Poezia romana interbelica si postbelica

Curente literare culturale

(caracteristici majore)

Structuri artistice

(specii representative si figuri de stil recurente)

Teme si motive literare fundamentale

Ilustrari semnificative

(autori si opera) in literatura nationala

SIMBOLISMUL

Inregistreaza 2 etape (1880 - 19141914 - 1920) si asociaza elementelor speifice pe acelea romantice si parnasiene

Se declara impotriva romantismului retoric si a naturalismului excesiv; dar integreaza formele parnasiene(sper deosebire de simbolismul francez).

Creeaza un limbaj poetic bazat pe sugestia sonora, rezultata din muzicalitatea lexicului utilize, si corespondentele secrete dintre idei, stari de spirit si trairi nuantate, associate imaginilor artistice realizate prin arta incantatorie a cuvantului.

Modifica complet prozodia prin introdcerea tehnicii versului liber si a celui alb, a strofelor asimetrice, urmarind efecte sonore apropiate muzicii.

- poemul alegoric

- poemul cu forma fixa(sonetul, rondelul etc.)

- poemul religios(psalmul)

- meditatia filozofica (uneori cu accente satirice)

- elegia

- romanta

- cantecul

- serenade

- simbolul

- paralelismul syntactic si mbolic

- epitetul ornat(cu valente cromatice si auditive)

- repetitia si refrenul

- versul laitmotiv

- repetiti cu structuri fixe: anaphora,diafora,epifora,

chiasmul etc.

- structuri compozitionale frecvente: recurente, simetrii, opozitii etc.

- asonanta

- onomatopeea(armonia imitative).

Tema damnarii si a intruparii artistului neinteles intr-o alta identitate(dedublarea psihica)

Tema marii plecari (a calatoriei eterne spre necunoscut)

Tema naturii receptate ca stare sufleteasca, interioara

Tema iubirii resimtite ca traire nevrotica si esec

Motivul citadin al orasului si al targului provincial

Motivul toamnei si al ploii, semn al instrainarii de sine si al disolutiei fiintei izolate de lume

Motivul solitudinii umane (starea de "spleen" intr-un univers alienant)

Motivul instrumentelor muzicale (acompaniind in note grave sau stridente) melancolia si angoasa sufleteasca.

Alexandru Macedonski

Ciclul Noptilor

Poema rondelurilor

cei 11 Psalmi

George Bacovia

Scatei galbene

Cu voi . . .

Comedii in fond

Dimitrie Anghel

Poezii.Opere complete

Stefan Petica

Opere(cuprinde:Poeme.

Fecioara in alb. Cand Vioarele tacura. Moartea visurilor. Cantecul toamnei. Serenade demonice, editia din 1938)

Elena Farago

Soaptele amurgului

Poezii alese

Nu mi-am plecat genunchii

Ion Minulescu

Strofe pentru toata lumea

Nu sunt ce par a fi

MODERNISMUL

Tendinta estetica novatoare opusa traditionalismului, este o miscare culturala ampla, cuprinzand ansamblul curentelor postromantice (expressionism, ermetism, miscarile avangardei de la dadaism si suprarealism la constructivism si integralism).

Dupa modelul lui Charles Baudelaire, T. Arghezi a inaugurat la noi "estetica uratului" (diformul, amorful, dizgratiosul, grotescul, imudul,caricaturalul), transformat dintr-o .

- arta poetica

- meditatia

- poemul religios (psalmul)

- cantecul

- idila

- specii argheziene inedited: "creionul"; "inscriptia"; "gravura"

- poemul social

- invective (blestemul)

- epopeea sociogonica

- pamfletul liric

- poemul erotic

- elegia

- pastelul figurative

- meditatia

- poezia cu forma fixa(sonetul)

- balada culta

- poemul alegoric

Tema fauririi creatiei artistice (poezia ca arta a cuvantului)

Tema inspiratiei religioase, a poeziei existential-filozofice

Tema grotesc-tragica a universului carceral si a umanitatii decazute

Tema iubirii ca forma a cunoasterii si pletitudinii umane

Panteismul expresie a elanului frenetic dionisiac

Poezia ca forma de relevare si de amplificare a misterelor lumii

Tudor Arghezi

Cuvinte potrivite

Flori de mucigai

Carticica de seara

Versuri de seara

Ce-ai cu mine, vantule?

Hore

Lucian Blaga

Poemele luminii

Pasii profetului

In marea trecere

Lauda somnului

La curtile dorului

Ion Barbu

Dupa melci

Joc secund

. categorie artistica marginala intr-una centrala, alaturi de frumos.

Teoretizat de E. Lovinscu drept "un principiu de progres" asociat cu sincronismul capabil sa provoace "mutatia valorilor" artistice, modernismul are plasat in centru conceptual de autonimie a valorii estetice.

Conform teoriei sincronist-moderniste, numai iesirea din izolarea cultural-traditionalista(samanatorist- poporanista) asigurra interdependenta culturilor si genereaza un spirit comun al veacului (saeculum).

Modernismul lovinescian a orientat intreaga productie literara romaneasca interbelica spre obiectivare, citadinizare, intellectualism sis pre innoirea limbajului artistic.

- sarada(ghicitoarea poetizata)

- metafora(explicita si implicita: nominala, verbala, adjectivala si adverbiala; metafora filata; lantul metaforic)

- metafora "plasticizanta" si "revelatorie"(pentru un mister esential)

- paralelismul simbolic

- interogatia retorica

- invocatia poetica

- hiperbatul(dislocarea sintactica)

- anacolutul

- alegoria

- comparatia extinsa

- epitetul

- personificarea

- oximoronul

- tehnica ingabamentului

- versul liber

Iubirea ca stare de ispita, ca taina etern nedezvaluita si ca relevatie

Frenezia dionisiaca sublimate in contemplatia apolinica

"Jocul second" al artei ca o lume de esente ideale

Motivul filozofic al meditatiei asupra timpului

Motivul confruntarii omului cu moartea

Contemplarea astetica a formelor naturii, aflata sub semnul panteismului de sursa expresionista

Bucolismul atemporal si anonim motiv specific poetilor expresionisti si traditionalisti, care marcheaza atasamentul acestora pentru spatiul rural vazut ca model primordial.

Adrian Maniu

Langa pamant

Drumul spre stele

Cartea tarii

Cantece de dragoste si moarte

Versuri

Al. Philippide

Aur sterp

Stanci fulgerate

Visuri in vuietul vremii

Aron Cotrus

Neguri albe

In robia lor

Peste prapastii de potrivnicie

TRADITIONALISMUL

Curentul literar care apara traditia inteleasa ca o suma de valori expuse pericolului alterarii si degradarii, in confruntarea cu modernismul si cu experimentalismul exacerbate.

Definitorii pentru traditionalism sunt interesul pentru folclor (vazut ca un depozitar al traditiilor unui popor), pasiunea pentru istoria proiectata in mit si idealizarea valorilor arhaic-rurale ca modele originale de existenta.

Curentele literare de orientare traditionalista sunt

Samanatorismul, Poporanismul, Gandirismul, ultimul dezvoltat in jurul revistei "Gandirea"(1921-1944) si teoretizat de Nichifor Crainic (in lucrarea doctrinara "Sensul traditiei",1929).

- poemul elegiac

- poezia cu forma fixa (sonetul classic si modern)

- poemul religios

- meditatia

- poezia de natura asociata cu idila si egloga

- simbolul

- epitetul ornate

- metafora

- comparatia mitologica si religioasa

- personificarea

- paralelismul sintactic si simbolic

- repetitia si refrenul

- versul leitmotiv

- register stilistice (limbajul popular-arhaic)

- elemente de versificatie si de prozodie apropiate de perfectiunea formala; forme neoclasice.

Tema intoarcerii in trecut si a recuperarii lumii magice(veritabil model ordonator)

Satul mitic topos sacru al realitatilor primordiale conservate din timpuri stravechi

Absolutizarea dimensiunii spirituale autohtone prin riturile ortodoxiei ortientale si ale ruralismului

Reconcilierea cu universal natural prin regasirea tiparelor universului arhaic, mai aproapiat de insasi conditia umana

Asocierea ambiantei patriarhale a spatiului natal cu trairile umane perene: racordarea autohtonului la universalitate

Spiritualizarea emotiei lirice prin transpunerea sentimentelor in simboluri livresti

Vasile Voiculescu

Din tara Zimbrului

Parga

Poeme cu ingeri

Urcus

Intrezariri

Ion Pillat

Gradina intre ziduri

Pe Arges in sus

Satul meu

Biserica de altadata

Limpezimi

Tudor Arghezi

Ciclurile lirice Copilaresti, Buruieni, Martisoare etc.

Versuri de seara

Aron Cotrus

Cuvinte catre tarm

Rapsodie valaha

AVANGARDISMUL

Miscarile avangardiste (dadaismul, constructivismul, suprarealismul, integralismul, futurismul)

Contesta traditiile si canoanele estetice, radicand libertatea absoluta la rangul de criteriu unic al artei.

Curentul acorda atentie manifestelor literare, vede creatia ca un process in desfasurare, valorifica toate posibilitatile limbajului, pana la experimentul extrem.

- interferenta genurilor si a specilor artistice

- negarea oricarui raport logic, constient intre continut si forma artistica

- proclamarea dicteului automat si a libertatii absolute de expresie

- inspiratia din planul subconstient si din cel oniric (al visului)

- schematizarea, abstractizarea si geometrizarea limbajului liric

- o varietate de experimente versificatoare si prozodice.

Tema nonconformistului si a refuzului de a accepta conventionalitatea expresiei

Tema hazardului asociativ, care regleaza discontinuitatea programatica a poemelor

Revolta impotriva tabuurilor morale si sexuale

Motivul prozaismul, ales ca antidot al retoricii traditionale si al perfectiunii formale

Motivul cautatorului unui limbaj liric esentializat, capabil sa cenzureze emotia artistica.

Tristan Tzara

Manifestul depsre iubirea slaba si iubirea amara

Geo Bogza

Jurnal de sex

Poemul invective

Ilarie Voronca

Invitatie la bal

Incantatii

Ion Vinea

Ora fantanilor (volum publicat postum, in 1964)

NEOMODERNISMUL

Cultiva lirismul conceptual si livresc,bazat pe trairea in fictiune, pe exaltarea viziunilor himerice, pe sincretismul cult intre mitologia universala sic ea autohtona.

Ardeleanul estetic, Manifestul Cercului Literar de la Sibiu.

Propune "restaurarea goetheana" prin recuperarea unor modele estetice exemplare (neomodernism livresc in forme clasice).

Lumea de maine, manifestul "generatiei fara dascali", publicat de G. Dumitrescu in "Albatros", defineste generatia razboiului.

Refuzul "artei pentru arta" si pledoaria pentru arta sociala.

Parodierea temelor grave in forme ironice si sarcastice.

Intoarcerea la modelele liricii interbelice (Tudor Arghezi, Ion Barbu) si pretuirea celui dintai exemplu de poet postbelic (Nicolae Labis).

- elegia

- meditatia

- poemul reflexiv si gnomic

- paralelismul symbolic - poemul elegiac si meditativereligios

- poezia cu forma fixa(sonetul)

- balada culta

- comparatia mitologica

- alegoria

- poemul satiric

- invectiva

- parodia

- poemul epic si dramatic

- enumeratia

- hiperbatul

- ingambamentul si versul liber

- "cantecul" erotic

- elegia, meditatia

- poetica transparentei si simbolul ascensional

- metafora

- personificarea

- ingambamentul

- parodia

- poemul satiric

- poemul epic si dramatic

- comparatia

- registre stilistice adecvate

- versul liber si versul alb

Tema damnarii si a fatalitatii apasatoare

Tema poetului-histrion care isi traieste "rolurile"

asumate in forme lirice

Raportul dintre artistul cuvantului si opera sa

Ipostazele iubirii (divine, umane, artistice)

Fascinatia pentru universal livresc si intellectual ("Ideea amanta fara patima")

Obsesia razboiului si degradarea umanului in macelul mondial

Tema captivitatii exterioare si interioare, a inechitatii sociale, a pierderii identitatii collective si individuale

Motivul suferintei in detentie si al salvarii in spirit

Tema beatitudinii erotice cu trei marci stilistice: a "viziunii", a "jocului", si a simbolurilor matinale

Tema nasterii limbajului liric din trairea plenara a iubirii

Poezia cunoasterii si a intrebarilor asupra existentei

Tema indestructibilitatii finite umane

Emil Botta

Pe-o gura de rai

Versuri (ciclul Vineri)

Un dor fara satiu

Stefan Aug. Doinas

Omul cu compasul

Semintia lui Laokoon

Ipostaze, nascut in utiopia

Aventurile lui Proteu

Psalmi

Geo Dumitrescu

Libertatea de a trage cu pusca

Jurnal de companie

Ion Caraion

Omul profilat pe cer

Cantece negre

Lacrimi perpendiculare

Nichita Stanescu

O viziune a sentimentelor

Dreptul la timp

11 elegii

Necuvintele

In dulcele stil clasic

Starea poeziei

Noduri semne

Marin Sorescu

Singur printre poeti

Moartea ceasului, Tusiti

La Lilieci (I - IV)

Puntea (Ultimele)

Noua poezie se impune prin stiinta versificatiei, corporalizarea metaforelor (continut palpabil pentru forme abstracte) si prin asocierile neobisnuite de cuvinte .

Demitizarea fondului liric traditional prin expunerea problemelor existentiale grave intr-un registru expresiv simplu si firesc.

Capacitatea de a sesentializa dramele umane prezentate in cheie universala, depasind particularul.

Onirismul inteles ca spatiu imaginar al maximei libertati interioare si poetice.

Fuziunea esteticului cu eticul intr-o poezie grava, asumand realitatea traita responsabil (rezistenta artistului prin cultura).

- parodia

- enumeratia

- ingambamentul, utilizarea rimelor

- poemul epic si dramatic

- simbolul esentializat

- imagini vizuale si imagini sonore

- epitetul moral-afectiv

- versificatia traditionalista.

Tema intoarcerii la formele si sensurile existentei primordiale

Tema libertatii individului de a allege

Existenta umana proiectata parodic intr-o falsa viziune epopeeica

Tema iesirii brutale din spatiul copilariei

Tema vinovatiei morale individuale si collective

Motivul suferintei expiatorii

Leonid Dimov

7 poeme, Eleusis

Carte de vise, Semne ceresti

Ileana Malacioiu

Pasarea taiata

Ardere de tot

Linia vietii

Urcarea muntelui.

POSTMODERNISMUL

Bazat pe continuitatea parodica si ironica a operei predecesorilor, curentul are si trasaturi proprii: livrescul (citatul intertextual si parafraza culta), ludicul (jocul reinterpretarii nouluivechiului in literature), tehnica aglomerarii de materii (congestionarea spatiului poeziei), suprapunerea vocilor lirice (procedeu abolind si fictiunea artistica).

- poemul epic si oniric

- poemul alegoric

- paralelismul simbolic

- enumeratia

- comparatia extinsa

- alegoria

- metafora

- ingambamentul

- limbajul neologic

- versul liber si versul alb.

Tema biografiei individuale ridicare la rang de fapt universal

Motivul citadin al orasului congestionat de obiecte

Tema onirica a amplificarii ganeralizate (a realitatii immediate, a existentei, a aului creator, a materiei cosmice insesi), care produce o superrealitate in stare de ebulitie (explozie iminenta).

Mircea Cartarescu

Totul, Levantul

Plurivers, 50 de sonete .

Ion Stratan

Aer cu diamante(volum colectiv)

Iesirea din apa

Cristian Popescu

Cuvant-inainte

Familia Poepescu

Arta Popescu