare sunt forme verbale corecte; explicati de ce: se inseala / se insala; incurajeaza / incurajaza; ingheata / inghiata; agreeaza / agreiaza

22. Care dintre dubletele urmatoare sunt forme verbale corecte; explicati de ce: (imi) va placea / (imi) va place; mi-ar placea / mi-ar place; va cadea / va cade; ar scadea / ar scade; va disparea / va dispare; ar disparea / ar dispare.

23. Scrieti cate 3 verbe de conjugarile I si a III-a care se confunda cu cele de conjugarea a II-a (Aratati modalitatile de dezambiguizare).