Modernismul in literatura

Modernismul a adus o serie de inovatii in literatura , atat in proza , dar mai ales in poezie. Poezia interbelica va asimila elemente din principalele curente literare ale epocii (avangardism , dar si expresionism , simbolism , ermetism) , se va distanta de "inima" , de poezia de tip romantic , devenind practic o abandonare in voia fortelor magice ale limbajului . Forma se va desprinde de continut si vor aparea o serie de inovatii , cu precadere in aspectele exterioare ale poeziei .    

Printre acestea se numara dezarticularea sintaxei , ambiguitatea versurilor , incifrarea intelesurilor , utilizarea simbolului pentru a sugera in loc de a descrie . De asemenea , cuvantul liric nu se mai naste din acea unitate a poeziei cu eul empiric . Metaforele si comparatiile sunt construite intr-un stil nou , insa nu sintagmele in sine sunt importante , ci combinatiile lexicale ca atare. Mai mult , este folosita tehnica de insertie a unui domeniu in altul . Astfel , in poezie sunt intercalate elemente din filozofie , pictura sau chiar matematica .

Un prim poet la care aceste inovatii sunt usor identificabile este George Bacovia . Simbolist prin excelenta , el face in opera sa numeroase corespondente cu sentimentele prin intermediul analogiilor la nivel fonetic . In poezia "Plumb" avem de a face cu o "dezintegrare a limbajului prin sincopa , prin recurgerea voit prozaice si nearticulate"(Nicolae Manolescu). Astfel , Bacovia utilizeaza un lexic redus , caruia reuseste insa sa-i valorifice toate semnificatiile . Un exemplu elocvent este insusi cuvantul "plumb" , care apare de nu mai putin de 7 ori in text , devenind sinonim ,pe rand , cu monotonia , duritatea ,raceala , melancolia grea sau chiar moartea . O alta noutate stilistica o reprezinta polisindetonul sau repetarea conjunctiei "si"("Si flori de plumb si funerar vestmant/Stam singur in cavou si era vant/Si scartaiau coroanele de plumb") care nu sustine numai muzicalitatea textului , dar marcheaza si pregnanta ideii . De asemenea , punctele de suspensie intercalate intre cuvinte intrerup discursul liric , punctand simultan deschiderea spre noi senzatii("si era vant","si era frig") . Monotonia evidenta in poezie este sustinuta si de topica inversa , cu subiectul postpus , care domina pe de-a lungul intregului text poetic . Aceesi functie o au si verbele "dorm" si "stau" , repetate pe parcursul discursului , fiind de altfel si singurele verbe prezente in poezia "Plumb".

O alta poezie bacoviana in care inovatiile stilistice sunt frecvent utilizate este "Lacustra" . George Calinescu descrie poezia ca fiind "o halucinatie a diluviului" . Elementul acvatic , precum si sentimentele de tristete , iritare ,nevroza si angoasa , sunt sustinute ,ca si in "Plumb" de lexicul apartinand campului semantic al apei:" "lacustre" , "ude" , "val" , "mal" , "ploaie". Senzatia de ploaia continua subliniat si de aliteratia literei lichide "l" cu sonorele"m" si "n" . De asemenea , monotonia este intretinuta de constuctia circulara , simetrica a poeziei , prima strofa fiind repetata , cu exceptia versului al doilea , si in final . Monorima ("De-atatea nopti aud plouand/Aud materia plangand/Sunt singur si ma duce-un gand / Spre locuinte lacustre") , precum si punctele de suspensie ce accentueaza caracterul sacadat al ploii , contribuie la relevarea starii de plictiseala cronica .

Un alt poet interbelic de mare importanta este Lucian Blaga. Prin viziunea sa asupra lumii si influentele expresioniste ale operei sale ,el a revolutionat nivelul stilistic si compozitional al poeziei moderne . Acest fapt este poate cel mai bine reflectat de una din cele mai importante opere ale sale , arta poetica "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" . In acest poem , Lucian Blaga utilizeaza o forma moderna , cultivand versul liber , intr-o incercare de a se elibera de rigorile clasice . Despre structura acestei poezii , Pompiliu Constantinescu afirma in "Poeziile d-lui Lucian Blaga" ca este "o ampla comparatie cu un termen concret , de puternic imagism , si un termen spiritual de transparenta intelegere". Paralela dintre cele doua instante ,care semnifica doua moduri de cunoastere diferite , este realizata si la nivel structural prin conjunctia adversativa "dar"("dar eu , / eu cu lumina mea sporesc a lumii taina"). Cursivitatea discursului este imtretinuta de conjuntia "si" ("si flori si ochi si buze si morminte") ,care face in acelasi timp legatura intre partile enumeratie , la randul lor simboluri . De remarcat in aceasta poezie este si topica afectiva , punctata prin inversiuni si dislocari sintactice("Lumina altora sugruma vraja nepatrunsului ascuns" , "Si-ntocmai cum cu razele ce albe luna / nu micsoreaza , ci tremuratoare mareste si mai tare taina noptii").Cu toate acestea , cea mai importanta inovatie adusa poeziei interbelic de catre Lucian Blaga este metaforsimul . Acesta se concretizeaza in metafora revelatorie , care intretine misterul ("vraja nepatrunsului ascuns" , "a lumii taina" , "largi fiori de sfant mister") si in metafora plasticizanta("corola de minuni" , "nu strivesc si nu ucid").

Acest procedeu stilistic poate fi identificat si in alte opere a lui Lucian Blaga , psre exemplu in poezia "Izvorul noptii".Utilizand cu precadere metafora de tip revelator , poetul compara ochii iubitei cu "izvorul din care tainic curge noaptea peste vai". Intregul text este de altfel construit pe baza dualismului lumina-intuneric("lumina mea"-"mare de intuneric") , avand structura oximoronica .Textura stilistica a poeziei(metafora-enumeratie-metafora) promoveaza ideea ca iubirea are semnificatii cosmice("izvorul din care tainic curge noaptea peste vai"/"si peste munti si peste sesuri"/"mare de intuneric").Din nou poetul opteaza pentru versul liber , iar punctuatia intrinseca este semn al exclamarii , al convingerii de adevarul celor spuse . Ca si in "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" , avem de a face cu o realitate concreta,materiala("izvorul","muntii","sesuri") si una supraconcreta,intelectuala , identificabila doar dupa o filtrate a semnficatiilor .

Considerat al doilea mare poet roman dupa Eminescu , Tudor Arghezi si-a lasat si el amprenta asupra poeziei interbelice prin opera sa originala . Poezia "Testament" de Tudor Arghezi poate fi impartita in 5 strofe,fiecare avand o forma diferita. Prima strofa este o octava(8 versuri) , urmata de un catren ( 4 versuri) si de alte 3 strofe polimorfe ( cuprind mai mult de 5 6 versuri). Structura versurilor denota un aspect nou si original in poezia romana . O alta trasatura ce ii accentueaza caracterul modern , este folosirea ingambamentului (" Pe care ascultand-o a jucat/Stapanul ca un tap injunghiat.")

Este o figura de stil care prevaleaza si sustine cursivitatea ideilor. Versurile au o metrica variabila , lexicul este abrupt , colturos in consonanta cu asprimea ideilor exprimate , iar rima este imperecheata.

De asemenea , poezia "Testament " este una din cele mai pretioase arte poetice romane , exprimand sub forma animata a unui dialog cu urmasii , confesiunea poetului ca artist , creator al universului de cuvinte , alcatuit acum din "frumuseti si preturi noi".

Noul sens al creatiei este marcat de multimea verbelor din campul semantic a"inventiei" , cat si din combinatile de substantive juxtapuse :" versuri si icoane ", ,,muguri si coroane". O caracteristica deosebita este pusa in evidenta prin folosirea perechilor aninomice , exprimate mai ales prin intalnirea celor doua universuri : cel real in raport cu cel imaginar , artistic.(,,zdrente-muguri si coroane ", ,,cenusa mortilor - Dumnezeu de piatra " , ,,bube mucegaiuri si noroi -frumuseti si preturi noi".)

Pe parcursul acestei opere se distinge , folosirea in abundenta a figurilor de stil . Tudor Arghezi utilizeaza sintagme poetice aflate in relatii de opozitie : ,,bube , mucegaiuri si noroi / frumuseti si preturi noi" , o multitudine de metafore surprinzatoare : ,,ciorchini de negi" , ,,slove de foc" iar epitetele dau o nota aparte datorita alaturarii inedite de cuvinte precum: ,,durere surda si amara."

O alta poezie importanta din creatia argheziana este "Flori de mucigai alcatuita din doua strofe , prima fiind un polimorf si a doua un catren.Si in aceasta poezie cursivitatea versurilor este intretinuta de ingambament. Metrica este variabila , aspect ce accentueaza caracterul modern al poeziei.

In poezia "Flori de mucigai" predomina registrele stilistice ale esteticii uratului , pe de o parte ca o inovatie lingvistica , pe de alta parte ca substanta a ideilor exprimate . In aceasta opera limbajul este caracterizat prin folosirea cuvintelor care socheaza , prin expresivitatea fascinanta a cuvintelor urate , al caror sens capata noi valori. De pilda cuvantul ,,mucigai" este un regionalism cu aspect arhaic , dar aici are sensul profund al degradarii morale , al descompunerii spirituale cu trimitere sugestiva catre om deoarece el insoteste cuvantul ,,flori" care poate insemna viata , lumea. O nota aparte este data textului prin utilizarea cuvintelor din limbajul popular , cu precadere stihuri din vocabularul religios , numele celor trei evanghelisti , Luca , Marcu si Ioan pentru a sugera antemporalitatea starilor sufletesti de tristete , dezamagire si deprimare a poetului. Pe parcursul acestei opere se distinge folosirea din abundenta a figurilor de stil . Tudor Arghezi utilizeaza sintagme poetice aflate in relatii de opozitie : ,,bube , mucegaiuri si noroi / frumuseti si preturi noi" , o multitudine de metafore surprinzatoare : ,,ciorchini de negi" , ,,slove de foc" iar epitetele dau o nota aparte datorita alaturarii inedite de cuvinte precum: ,,durere surda si amara."

Nicolae Balota afirma in Arte poetice ale secolului XX. ca "transfigurarea poetica a mucegaiurilor si bubelor nu idilizeaza raul , uratul , nu transforma infernal in paradis. Ea , este altceva apoi , decat o alchimie a verbului , o distilare prin care datul verbal e distantat de rosturile sale pragmatic si purificat."

Din punct de vedere a inovatiei stilistice, poezia lui Ion Barbu ,"Din ceas dedus" isi pastreaza forma traditionala avand o dispunere simetrica regulata. Precum majoritatea poetilor care au trecut de nemarginirea timpului , Barbu nu a fost receptat de contemporanii sai ; poezia densa , abstracta pe care o scria nu isi gasise inca lectorii. Ruperea de contemporani a fost generata de prima "lege" a poemului total de care vorbeam: obscuritatea , ascunzisurile formei si ale gandului , retopirea cuvintelor pentru neasteptate " necuvinte" , jocul pe muchea semnificatilor. ("Din ceas, dedus adancul acestei calme creste/ Intrata prin oglinda in mantuit azur Taind pe inecarea cirezilor agreste,/ In grupurile apei, un joc secund, mai pur.")

Poezia "Din ceas dedus" face parte din cea de a treia etapa a creatiei lui Barbu : etapa ermetica. Ea se caracterizeaza prin revenirea la perfectiunea clasica a formei si abstractizarea mesajului. Sunt des intalnite concepte matematice ce devin suporturi in subtextul liric. Poezia este scrisa intr-un limbaj alchimic, cu termeni stiintifici. Ermetismul barbian presupune eludarea din poezie a tot ce pare inutil , atat timp cat inchipuirea poate sa recupereze singura ; rezultatul este o formula ermetica. Toate aceste caracteristici pot reprezenta cu fidelitate trasaturi ale poeziei Din ceas dedus".

Spre deosebire de poezia ulterior prezentata , opera "Riga Crypto si lapona Enigel" este o poezie epica alcatuita din 27 de strofe , dispuse sub forma de catrene majoritatea, dar se gasesc si polimorfe. Verusurile au o metrica variabila de 5, 9 silabe , iar rima este o imbinare savanta intre rima incrucisata , imbratisata si monorima. Aceste trasaturi ii confera un aspect original , inovator , autorul debarasandu-se de regularitatile ce compun elementele clasice prozodice. Inovatile stilistice se observa la nivelul limbajului poetic interbelic , la aspectele sintactice semantice si compozitionale.

Cu toate ca majoritatea influentelor din poezia interbelica sunt de natura modernista , au fost insa un numar de scriitori care s-au conformat vechile reguli traditionaliste.Unul dintre acestia este Vasile Vociulescu , despre care criticul George Calinescu afirma : " Ortodoxismul lui V. Voiculescu este anterior celuia al "Gandirii", dar poetul a luat cunostinta de sine si s-a sistematizat acolo" ; "Numai prin -Poeme cu ingeri- V. Voiculescu izbeste acea nota care-i da originalitate [] Acum poetul este ortodoxist, traditionalist si continua alaturi de L. Blaga cantarea jalei metafizice". Inceputurile poetice ale lui Vasile Voiculescu au stat sub influenta benefica a lui V. Alecsandri, Al. Vlahuta, G. Cosbuc. Lirica sa din perioada interbelica se distinge prin puternice accente religioase , generate de convingerea ca exista Dumnezeu. Inclinarea spre teluric si elementar, sentimentul religios, sunt semnificate prin simboluri si alegorii.

Poet autentic religios, V. Voiculescu nu cunoaste indoiala sau revolta psalmistului arghezian. In poezia "In gradina Ghetsemani" poetul foloseste punctele de suspensie pentru intensificarea suferintei , dar si conservarea poeziei clasice(."Iisus lupta cu soarta si nu primea paharul" , "Se cobora-nbiindu-l si i-o ducea la gura/Si-o sete uriasa sta sufletul sa-i rupa")Terminologia abstracta, lexicul imprumutat din sfera cosmicului si a naturii este organizat "ca forme sensibile ale cunoasterii" (Stefan Munteanu)

V. Voiculescu scrie poezii cu sens denotativ sau sensuri conotative , limbajul metaforic - cuvantul metaforic nu inseamna , ci sugereaza. Poetul reda un tip traditionalist prin inspiratia religioasa (poezie iconografica), coordonata a spiritualitatii romanesti. La nivel formal, se observa conservarea prozodiei clasice.

Aceste aspecte aspecte ale liricii voiculesciene pot fi observate si in poezia "Singuratate".Lexicul este concordat cu lumea si atmosfera evocate. Exprimarea este spontana, pitoreasca, adaptata in permanenta imprejurarilor de comunicare.Inceputul descriptiv al poeziei face ca poemul "Singuratate" sa se asemene cu binecunoscutele pasteluri ale lui Vasile Alecsandri("Adorm adanc Bucegii, si Noaptea-i netezeste, /Pe tamplele lor arse, cu mainile-amandoua. /Sclipesc pe frunti golase, ce somnul umezeste, /Broboane mari de roua.").De la inaltimile muntilor , eul liric coboara spre planul teluric , facand astfel , la nivel metaforic , legatura dintre Divinitate si omul muritor. ("Atunci Singuratatea se scoala-ngandurata /Si umbla, visatoare, pe stresini de-naltime. /Sta ceasuri neclintita, de-o stanca razimata, /Si cata-n adancime.").Din nou se remarca intercalarea punctelor de suspensie , care intrerup discursul liric , oferind profunzime cuvintelor(Si de urat tot timpul ea singura isi tine /Din cand in cand tresare si sade parc-asteapta /Dar, nimenea nu vine! ").La nivel formal , poezia este alcatuita din 6 catrene , cu rima incrucisata.

Dupa cum se poate observa , modernismul a insemnat , in sens larg , aparitia formelor inovatoare in planul creatiei artistice , forme care se opun de regula traditiei . Aceste schimbari nu s-au manifestat doar la nivel stilistic , ci au patruns pana la bazele operei poetice , deteminand schimbari in stilul ti compozitia poemelor din perioada interbelica . Desi nu toti poetii au aderat la noile curente , unii ramanand fideli vechilor norme , putem afirma ca operele lor , indeosebi cele ale autorilor prezentati in acest referat , au dus la progresul literaturii romane si la sincronizarea poeziei romane cu cea de tip european.