Pregatirea profesorului de literatura pentru ora de lecturi particulare

PREGATIREA PROFESORULUI DE LITERATURA PENTRU ORA DE LECTURI PARTICULARE

●Profesorul,prin personalitatea sa si prin seriozitatea cu care concepe si desfasoara orele de lecturi particulare ,este cel care determina in masura considerabila (uneori in mod hotarator) interesul cu care se apropie elevul de cartea literara.Contactul esuat al copilului cu literatura particulara ,in gimnaziu, are sanse mari sa duca la respingerea ei si in viitor.

Pregatirea profesorului de literatura pentru ora destinata lecturii particulare vizeaza :

a.pregatirea pentru orele destinate lecturii particulare (documentare , planificare,proiectare - fie ea si minimala - a scenariilor didactice );

b.pregatirea psiho-afectiva si pedagogica;

c.cultura generala.

●Una dintre obligatiile primordiale ale profesorului de literatura romana - daca nu chiar prima - ,e lectura operelor literare recomandate pentru discutii in clasa si a altor texte literare celebre din literatura romana si straina pentru copii.Nu numai pentru "a se situa in tema" dar si pentru a oferi informatii suplimentare despre alte epoci sau culturi, despre istorie si mentalitati colective, mesaje specifice unor epoci, modele culturale si etice.Elevul nu trebuie lasat la voia intamplarii,sa-si faca singur «  idei ».(Tolstoi spunea undeva : « Nu te teme de necunoastere,teme-te de cunoasterea eronata ;de la ea ne vine tot raul din lume. » )

●O discutie avizata si profitabila pe marginea operelor literare abordate nu se poate face fara actualizarea unor cunostinte indispensabile de teorie literara (repere ale comentariului ,modalitati de caracterizare a personajelor,exigentele rezumatului,mijloace artistice ).O activitate care-si propune sa formeze capacitati si atitudini (deci o invatare generatoare de progres),ca cea din ora de lecturi particulare,trebuie sa fie o invatare prin experienta,nu la intamplare.Fara a face exces de «  teorie »,profesorul este chemat sa tina permanent ora la un nivel corespunzator de profesionalism stiintific.Altfel,sunt toate sansele ca,in clasa a VIII-a,textul literar sa fie « comentat » cam la fel ca in clasa a V-a.

●Lipsa unei perspective interactive in moderarea comunicarii , insuficienta sau inexistenta unei consonante afective intre profesor si elevii sai, absenta unei conduite de tip empatic scad mult din forta persuasiva a acestor ore.

Atitudinile tip "magister dixit" ,sobrietatea sau rigiditatea au consecinte inhibante asupra elevului. Elevii trebuie lasati sa-si comunice liber ideile si trairile,chiar daca unele dintre ele sunt puerile,false sau de-a dreptul aberante,corijandu-le apoi cu argumente si cu rabdare (nu cu savanta condescendenta sau cu asprime). Trebuie sa invatam sa observam,sa tacem si sa stimulam atitudinea activa a elevilor.Ne vin in ajutor intrebari si sarcini de tipul: "voi ce ganditi despre aceasta? ","cum va explicati . ?" , "comparati cu . ",demonstrati ca . " s.a.Ora de lecturi particulare este locul potrivit pentru comunicare in grup ,impartasirea experientelor,intelegere empatica.Totul sub egida autoritatii subintelese a profesorului!

Trebuie dezavuata tendinta unor elevi de a mima emotia sau sinceritatea, doar pentru a produce impresie buna.

Ne confruntam si cu situatii in care elevul nu citeste destul,abandoneaza cartea motivand ca nu a inteles-o sau n-are curajul opiniei personale.Ironiile , blamul si suspiciunile manifeste la adresa acestuia nu au ce cauta in aceste ore.

Greseste si profesorul care cere prea multa literatura particulara,ceea ce conduce inevitabil la suprasaturatie ,de aici,fuga de lectura si tendinta de fraudare, prin copiere de la colegi sau de pe Internet.

Se poate consemna si tentatia profesorului doct de a-si expune competentele intr-un discurs splendid,uitand insa ca elevii din fata lui nu-i gusta prea mult elocinta ,ei fiind dornici sa fie actorii unui spectacol sau sa se joace singuri , admitandu-l eventual ca arbitru.

●Pentru ca efectele « muncii cu cartea » sa fie maxime, lectura particulara trebuie indrumata, controlata si evaluata si sau mai ales in afara orelor de lecturi particulare : colaborarea cu biblioteca si cu parintii elevilor,initierea unor actiuni in scoala si in afara ei de promovare a lecturii si a interesului pentru carte si ,in general, pentru cultura de calitate.

●Profesorul fara anvergura cultural-spirituala nu va face lectii « mari » si se va feri,de regula,si de orele de lectura particulara.Acest profesor va recomanda copiilor doar opere care-i plac numai lui sau pe care le cunoaste din facultate (cautand chiar sa le impuna) si,necunoscand (prea bine )literatura « noua »,o va respinge ab initio,motivand ca e mult sub valoarea clasicilor sau ca e extravaganta.

●Pierde din capacitatea de convingere si acel profesor care nu-si sustine cu pasiune activitatile,care intra la ore cu manuale sau carti jerpelite,care nu are puterea de a-si uita eventualele necazuri la usa clasei sau care are « autoritate » doar pentru ca manuieste nota ca pe o arma .