SOFTWARE DE BIBLIOTECA

SOFTWARE DE BIBLIOTECA

Suportul soft pentru sistemele de biblioteca integrate este compus din module orientate in jurul functiilor principale ale unei biblioteci prin intermediul carora se se pot desfasura toate procesele informationale din institutie.

Bibliotecile care doresc sa se informeze pot achizitiona de la diversi producatori sau furnizori programe de biblioteca care sa raspunda solicitarilor lor. Exista deja o piata bine organizata de software de biblioteca, cu produse diversificate, menite sa raspunda celor mai diverse cerinte ale beneficiarilor.

Producatorii realizeaza programe dedicate care accepta structuri de date unanime recunoscute la nivel international (standardizate) si care permit schimburi de date bibliografice catre institutii de informare si documentare.

Bibliotecile care au luat decizia de a achizitiona un software integrat de biblioteca vor trebui sa analizeze cerintele la care raspunde aceasta precum si conditiile de cumparare in vederea formularii unei optiuni. Achizitionarea unui pachet de programe este o decizie importanta pentru biblioteca, cu repercursiuni asupra activitatii de viitor si nu poate fi facuta la intamplare sau bazata pe o analiza de suprafata.

În negocierea cu furnizorul biblioteca trebuie sa aiba in vedere o serie de cerinte la care trebuie sa raspunda acesta:

. Metodologia de instalare.

. Pregatirea personalului pentru utilizarea produsului.

. Asistenta la implementare:

- conversia bazelor de date existente;

- asigurarea functionarii modulelor;

- dezvoltarea, pornind de la propunerile benefeciarilor.

. Salvari si refaceri dupa eventuale dezastre.

. Conditii financiare:

- pretul produsului;

- garantia inclusa in pretul de achizitie si taxa de intretinere

- necesitatea ,obligatia de a face dezvoltare de hard sau

de soft de retea;

- posibilitatea de plata in rate (cu sau fara dobanda).

. Garantia (modul in care se face interventia si la cat timp de la solicitare).

. Relatiile contractuale.

. Flexibilitatea sistemului.

. Limba in care este scrisa interfata cu utilizatorul.

. Posibilitatea de import-export a sistemului achizitionat intr-un format standard de schimb de date (format de tip MARC).

. Existenta si starea de buna functionare a modulelor: achizitie, catalogare, control periodice, circulatie, administrare sistem etc.

. Capacitatea de a lucra in retea de LAN-uri si in retele nationale si internationale (protocoale de tip tcp/ic, Z 39.50).

. Siguranta sistemului (asigurata prin softul insusi). (1)

Pachetele de programe in domeniul sistemelor integrate de biblioteca sunt bazate pe modelele client-server. Modului client server presupune separarea softului de aplicatii (softul specific clientului) de softul utilizat pentru gestiunea datelor (server). Utilizatorul solicita servicii pe care serverul le ofera, comunicarea intre ele realizandu-se pe baza unor protocoale de comunicatii stabilite.

Alte componente soft sunt reprezentate de softul de baza necesar oricarui tip de configuratie hard (sistem de operare, utilitare, soft de gestiune a retelei etc), precum si de softul intanlit in alte tipuri de sisteme informatizate (soft pentru gestiunea personalului contabilitatea etc).

Softwareul de biblioteca cuprinde: pachete de programe pentru gestionarea retelei locale; pachete de programe pentru telecomunicatia de date; pachete de programe pentru recunoasterea optica a caracterelor utilizate, de regula, in acele biblioteci care realizeaza baze de date full-text (2)

Bibliotecile romanesti au inceput sa achizitioneze tehnica de calcul dupa 1990 cand au aparut pe piata PC-urile, CD-ROM-urile, imprimante performante la un pret relativ scazut. Astfel ,Biblioteca Nationala a trecut la elaborarea unor instrumente de informare utilizand CDS/ISIS. Pachetul de programe CDS/ISIS a fost elaborat sub egida UNESCO si implementat pe microcalculatoare si pe PC-uri.

Pentru a veni in sprijinul diferitelor organisme de informare si documentare, din tari mai putin dezvoltate economic deci cu resurse limitate pentru investitia in domeniul informarii si documentarii, UNESCO a elaborat acest software si l-a distribuit gratuit tuturor celor interesati. Conditia pe care trebuie sa o respecte cel care achizitioneaza pachetul de programe CDS/ISIS este de a nu folosi acest program in scopuri comerciale.

Programul CDS/ISIS lucreaza pe baza de meniuri. Utilizatorul are la dispozitie un meniu (un ecran) in care sunt enumerate functiile. Acestea pot fi apelate prin testarea unui anumit caracter.

Functiile principale ale pachetului de programe CDS/ISIS sunt urmatoarele:

ISISENT - Serviciu de introducere a datelor.

ISISRET - Servicii de regasire a informatiilor.

ISISPRT - Servicii de sortare si tiparire.

ISISINV - Serviciile fisierului invers.

ISISDEF - Serviciul de definire a bazei de date.

ISISXCH - Serviciile fisierului principal (schimburi de date si salvari).

ISISUTL - Serviciile utilitare ale sistemului

ISISPAS - Servicii de programare avansata.

Toate meniurile au o optiune de iesire (intotdeauna specificata prin litera X) pentru a reveni la meniul precedent sau pentru a parasi CDS/ISIS.

Utilizarea CDS/ISIS a fost o etapa importanta pentru dezvoltarea sistemelor automatizate de biblioteca. A permis personalului institutiilor de informare si documentare sa se familiarizeze cu tehnica de calcul, sa inteleaga rolul si locul calculatorului in procesul muncii, sa identifice restrictiile (legate de corectitudinea introducerii datelor, coerenta codificarilor etc) astfel incat sistemele sa raspunda cerintelor pentru care sunt construite. De asemenea, CDS/ISIS a ajutat personalul de biblioteca sa inteleaga in mod corect utilitatea noilor tehnologii si necesitatea unor echipamente si produse soft performante.

Urmatoarea etapa a fost achizitionarea unor pachete de programe dedicate ce permit construirea bazelor de date si asigurarea functiilor specifice (achizitie, prelucrare, imprumutul documentelor, elaborarea publicatiilor secundare de informare etc).

Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti este prima biblioteca din tara care a trecut la imprumutarea unui soft integrat, dedicat informatizarii bibliotecilor pachetul de programe VUBIS. Într-un sistem integrat, informatia tratata de un modul este automat accesibila si celorlalte module.

VUBIS este un soft format dintr-un ansamblu de cinci module integrate la care se adauga un modul de gestiune a sistemului. Modulele VUBIS sunt:

- catalogare

- achizitie

- controlul periodicelor

- circulatia documentelor

- catalogul on-line pentru public (OPAC)

- gestiunea sistemului

Subsistemele bibliografice (modulele de catalogare si de cautare) constituie nucleul programului VUBIS.

VUBIS este un sistem deschis: permite comunicarea prin periferice cu alte sisteme bibliografice. De asemenea, este posibila punerea fisierelor pe CD-ROM si consultarea lor cu ajutorul VUBIS-ului.

În dezvoltarea acestui software, un accent aparte a fost pus pe OPAC: sistemul este condus in totalitate prin meniuri; datele introduse de utilizatori sunt reduse la meniu; sistemul afiseaza intotdeauna in acelasi loc pe ecran optiunile disponibile; prezentarea ecranelor este clara; activitatea de trecere de la un ecran la altul se realizeaza cu usurinta; cautarile sunt orientate de mesaje introductive explicative; sistemul reactioneaza la greseli prin mesaje de ajutor la fiecare intrebare pusa, etc.

În afara de BCU Bucuresti, in Romania VUBIS mai functioneaza la B.C.U. Cluj, B.U. Brasov; B.U. Politehnica Bucuresti.

TINLIB este unul dintre cele mai performante sisteme integrate de biblioteca pe plan mondial. Pana in prezent este utilizat de aproximativ 3000 de biblioteci in peste 55 de tari si este tradus in 30 de limbi. Flexibilitatea si capacitatea sa de a face fata in cele mai complicate situatii au determinat bibliotecarii americani sa il declare "sistemul cel msi performant in anul 1994'.

În Romania, Biblioteca Nationala si o serie de biblioteci judetene folosesc programul TINLIB. Prin conectarea la Biblioteca Nationala se va putea realiza reteaua bibliotecilor publice.

Cele mai importante din calitatile sistemului sunt: viteza de lucru deosebit de mare, posibilitatile de utilizare pe diverse platforme (de la un simplu computer ce lucreaza cu MS-DOS la retele locale sau completare mainframe ce ruleaza cu UNIX pentru retele locale sau internationale), utilizarea foarte simpla, complexitatea (acopera intreaga gama a activitatilor ce se desfasoara intr-o biblioteca).

Modalitatile de regasire a informatiei sunt multiple (de la cele mai simple-titlu, autor si pana la cautari complexe de tipul cercetarilor bibliografice). În plus, fata de procedeele clasice de regasire a informatiei. TINLIB poseda o facilitate unica: navigarea prin informatie (procedeu deosebit de util utilizatorilor pentru a ajunge la informatia dorita fara a sti de la inceput datele exacte ale informatiei solicitate).

Modelele pachetului de programe TINLIB sunt:

- catalogare

- OPAC

- circulatie

- achizitie

- controlul serialelor

- import/export (permite schimbul de date intre TINLIB si alte sisteme integrate de biblioteca sau baze de date)

- generator de rapoarte

- comunicarea (permite comunicarea cu alte sisteme TINLIB aflate la

distanta)

- editor MARC

- imprumut interbibliotecar

- documentare (modul specializat pentru birouri de documentare - functioneaza cu full-text).

Prin facilitatile pe care le ofera, TINLIB se comporta ca un veritabil translator intre bibliotecar si utilizator.

Programul ALEPH este un sistem on-line, complet integrat, foarte flexibil, bazat pe tabele de parametri, cu ajutorul carora poate fi adaptat cerintelor specifice bibliotecii ce utilizeaza sistemul. Modificarile pot fi facute chiar de catre bibliotecarii institutiei beneficiare. Suporta standarde bibliografice MARC. Programul are posibilitati de gestiune a mai multor baze de date independente, pe acelasi sau pe mai multor servere, intr-un mod transparent (se pot realiza in acest mod cataloage virtuale). Posibilitatea realizarii unor retele de biblioteci constituie un argument important in alegerea ALEPH-ului. De asemenea, suporta protocolul de comunicatii 239.50/SR. Are o structura de sistem deschis bazat pe protocoale TCP/IP client/server. Programul ofera toate modelele necesare activitatii din biblioteca. Din momentul instalarii programului ALEPH, toate modulele sunt accesibile si pot fi utilizate in functie de capacitatea de adaptare si fortele fiecarei biblioteci.

Accesul utilizatorilor la module se face pe baza de parole, autorizari pe diferitele functii si pe baza nivelelor utilizatorilor. Bazele de date sunt foarte bine protejate si se poate afla cu usurinta cine si cand a facut vreo modificare.

Modulele programului ALEPH sunt:

- OPAC

Catalogare

- Întretinerea fisierelor de autoritate

- Achiztitie

- Circulatie

- Seriale

- Împrumut interbibliotecar

- Utilizare Batch

- Gestionarea utilizatorilor (parole) si a functiilor permise pentru fiecare utilizator.

Pana in prezent, programul ALEPH a fost instalat si este utilizat din 1995 in Biblioteca Centrala Universitara din Timisoara, in Biblioteca Universitatii Politehnica din Timisoara iar din 1996 si in Biblioteca de Stiinte Agricole din Timisoara. Va fi instalat in Biblioteca Academiei Romane din Bucuresti si in Biblioteca Filialei Academiei din Timisoara. (3)

O experienta aparte in implementarea unui sistem de informare automatizat in cadrul unei biblioteci specializate este cea realizata de Biblioteca Universittaii de Medicina si Farmacie din Cluj-Napoca. Aceasta a implementat pe o retea locala de PC-uri un soft dedicat AlICE.

Implementarea sistemului si construirea bazei de date a inceput in ianuarie 1994. Primul modul intrat in functiune a fost cel de catalogare utilizat pentru construirea bazei de date, inregistrarile continand descrierea bibliografica, numarul de inventar, cota si descrieri pentru reluarea continutului. Modulul de achizitie permite evidenta bibliografica si contabila. Prin modulul de circulatie se realizeaza tranzactiile de imprumut folosindu-se in acest scop barcoduri. (4)

Din toamna anului 1997, Biblioteca Academiei de Studii Economice din Bucuresti a achizitionat un software denumit: Library for Universal - L4U, versiune 1996. A fost preferat acest program pentru ca permite accesul direct din programul de biblioteca pe reteaua Internet si pentru ca ofera posibilitatea de a fi rulat pe o retea Windows 95 si Windows NT.

Programul este structurat pe mai multe module, dintre care cele mai puternice sunt: modulul de achizitii, OPAC-ul, modulul de cautare, modulul de circulatie. Pentru setarea in functie de necesitati a configuratiei diferitelor module, ca si pentru stabilirea nivelelor de parole, exista un modul special numit Preferinte structurat pe sase sectiuni: cercetare pentru studenti, intrari presetate, cuvinte cheie/fiser de autoritati, circulatie, barcod-uri, MARC/setari avansate.

Modulul de cautare are o configuratie grafica ce il face foarte prietenos si atragator pentru utilizator.

Programul contine si un modul de import-export de date inregistrate in format US-MARC cu posibilitatea de a adopta etichetele campurilor importante la formatul folosit de L4U. De asemenea, programul contine si doua module puse la dispozitia bibliotecarilor: modulul de rapoarte si etichete si modulul de procesare de texte. (5)

Pachetele de programe implementate in Romania, desi sunt elaborate de producatori diferiti, au o caracteristica comuna: permit crearea si gestionarea bazelor de date specifice pentru procesele de informare si documentare desfasurate de biblioteca. Accesul on-line la aceste baze de date este doar o problema de organizare a infrastructurii de comunicatie.

În evaluarea programelor de biblioteca se folosesc o serie de criterii in raport cu principalele functii pe care trebuie sa le asigure o biblioteca: achizitia documentelor; catalogarea; clasificarea-indexarea; imprumutul intern si international catre public; accesul on-line al publicului la cataloage; transferul de informatii catre alte sisteme; elaborarea de publicatii de informare secundare (bibliografii, statistici); controlul serialelor.

În plus, la aceste criterii de evaluare se adauga caracteristici legate de interfata cu utilizatorul si interfata pachetelor de programe cu standardele internationale pentru comunicatie - ISO 2709.

Orice software dedicat proceselor de informare documentara trebuie sa aiba difinite o structura de baze de date, un format pentru introducerea datelor, o structura de fisiere sau campuri utilizate pentru acces direct precum si formate de afisare dupa care datele stocate in bazele de bate sa fie vizualizate.

Un software poate avea o anumita structura interna pentru date care difera de la un pachet de programe la altul; interfata cu utilizatorul in introducerea datelor poate sau nu sa respecte campurile si subcampurile unui format si programul dedicat sistemului de biblioteca, dar trebuie sa permita o interfata catre un format international.

Programele de biblioteca pot fi prezentate sub forma unui tabel comparativ (prin intermediul modulelor orientate in jurul functiilor principale ale unei biblioteci).

Astfel pentru Europa avem:

Module functionale acoperite de pachetele

soft utilizate in biblioteci (in Europa)*

*S-au utilizat notatiile:

A - Achizitie

IB - Împrumut interbibliotecar

P - Prelucrare

C - Circulatie (imprumut)

O - Acces on-line la cataloage

S - Controlul serialelor

Dupa cum se poate observa, cu putine exceptii, toate produsele soft ai implementate module caracteristice sistemelor de biblioteca. Alegerea unui produs sau altul depinde de performantele pe care trebuie sa le atinga in raport cu criteriile stabilite de bibliotecile in care se implementeaza. (6)

Referinte bibliografice

STOICA, Dan. Automatizarea in B.C.U. "Mihai Eminescu" Iasi.

În : Buletunul Asociatiei Bibliotecilor din Învatamant - Romania.

vol. 8, nr. 4, 1997, p. 29

BANCIU, Doina. Sisteme automatizate de informare si

documentare. Bucuresti: Editura Tehnica, 1997, p. 78-79

OSTAFE, Doina. Primii pasi ai Bibliotecii Centrale Universitare

din Timisoara spre biblioteca virtuala. În: Buletinul Asociatiei

Bibliotecarilor din Învatamant-Romania. vol. 8, nr. 4, 1997, p. 22-

BANCIU, Doina. op. cit. p. 88

CHITORAN, Anuta;IVANOV, Vladimir. Biblioteca Academiei de

Studii Economice. În: Buletinul Asociatiei Bibliotecarilor din

Învatamant-Romania. vol. 8, nr. 2, 1997, p. 50

BANCIU, Doina. op.cit. p. 75-77

Concluzii

O biblioteca moderna isi va desfasura cu greu activitatea fara asimilarea noilor tehnologii. Noile tehnologii ale informaticii si ale telecomunicatiilor transforma bibliotecile in adevarate centre de comunicare iar manifestarile culturale care se organizeaza in incinta bibliotecilor maresc importanta lor.

Se pare ca bibliotecile au intrat intr-o noua etapa de evolutie marcata de asimilarea formatelor electronice. Asimilarea noilor tehnologii nu va modifica insa conceptul de "biblioteca" ci va determina doar noi nuantari ale acestuia. Bibliotecile sunt structuri ce au continuitate in timp sub aspectul functiilor si activitatilor efectuate.

Bibliotecile nu sunt si nu vor fi invechite ca functie de cunoastere si de diseminare a informatiei; invechite pot fi mijloacele si stilul lor de activitate. Tipul de structura care aduna, organizeaza si disponibilizeaza informatia este indispensabil societatii, indiferent care ar fi nivelul ei de dezvoltare tehnologica.

Informatizarea produce o serie de mutatii la nivelul bibliotecilor: se reorganizeaza circuitul informatiei (pe orice fel de suport); se imbunatatesc si se diversifica serviciile oferite utilizatorilor; se produc o serie de modificari la nivelul meseriei de bibliotecar; biblioteca devine preocupata de dezvoltarea unor forme de cooperare cu alte institutii; se confrunta cu noi probleme manageriale; apare necesitatea adopatrii unor noi standarde de biblioteca in concordanta cu modificarile produse de noile tehnologii; se impune adoptarea legislatiei bibliotecii traditionale la specificul bibliotecii informatizate.

Informatizarea bibliotecilor contribuie la eficientizarea activitatii bibliotecilor, permite consultarea de la distanta a fondului de documente al bibliotecii, determina cresterea puterii de informare a bibliotecilor prin utilizarea instrumentelor computerizate de interogare a bazelor de date proprii si externe. De asemenea, informatizarea permite realizarea catalogarii partajate, evitarea paralelismelor in activitatile de achizitie a documentelor, crearea de baze de date locale si integrarea acestora in circuitul national si international, cresterea calitatii informatiei datorita metodologiei unitare de prelucrare si a posibilitatilor multiple de regasire.

Informatizarea cu toate facilitatile pe care le ofera nu rezolva insa, toate problemele cu care se confrunta bibliotecile. Functionarea unei biblioteci se datoreaza, in principal interactiunii a trei elemente: tehnologie, finante, personal, integrate intr-un context managerial.

Noile tehnologii ale informaticii sunt parte a tehnologiilor de biblioteca; sunt cele mai evoluate si mai performante tehnologii dar nu singurele de care are nevoie o biblioteca. Astfel, bibliotecile au nevoie de aparate si mecanisme care sa serveasca la manipularea la raft, in depozite a documentelor transportul acestora in interiorul cladirilor, asigurarea controlului si supravegherii starii cladirilor si a conditiilor de depozitare pe care le ofera acestea; asiguraraea fotocopiilor acolo unde este necesar etc.

Desi par mai putin importante decat calculatoarele, tehnologiile mecanice, diversele aparaturi de copiat, de control a conditiilor din depozite, antifurt etc, sunt indispensabile bibliotecilor.

O biblioteca mare, complet informatizata dar fara depozite mecanizate nu este foarte eficienta sub aspectul circulatiei documentelor. Un calculator oricat de performant ar fi nu poate transporta un document de la depozit pentru a fi oferit utilizatorului. Un depozit mecanizat permite bibliotecilor sa ofere cat mai rapid cu putinta un document utilizatorilor si apoi sa-l reaseze la raft.

Întalnirea dintre informatii si tehnologia computerilor si a telecomunicatiilor produce modificari si la nivelul cladirii pentru biblioteca (suprafata acesteia si modul in care sunt amplasate incaperile). Bibliotecile ce-si desfasoara activitatea in cladiri adaptate pentru a deveni biblioteci se pot confrunta cu o multitudine de probleme in momentul in care iau decizia de informatizare. Bibliotecile (in special cele universitare) trebuie sa se preocupe sa le ofere utilizatorilor conditii de studiu si implicit sa le ofere echipamentul necesar utilizarii Internet-ului sau a altor baze de date. O mare parte din spatiul pentru public al bibliotecilor va fi ocupat de calculatoare care vor oferi utilizatorilor posibilitatea sa se informeze fara a apela la documente.

Resursele financiare nu pot tine pasul cu evolutia noilor tehnologii. Criza economica pe care o traverseaza numeroase tari se pare ca a patruns si in biblioteci. De la an la an, bibliotecile dispun de resurse financiare tot mai mici (sau considerate insuficiente pentru indeplinirea scopurilor propuse). De aceea, structurile documentare sunt obligate sa-si regandeasca activitatile (tinand cont de raportul cost-rezultate), se stabilesc prioritati, sa se indrepte spre cooperaraea cu alte structuri similare. O mare parte din costurile unei biblioteci vor fi dirijate spre achizitionarea de echipamente specifice noilor tehnologii; spre plata unor taxe, abonamente legate de accesul la retele si baze de date; spre achizitionarea de forme digitale ale informatiei si mai putin achizitionarea informatiei in formele traditionale.

Costuri importante vor fi legate de pregatirea si perfectionarea personalului. De calitatea personalului angajat depinde in mare masura calitatea srviciilor oferite de biblioteca. Acum, mai mult ca niciodata utilizatorii au nevoie de bibliotecari intrucat se confrunta cu o productie de informatie in crestere, un numar si o diversitate crescute de medii ce ofera informaaii; cresterea posibilitatilor de regasire a informatiilor cu posibilitatea utilizarii unui numar crescand de surse de informatii de la un loc de munca central.

Fara ajutorul specialistilor este greu de presupus ca un utilizator va ajunge in timp util la informatia adecvata nevoii sale de informare s-au va gasi informatii despre care nu are nici un fel de reper bibliografic.

Bibliotecarii trebuie sa aiba o serie de aptitudini fundamentale: capacitatea de a rationa si a lua decizii; de a comunica si lucra in echipa; un volum de cunostinte teoretice si disponibilitatea de a asimila noile evolutii ale domeniului biblioteconomic. Bibliotecile trebuie sa dispuna de personal suficient si bine pregatit pentru postul pe care-l ocupa. De asemenea, fiecare sarcina trebuie sa dispuna de un spatiu suficient, sa se reduca deplasarile inutile (in special in fluxul de prelucrare), sa se echipeze posturile cu materiale care sa ajute activitatile, sa elimine muncile repetitive etc.

Sistemele automatizate integrate de biblioteca permit informatizarea operatiilor de baza necesare sustinerii serviciilor de biblioteca si mai mult decat atat, calculatoarele incep sa transforme modul in care sunt oferite utilizatorilor serviciile traditionale si sa asigure premisele crearii unor servicii complet noi, care beneficiaza din plin de posibilitatile de accesibilizare si furnizare a informatiei.

Serviciile de calcul online integrate pot sa urmareasca un document de la decizia de selectie pana in momentul in care poate fi oferit utilizatorilor (deci si pe parcursul achizitiei prelucrarii, asezarii la raft). În plus, sunt eliminate o serie de sarcini de rutina, respectiv care constituie si acum o parte a activitatii de biblioteca. Se poate realiza o partajare a resurselor si se pot oferi servicii de posta electronica, interogarii de baze de date specifice (CD-ROM sau full-text), intocmirea automata a unor bibliografii dupa diverse criterii etc.

De fapt, un sistem integrat de biblioteca reprezinta un sistem automatizat care dispune de o baza de date centrala gestionata cu un software adecvat prin intermediul caruia se asigura toate functiile specifice unei biblioteci (achizitia documentelor, prelucrarea documentelor, servicii informationale, schimbul international de publicatii, transferul de informatii catre alte sisteme etc). Baza de date centrala a unui sistem integrat de biblioteca poate fi divizata in alta baza de date pe criterii stabilite de utilizator sau dictate de specificul bibliotecii. Din punct de vedere al utilizatorului, divizarea bazei de date nu se observa, acestea fiind prelucrata in fapt de software-ul de gestiune.

Crestrea volumului de informatie stocata pe suporti citibili pe calculator si a necesitatii de comunicare a informatiilor intre diverse sisteme a determinat bibliotecile sa acorde o mare atentie posibilitatilor de interconectare a calculatoarelor.

Accesul la retelele automatizate de informare creeaza utilizatorului facilitati de informare deosebite, in special prin marirea campului de investigare asupra unor subiecte de interes. Informarea prin retele este unul din cel mai moderne si mai importante servicii in care cooperarea si colaborarea intre diverse organisme de informare are un rol esential.

Asigurarea compatibilitatii intre sistemele de informare este o conditie de baza in schimburile de informatii. Compatibilitatea inseamna respectarea acelorasi principii si reguli pentru descrierea documentelor, adoptaraea unor formate de inregistrare compatibile, folosirea unui sistem de indexare cat mai simplu si cat mai raspandit etc. În privinta echipamentelor, acestea trebuie sa respecte regula de sistem deschis (OSI), adica echipamente compatibile constructiv.

Informatizarea obliga bibliotecile sa-si raspandeasca procesele si serviciile specifice, sa studieze si sa analizeze fenomenele societatii informationale prin prisma propriilor activitati si sa-si desfasoare activitatea si sa ia decizii adecvate realitatilor concrete ale lumii informationale.

VI. BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

X X X Automated Acquistions: Issues for the Present and Future.

New York; London:The Haworth Press, 1989

BANCIU, Doina; LARSEN, Patricia. Lexic de informatica documentara. Bucuresti: Editor Revista 'Biblioteca', 1993.

BANCIU, Doina; BORA, Mihaela. Automatizarea bibliotecilor din Romania. Programul de automatizare la Biblioteca Nationala a Romaniei. În: Pro- bleme de Informare si Documentare, vol. 31, nr. 3-4, 1997.

BANCIU, Doina. Sisteme automatizare de informare si documentare. Bucuresti:

Editura Tehnica, 1997.

BOSS, Richard W. The Library Manager's Guide to Automation. Boston: GK Hall, 1990

BOSS, Richard W. Automating Library Acquisitions: Issues and Outlook. White Plains.    New York: Knowledge Industry Publications, 1982

X X X Catalogare. Clasificare - indexare. Traduceri de texte de

specialitate. Vol. II. Bucuresti: BCU Bucuresti, 1996

CRAWFORD, Walt; GORMAN, Michael. Future Libraries: Dreams, madness and reality. Chicago; London: American Library Association, 1995

X X X Collection Assessment and Acqusition Budgets. New York; London: Harwood Press, 1992

X X X Euro Librarianship: shared resources shared responsabilities.

New York: The Haworth Press, 1992.

EVANS, Eduard. Developing Library and information center collections. Littleton,

Colorado: Libraries Unlimited, 1987

GRAHAM, Barbara S. Integrating New Technology Researth Librarier center the future.

62-nd; IFLA General Conference, Booklet 2. Beijing, China, 25-31 August 1996.

HOBOHM, Hans - Cristoph. The impact of New Tehnology on Libraries. 62-nd; IFLA    General Conference, Booklet 2. Beijing, China, 25-31 August 1996.

JACQUESSON, Alain. L'informatisation des bibliotheques. Paris: Editions du Cercle de la Librairie, 1992

JAKOBIAN, Francois. L'information scientifique et technique. Paris: Presses    Universitaires de France, 1995

LINE, Maurice; VICHERS, Stephen. Universal Availability of Publication. New York; London; Paris: K G Saur, 1983

PRINS, Hans. The image of the library and information profession. Munchen; New Providence: Saur, 1995

RICHTER, Brigitte. Ghid de biblioteconomie. Bucuresti: Editura Grafoart, 1995.

SAFFADY, William. Introduction to Automation for Librarians. Chicago; London: American Library Association, 1994

SALAUN, Jean - Michel. Marcketing des bibliotheques et des centres de documentation.    Paris: Edition du Cercle de la Librairie, 1992.

SPILLER, David. Book Selection. An introduction to Principles and practice. London:

Clive Bingley, 1996

WHITTAKER, Kenneth. The basies of Library - Based user services. London: Library    Association Publishing, 1993