-STUDIU DE CAZ-

-LATINITATE SI DACISM-

"Izvoade" de Lucian Blaga

(editura Humanitas,2002)

Scoala ardeleana-latinista

In cadrul acestui capitol, autorul incearca sa realizeze o revizuire a unei scoli ardelene-latiniste, cu dezavantajul nestiintei documentare, insa cu avantajul unei priviri de ansamblu, nestingherita de amanuntul doct si de multe ori derutant.

Lucian Blaga nu incearca sa reabiliteze tot alaiul de greseli a acestei scoli.Latinistii cautau sa intrezareasca prototipul latin sau "orighinalul", cum ziceau ei. Ei vizau sa apropie cat mai mult limba romaneasca de prototipul latin <<o ingereasca sete de "puritate" i-a indemnat sa mature tot ce li se parea strein si "barbar">>.

In primele numere ale revistei "Gandirea" a fost publicat in 1921 un articol tineresc intitulat "Revolta fondului nostru nelatin", in care se punea un accent apasat pe dacismul nostru.

Imaginea neconturata lasata de invatamantul liceal cat priveste acesti latinisti este aceea a unor imbacsiti de carte, a unor utopisti cu privirea intoarsa spre trecut, intru catva a unor straini de realitate

"Romanii . dupa ce apuca la ceva . mai toti isi uita de sine, isi uita de sangele din care sint parasiti si numai pre cei misei inalta, pre aceia ii ridica din gunoi, iar pre cei vrednici ii urgisasc, ii strica unde pot ca ei singuri sa se vada a fi temeiurile neamului romanesc, pre care il sugruma si-l impiadeca de la sporirea inainte"-Sincai 1809- pag. 106

Latinistii trebuiau sa ridice un popor, lasat cu secole in urma, la inaltimea unui "veac prealuminat". "Cartea" si "invatatura" erau pentru ei mijloacele unei mutatii istorice ce trebuia grabita si stimulata pe toate caile.

Filozofia ocupa un loc insemnat in domeniile amintite de latinisti, iar atmosfera in care se desfasura acest mecanism al cartii era de zbucium. Viata latinistilor era din cele mai framantate, siliti sa cutreiere singuri, cu saptamanile, tinuturi si tari, sa-si aduca volumele, tot de ei scrise

Problema latinistilor era desprinderea unui univers lingvistic romanesc de pe un fundal de romanitate pura- problema constructiva. Latinistii se gasesc in cautarea fenomenului originar al limbii romanesti, spre a da un foarte ilustru exemplu.

"Modul lor de a desfasura si de a propune aceasta problematica ne invita sa le atribuim profunde inclinari filozofice"-pag.166

Eforturile latiniste si-au gasit expresia cea mai indrazneata in teoria lui Petru Maior. "Fiindca limba cea romaneasca e latineasca, celui ce va sa cerce inceputul limbei romanesti ii este de lipsa mai inainte sa aibe cunoscute intamplarile limbei latinesti"-pag.167

"Limba romaneasca e acea limba latineasca comuna, care a pre la inceputul sutei a doua era in gura romanilor si a tuturor italienilor"-pag.167

Limba romaneasca de astazi este mai apropiata de limba latina comuna decat italiana- Petru Maior.

Miron Costin si Dimitrie Cantemir considera ca limba romana descinde din latina, iar Petru Maior considera ca limba latina deriva din limba romaneasca. Filozofii sunt obisnuiti cu astfel de "rasturnari". De exemplu, Oswald Spengler profeseaza o conceptie in care Napoleon este contemporan cu Alexandru Machedon.

Aparitiile latiniste anunta insa un potential specific ardelenesc Latinistii devin, in ciuda ratacirilor, mai actuali decat oricand.

"Ne-ar bucura nespus sa stim ca prin expunerea de fata am izbutit sa redeschidem un proces in care mortii nu au fost ascultati in ultima instanta"-pag.170