Rolul Literaturii In Perioada Pasoptista

Rolul Literaturii In Perioada Pasoptista

1.Formularea ipotezei:

In perioada pasoptista se pun bazele literaturii noastre moderne si se contureaza identitatea culturala a literaturii("specificul national").

Scriitorii pasoptisti reprezinta o generatie solidara,care participa activ la procesul de constituire a indentitatii noastre nationale si de modernizare a societatii romanesti.Ei actioneaza pe mai multe cai: sunt participanti sau simpatizanti ai Revolutiei de la 1848,servesc prin opera literara idealurile social politice ale vremii si aspiratiile "sufletului romanesc",contribuie la intemeierea si dezvoltarea diferitelor institutii culturale: Presa,invatamantul,teatrul,societatile culturale etc.

Sub influenta ideologiei romantice,ei descopera si valorifica traditiil,istoria ,natura-elemente ale specificului national si principale teme literare.Sub aspect estetic,este o perioada de acumulare,de coexistenta a diverselor curente literare,"se ard etapele ",dar si o perioada in care se realizeaza modelele principalelor specii literare la noi.Prin creatiile lor contribuie la dezvoltarea limbii romane literare si a stilului beletristic.

2.Epoci culturale vizate:

Perioada pasoptisa(aprox. 1830-1860)

Perioada pasoptista (1830-1860) este o epoca de afirmare a literaturii nationale, in preajma Revolutiei de la 1848. Perioada se caracterizeaza printr-o orientare culturala si literara cu trasaturi specifice epocii de avant revolutionar, de emancipare sociala si nationala, de militare pentru realizarea Unirii.

Principala trasatura a literaturii pasoptiste consta in coexistenta curentelor literare, nu numai in opera aceluiasi scriitor, ci chiar si in aceeasi creatie. Curentele literare (iluminism, preromantism, romantism, clasicism, realism incipient) sunt asimilate simultan.

Pasoptismul este o ideologie literara niciodata sintetizata intr-un program particular si supusa unor comandamente exterioare: mesianism cultural si revolutionar, spirit critic, deschidere spre Occident si lupta pentru impunerea unui specific national, constiinta civica si patriotica, constiinta pionieratului in mai toate domeniile vietii, o retorica a entuziasmului si a trezirii la actiune.

Afirmarea unei generatii de scriitori, gazetari, istorici si oameni politici, numita de posteritate generatia pasoptista, determina inceputul modernitatii noastre culturale, o perioada de tranzitie si de prefaceri palpabile. Scriitorii pasoptisti au vocatia inceputurilor si, poate de aceea, disponibilitatea de a aborda mai multe domenii, genuri, specii, mai multe tipuri de scriitura. Polimorfismul preocuparilor individuale se explica in contextul epocii.

Pana la 1830 nu se poate vorbi la noi de o traditie a literaturii culte sau de o intentionalitate estetica a scrierilor literare. Constiinta faptului artistic, ideea de beletristica, se nasc in aceasta perioada, cand se petrece si transformarea autorului in scriitor. Curentele sunt importate o data cu formele, ideile literare vin impreuna cu tiparele narative sau prozodice. Occidentalizarea nu s-a produs brusc, ci a traversat etapa initiala a traducerilor, a adaptarii, a imitarii modelelor, a respectarii structurilor date (in fond, conform ideologiei clasicismului). Activitatea publicistica a lui Kogalniceanu, Russo, Alecsandri si Negruzzi, prin atitudinea lor lucida si responsabila, a contribuit la instituirea premiselor culturii romane moderne. "Dorul imitatiei s-a facut la noi o manie primejdioasa, pentru ca omoara in noi duhul national. [] Traducerile insa nu fac o literatura.' afirma Kogalniceanu in Introductie la Dacia literara, in 1840. Articol-prograra al romantismului romanesc, Introductia se axeaza pe evidentierea necesitatii de realizare a unei literaturi nationale originale si pune in miscare o schema de idei generale.

Literatura in perioada pasoptista:

Literatura pasoptista "acopera" ,ca denumire, o realizare in acelasi timp social,culturala,literara.In mod aproape unanim istoria literara fixeaza perioada literaturii pasoptiste intre finele deceniului al 3-lea al secolului trecut(aproximativ 1830) si finele deceniului al 6-lea(aprox. 1860).

Legata de importante evenimente social-politice aceasta delimitare cronologica nu are totusi nimic rigid: trebuie de precizat ca debutul perioadei pasoptiste este legat de iesirea Tarilor Romane de sub dominatia exclusiv otomana si inceputul unei "europenizari" economice:iar incheierea perioadei pasoptiste va fi marcata de realizarea celui mai aprins vis al generatiei,de Unirea Principatelor si de dobandirea libertatii politice..Dupa aceasta data,adica dupa 1860,frontul pasoptist se destrama in unitatea asigurata de idealurile commune apartinand trecutului.

Din punct de vedere literar,limitele perioadei des marcate de aparitia primelor scrieri declarat romantice si de orientarea pro-romantica a sensibilitatii publicului;astfel traducerea -la anul 1850-a Meditatiilor poetului romantic francez A. de Lamaraine de catre I.Heliade Radulescu capata aproape valoare de simbol.La cealalta extremitate a perioadei,anul 1860 aduce afirmarea la cultura noastra a unei noi generatii,a generatiei "pasoptiste":Odobescu,Hasdeu si N.Filimon devin cunoscuti intre 1860-1870.Aparitia lui M.Eminescu si impunerea unei mentalitati generate de Junimea si de critica lui Titu Maiorescu pun capat perioadei pasoptiste si postpasoptiste;odata cu primele poezii eminesciene se schimba fundamental stilul poetic romanesc,iar maniera pasoptista de a scrie versuri apare caduca.

Din punct de vedere cronologic dureaza prin urmare aproximativ intre 1830-1860;aceasta nu inseamna ca operele in spirit pasoptist nu ar fi existat si inainte de 1830;dupa si cum dupa 1860.O generatie de scriitori afirmati si dupa Revolutia de la 1848,scriitorii care aduc elemente noi,continuind-la liniile ei fundamentale-directiile literaturii pasoptiste apartin epocii postpasoptiste.In general exista o continuitate de stil si de spirit intre opera scriitorilor pasoptisti si a celor postpasoptisti: dupa cum arata si numele dat de istoria literara ceea ce ii apropie este mai important decat ceea ce ii desparte .

Epoca pasoptista inseamna,inainte de toate epoca inceputului literaturii noastre moderne si romantice;prin opera scriitorilor afirmati dupa 1830 se instaureaza un nou climat literar si o noua stare de spirit.Cultura trecutului-o cultura predominant feudala intarziata in raport cu restul Europei -va fi pusa in discutie din perspectiva modernizarii .

Tematica literaturii de la 1848 cuprinde in variate ipostaze,istoria (trecutul glorios, ruinele, mormintele, nestatornicia soartei), folclorul, descrieriile de natura.

Marile idealuri ale momentului erau: libertatea si unitatea nationala, liberatea sociala (in contextual revolutiei burgheze democratice, antifeudale ).

Aceste idealuri sunt ilustarte in tematica si mesajul creatiei lor literare ale scriitorilor care sunt participanti sau simpatizanti ai Revolutiei de la 1848 si pun arta in slujba telurilor politice ale epocii.

Specii clasice ( fabula, satira, epistola, imnul, oda, poemul eroic, comedia) coexista cu cele romantice ( meditatia, elegia, poemul filozofic, nuvela istorica si fantastica, aparitia dramei ), uneori in opera aceluiasi scriitor sau chiar in acelasi text. Fondul romantic ( teme, motive, atitudini) este uneori turnata in tipare ale secolului precedent, pentru ca literatura noastra nu a avut un clasicism individualizat, iar pasoptismul a recuperata simultan experiente literare manifestate succesiv in alte literature.

In poezie se cultiva specii clasice: epistola, satira, fabula ( Grigore Alexandrescu ), oda, imnul (Gheorghe Asachi, C. Bolliac, A. Muresan ); specii romantice: meditatia ( Vasile Carlova, D. Bolintineanu, Vasile Alecsandri ), balada ( Ion Heliade Radulescu, D. Bolintineanu ).

Reprezentanti ai literaturii pasoptise

VASILE CARLOVA(1809-1831)este primul poet roman modern.Cele cinci poezii publicate anunta,prin sensibilitate,prin nota meditative si eroica,generatia de la 1848.In Ruinele Targovistei,evoca in maniera preromantiza trecutul eroic in opozitie cu prezentul lipsit de glorie si inaugureaza la noi motivul ruinelor,ca vestigii ale slavei stramosilor:"O,ziduri intristate!O,monument slavit!/In ce marire nalta si voi ati stralucit . ".Poeziile erotice(Patorul intristat,Inserarea)au o nota elemgiaca in maniera poeziei pastorale:"Incet-incet si luna,vremelnica stapana,/Se urca pe-orizon campiile albind . ".

ANDREI MURESEAN(1816-1863) a participat activ la Revolutia de la 1848 din Transilvania si a propagat in presa vremii idei social-politice avansate.A scris un volum de poezii,avand acente revolutionare in accord cu idealurile epocii.Din lirica sa patriotica,poezia "Un rasunet" a devenit un adevarat imn la 1848,fiind pus ape note de Anton Pann.Retorismul versurilor ample,cu exclamatii si invocatii,exprima direct idealurile revolutiei democrate,de emancipare nationala:independenta politica,libertatea nationala,unirea provinciilor romanesti:"Priviti ,marete umbre,Mihai ,Stefan,Corvine,/Romana natiune,ai vostri stranepoti,/Cu bratele armate,cu focul vostru-n vine,/<<Viata-n libertate,ori moarte!>>,striga toti!".Denumita ulterior Desteapta-te,romane,poezia a dainuit prin vigoarea patriotismului,prin tonul puternic mobilizator al chemarii la lupta.

ION HELIADE RADULESCU(1802-1872)-Scriitor,filolog si indrumator literar,Ion Heliade Radulescu a fost o personalitate enciclopedica,fiind considerat un deshizator de drumuri in cultura romana.A fost implicat in evenimentele de la 1848,participand la redactarea proclamatiei de la islaz.Impreuna cu Dinicu Golescu infiinteaza Societatea literara(1872),care promoveaza ideile iluministe:dezvoltarea scolii romanesti,crearea unui teatru national,publicarea de gazette,de traduceri si de opera originale.Indruma teatrul si participa la infiintarea Societatii filarmonice(1833).

In Gramatica romaneasca (1828),autorul se dovedeste un reformator in domeniul limbii,sustinand idei infaptuite mai tarziu,in secolol sau,dar valabile si astazi:simplificarea alfabetului chirilic si introducerea treptata a alfabetului latin,pledoaria pentru fonetismul ortografic,imbogatirea limbii literare prin adoptarea neologismelor din latina si din limbile romanice,dar adaptate normelor libii roman,infiintarea unei academii care sa elaboreze dictioanare etc.

Are o contributie importanta la dezvoltarea literaturii romane moderne:infiinteaza reviste(Curierul romanesc,prima gazeta romaneasca,in 1829,urmata de Curierul de ambe sexe,Gazeta Teatrului National etc.),tipareste un numar impresionant de opera din literature universala,multe traduse chiar de el,incurajeaza si publica propriile lucrari literare sau de teorie si critica literara.

Ion Heliade Radulescu si-a adunat opera literara in volumul Culegeri din scrierile lui I.Eliad de proze si de poezie.Este autor de elegii,sonete,meditatii si ode care pornesc de la motive romantice.Capodopera sa este poemul Zburatorul(1844),prima expresie artistica reusita in literature noastra a acestui mit folkloric."Descoperirea"folclorului este datorata scriitorilor romantici in Europa si constituie una dintre sursele literaturii cu specific national din pasoptism.

In conceptie populara,zburatorul este o aparitie onirica si malefica,provocand suferinta tinerelor fete.Literatura romantica ii pastreaza semnificatia erotica,dar in valorizeaza pozitiv ca faptura miraculoasa,superioara,venita din alta lume la tanara care tanjeste(ca in Calin -file din poveste sau Luceafarul).Ion Heliade Radulescu initiaza aceasta modificare a semnficiatiei mitului.

Ca specie literara Zburatorul este o balada culta,care infatiseaza aparitia primilor fiori ai dragostei:"invaziunea misterioasa a dragostei[ . ]in plina agresiune.Fata in criza de pubertate e doborata de o boala necunoscuta,explicabila mitlogic si curabil magic"

Balada are o compozitie echilibrata,fiind structurata in trei secvente poetice:monologul liric al fetei care ii marturiseste mamei starile contradictorii si inexplicabile(de exemplu:Un foc s-aprinde-n mine,racori ma iau pe la spate,/Imi ard buzele ,mama,obrajii-mi se palesc!),pastelul inserarii in sat si aparitia miraculoasa a zburatorului ,redata in dialogul"suratelor":"Balaur de lumina cu coada-nflacarata,/Si pietre nestimate lucea pe el ca foc".Alternarea lirismului subiectiv cu cel obiectiv,amestecul de specii (idila,pastelul) si de categorii estetice(gingas,ironic,fantastic),antiteza confer baladei caracterul romantic.

GRIGORE ALEXANDRESCU(1810-1885) este unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai ideologiei si ai literaturii pasoptiste in Muntenia.

Debuteaza la Curierul romanesc al lui I.H.Radulescu,traduce din literature franceza su publica mai multe volume de poezii.Ultimul,meditatii,elegii,epistole,satire si fabule(1863),are ca titlu enumerarea unor specii romantice si clasice,ceea ce sintetizeaza si atitudinea estetica a scriitorului:"un elegiac de tipul romantic si in acelasi timp un moralist la modul classic".

Motivul ruinelor si meditatia de tip romantic asupra istoriei neamului il apropie de Vasilica Carlova,de care se ataseaza prin"reflexivitatea sa autentica,profunda".Poezia Umbra lui Mircea,La Cozia,publicata in 1844,in revista Propasirea,a fost inspirata de impresiile dintr-o calatorie facuta cu prietenul sau,Ion Ghica,in 1842,la manastirile din Oltenia.Poezia ilustratiei acestui current in literatura romana :tema istorica,motivele preromantice(al umbrelor,al zidurilor,al mormintelor,nocturnal,fantoma),imbinarea diferitelor specii lirice(meditatie cu elemente de elegie,de oda si de pastel),antiteza trecut-prezent,particularitatile stilului rhetoric(invocatia si exclamatia retorica,gradarea,hiperbola)."Evocarea are drept scop sa trezeasca din amortire contemporaneitatea prin exaltarea vechilor virtuti",prin valoarea de model pentru tanara generatie a domnitorului Mircea cel Batran(figura exemplara si pentru Mihai Eminescu in Scrisoarea III):"Noi citim luptele voastre,cum privim vechea armura/Ce un urias odata in razboaie a purtat/..[ . ]/Ne-ndoim dac-asa oamnei intru adevar au stat".

Poet,prozator,publicist,om politic,participant entuziast la revolutia de la 1848 si diplomat,Dimitrie Bolintineanu(1825/1819-1872)debuteaza in literature cu elegia O fata tanara pe patul mortii,publicata de I.H.Radulescu in Curierul de ambe sexe,in 1842.Opera lui intinsa,dar inegala ca valoare se compune din legende istorice,elegii,balade fantastice,satire,romane,literature de calatorie,drame istorice,biografii romantate etc.Romanele de tip sentimental Manoil si Elena sunt dintre primele opera representative pentru aceasta specie in literatura romana.

Concluzii