	Biologie	Chimie	Didactica	Fizica	Geografie	Informatica
	Istorie	Literatura	Matematica	Psihologie

Gramatica

Index » educatie » » literatura » Gramatica
» Pronumele – limba latina

Pronumele – limba latina

Pronumele – limba latina

In limba latina, ca si in limba romana, pronumele este partea de vorbire care tine locul unui substantiv. Pronumele (pronomen) inlocuieste un nume (de unde si denumirea).

In limba latina avem sapte categorii de pronume grupate in doua categorii mari, fara legatura intre ele:

pronumele personal, reflexiv si posesiv
pronumele demonstrativ, relativ, interogativ si nehotarat

1. Pronumele personal

Pronumele personal arata persoanele vorbirii: persoana I care vorbeste, persoana a II-a cu care se vorbeste si persoana a III-a despre care se vorbeste.

Prezentam mai jos tabelul cu formele pronumelui personal:

Caz	Persoana I		Persoana a II-a		Persoana a III-a
Caz	Singular	Plural	Singular	Plural	Singular si plural
N.	ego=eu	nos=noi	tu=tu	vos=voi
Ac.	me=pe mine, ma, m-	nos=pe noi, ne	te=pe tine, te	vos=pe voi, va, v-	se, sese=pe sine, se, pe el, pe ea, pe ei, pe ele,
G.	mei= de mine	nostri=de noi nostrum=dintre noi	tui=de tine	vestri=de voi vestrum=dintre voi	sui=de sine, de el, de ea, de ei, de ele
D.	mihi, mi= mie, mi, imi, pentru mine	nobis=noua, ne, ni, pt. noi	tibi=tie, ti, iti, pentru tine	vobis=voua, va, vi, pt. voi	sibi=siesi, lui, ii, i, ei, ii, i, lor, le, li
Abl.	me=de (de la) mine, etc. mecum= cu mine	nobis=de(de la) noi, etc. nobiscum= cu noi	tibi= de(de la) tine tecum= cu tine	vobis=de(de la) voi vobiscum=cu voi	se (sese)=de (de la) sine, de el, de ea, de ei, de ele
V.			tu!	vos!

In limba latina nu exista pronume personal de persoana a III-a nereflexiv si nici pronume reflexiv pentru persoana I si a II-a.

Pentru a reda persoana a III-a se foloseste pronumele reflexiv, daca se refera la subiect, sau pronumele is, ea, id (un astfel de) sau ille, illa, illud (acela) daca se refera la altcineva.

Pentru a reda ideea de reflexiv la aceste persoane se foloseste pronumele personal, de exemplu: me defendo= eu ma apar.

Desinentele pronominale sunt diferite de cele ale substantivului. Pronumele personal nu are gen.

Spre deosebire de limba romana, pronumele personal are cazul genitiv, iar la plural are chiar doua forme de genitiv:

1. genitiv partitiv: pars nostrum= o parte dintre noi

2. genitiv obiectiv: nostri= de noi.

Daca pronumele personal la cazul ablativ sunt insotite de prepozitia cum, el se scrie enclitic: mecum, tecum, secum, nobiscum, vobiscum.

Adesea formele pronumele personal este intarit de particule enclitice: de exemplu: egomet.

2 Pronumele reflexiv:

Pronumele reflexiv arata subiectul gramatical in calitate de obiect, cand actiunea pe care o savarseste si in acelasi timp sufera actiunea. De aceea el nu are nominativ.

In limba latina pentru persoana I si a II-a se foleseste pronumele personal ca reflexiv, de exemplu: ego me lavo = eu ma spal, tu te lavas tu te speli.

Pentru persoana a III-a exista forme speciale pe care le vom prezenta in tabel.

Pentru persoana a III-a nominativ se foloseste pronumele demnostrativ: is, ille, iste. Pronumele reflexiv are aceleasi forme pentru singular si plural.

Prezentam mai jos tabelul cu formele pronumelui reflexiv:

Persoana a III-a

Singular si plural

se, sese=pe sine, se, pe el, pe ea, pe ei, pe ele,

sui=de sine, de el, de ea, de ei, de ele

sibi=siesi, lui, ii, i, ei, ii, i, lor, le, li

se (sese)=de (de la) sine, de el, de ea, de ei, de ele

3 Pronumele posesiv:

Pronumele posesiv inlocuieste numele posesorului sau al obiectului posedat. Are ca si in romana forme diferite pentru cele trei persoane, pentru singular si plural si pentru cele trei genuri: Prezentam mai jos tabelul cu formele pronumelui posesiv:

Numar

singular

plural

Obiectul posedat apartine

Persoanei I

meus, -a, -um

noster, -tra, -trum

Persoanei a II-a

tuus, -a, -um

vester,-tra, -trum

Persoana a III-a

suus, -a, -um

Pronumele posesive sunt in acelasi timp adjective posesive si se declina ca bonus, -a, um (adjective cu trei terminatii, dupa declinarea a II-a la masculin si neutru si dupa declinarea I la feminin.

In limba latina, pronumele posesiv nu se foloseste cand poate fi subanteles.

II. a doua categorie de pronume (demonstrativ, relativ, interogativ si nehotarat) are umatoarele caracteristici:

in general nominativul singular se termina in –e: iste, ille si in –s: is, quis
nominativul si acuzativul singular neutru se termina in –d: id, illud, istud, quod, quid (dar si in –m: ipsum)
exista doua desinente comune pentru toate genurile:

G singular: ius
D singular: i

4 Pronumele demonstrativ:

Pronumele demonstrativ arata un lucru sau o fiinta, dupa departarea sau apropierea de subiectul vorbitor. Prezentam mai jos tabelul cu formele pronumelui demonstrativ, sensul pronumelui si persoana la care se refera:

Pronumele	Sensul pronumelui	Persoana la care se refera
hic, haec, hoc= acesta (de langa mine)	indica fiintele si lucrurile apropiate sau care apartin persoanei care vorbeste	persoana I
iste, ista, istud= acesta, asta (de langa tine)	indica fiintele si lucrurile apropiate sau care apartin persoanei cu care se vorbeste	persoana a II-a
ille, illa, illud= acela (de langa el)	indica lucruri, fiinte departate	persoana a III-a
is, ea, id= acesta, un astfel de, acela	antecedentul pronumelui relativ: is qui= cel care	toate persoanele
idem, eadem, idem= acelasi	pronume de identitate	toate persoanele
ipse, ipsa, ipsum= insusi	pronume de intarire	toate persoanele

4.1 Pronumele hic,haec, hoc se declina astfel:

Singular Plural

Caz	Masculin	Feminin	Neutru	Masculin	Feminin	Neutru
N.	hic	haec	hoc	hi	hae	haec
Ac.	hunc	hanc	hoc	hos	has	haec
G.	huius	huius	huius	horum	harum	horum
D.	huic	huic	huis	his	his	his
Abl.	hoc	hac	hoc	his	his	his

4.2 Pronumele iste, ista, istud se declina astfel:

Singular Plural

Caz	Masculin	Feminin	Neutru	Masculin	Feminin	Neutru
N.	iste	ista	istud	isti	istae	ista
Ac.	Istum	istam	istud	istos	istas	ista
G.	istius	istius	istius	istorum	istarum	istorum
D.	isti	isti	isti	istis	istis	istis
Abl.	Isto	ista	isto	istis	istis	istis

4.3 Pronumele ille, illa, illud se declina astfel:

Singular Plural

Caz	Masculin	Feminin	Neutru	Masculin	Feminin	Neutru
N.	ille	illa	illud	illi	illae	illa
Ac.	Illum	illam	illud	illos	illas	illa
G.	illius	illius	illius	illorum	illarum	illorum
D.	illi	illi	illi	illis	illis	illis
Abl.	Illo	illa	illo	illis	illis	illis

4.4 Pronumele is, ea, id se declina astfel:

Singular Plural

Caz	Masculin	Feminin	Neutru	Masculin	Feminin	Neutru
N.	is	ea	id	ei, ii	eae	ea
Ac.	eum	eam	id	eos	eas	ea
G.	eius	eius	eius	eorum	earum	eorum
D.	ei	ei	ei	eis	eis	eis
Abl.	eo	ea	eo	eis	eis	eis

4.5 Pronumele idem, eadem, idem se declina astfel:

Singular Plural

Caz	Masculin	Feminin	Neutru	Masculin	Feminin	Neutru
N.	idem	eadem	idem	iidem	eadem	eadem
Ac.	eundem	eadem	idem	eosdem	easdem	eadem
G.	eiusdem	eiusdem	eiusdem	eorundem	earundem	eorundem
D.	eidem	eidem	eidem	eisdem	eisdem	eisdem
Abl.	eodem	eadem	eodem	eisdem	eisdem	eisdem

4.6 Pronumele ipse, ipsa, ipsum se declina astfel:

Singular Plural

Caz	Masculin	Feminin	Neutru	Masculin	Feminin	Neutru
N.	ipse	ipsa	ipsum	ipsi	ipsae	ipsa
Ac.	Ipsum	ipsam	ipsum	ipsos	ipsas	ipsa
G.	ipsius	ipsius	ipsius	ipsorum	ipsarum	ipsorum
D.	ipsi	ipsi	ipsi	ipsis	ipsis	ipsis
Abl.	eo	ea	eo	ipsis	ipsis	ipsis

Observatii asupra modului de traducere a pronumelui demonstrative:

Hic canis= acest caine de langa mine

Iste locus= acest loc unde stai tu

Iste mendax= mincinosul asta (uneori pronumele iste poate exprima dispretul)

Ille homo= acel om de langa el

Ipse homo= omul insusi

3.5 Pronumele relativ

Pronumele relativ face legatura intre propozitii subordonate si cuvintele determinate din propozitiile regente. Prezentam mai jos tabelul cu formele pronumelui relativ:

Singular Plural

Caz	Masculin	Feminin	Neutru	Masculin	Feminin	Neutru
N.	qui	quae	quod	qui	quae	quae
Ac.	quem	quam	quod	quos	quas	quae
G	cuius	cuius	cuius	quorum	quarum	quorum
D.	cui	cui	cui	quibus	quibus	quibus
Abl.	quo	qua	quo	quibus	quibus	quibus

6 Pronumele interogativ

Pronumele interogativ tine locul unor substantive asteptate ca raspuns la intrebari. El se declina ca pronumele relativ, cu exceptia cazului nomintiv, unde are forme diferite. Prezentam mai jos tabelul cu formele pronumelui interogativ:

Singular Plural

Caz	Masculin	Feminin	Neutru	Masculin	Feminin	Neutru
N.	quis	quis	quid	qui	quae	quae
Ac.	quem	quam	quod	quos	quas	quae
G	cuius	cuius	cuius	quorum	quarum	quorum
D.	cui	cui	cui	quibus	quibus	quibus
Abl.	quo	qua	quo	quibus	quibus	quibus

7 Pronumele nehotarate

Pronumele nehotarate (nedefinite) tin locul unui nume neprecizat, de exemplu: roget quis – ar putea sa ma intrebe cineva. Cand pronumele nedefinit este insotit adjectival, el este un adjectiv nehotarat. Pronumele nehotarat (nedefinit) poate fi impartit in mai multe categorii:

1. pronumele nehotarate (nedefinite) compuse

2. pronumele nehotarate (nedefinite) cu forma si valoare de adjectiv

pronumele nehotarate (nedefinite) negative

7.1 Pronumele nehotarate (nedefinite) compuse

Acestea pot fi formate prin:

reduplicare: quisquis

din tema pronominala cu quis: aliquis

din pronume cu particula nedefinita: quidam

din pronume cu forme verbale: quilibet

Tabloul pronumelor nedefinite compuse

Pronumele

Sensul

Genitivul sg.

quis

aliquis

quidam

quispiam

quisquam

quisque

unusquisque

quivis

quilibet

quicumque

quae

aliqua

quaedam

quaepiam

quaeque

unaquaeque

quaevis

quaelibet

quaecumque

quid

aliquid

quiddam

quidpiam

quidquam

quodque

unumquid-que

quidvis

quidlibet

quodcum

que

cineva, ceva

un oarecare

fiecare

oricare (vrei)

oricare (iti place)

oricare

cuius

alicuius

cuiusdam

cuiuspiam

cuiusquam

cuiusque

unuscuius-que

cuiusvis

cuiuslibet

cuiuscum-que

3.7.2 Pronumele nehotarate (nedefinite) cu forma si valoare de adjectiv

Pronumele nehotarate (nedefinite) cu forma si valoare de adjectiv se declina ca adjectivele cu trei terminatii, de clasa I, cu execeptia dativului si genitivului singular pe care il au in comun cu flexiunea pronominala.

Tabloul pronumelor nedefinite cu forma si valoare de adjectiv

Pronumele adjectival

Sensul

Genitivul singular

Dativul singular

unus, a, um

ullus, a, um

nullus, a, um

uter, tra, trum

neuter, tra, trum

alter, era, erum

alius, a, ud

solus, a, um

totus, a, um

unul singur

vreunul

nici unul

unul din doi

nici unul din doi

celalalt din doi

altul

singur

tot, intreg

unius

ullius

nullius

utrius

neutrius

alterius

alius

solius

totius

uni

ulli

nulli

utri

neutri

alteri

alii

soli

toti

Alte adjective pronominale ca talis, tale=astfel de, qualis, quale=ce fel, se declina dupa declinarea a III-a

3.7.3 Pronumele nehotarate (nedefinite) negative

In afara de nullus si neuter, pe care le-am amintit la pronumele adjectivale mai exista doua pronume negative:

Nemo (derivat de la ne-homo)= nimeni declinat ca un substantiv de declinarea a III-a consonantica. Nu are plural. El se declina astfel:

Caz	Forme (doar de singular)	Traducere
N.	nemo	nimeni
G	nullius in loc de neminis (in latina clasica)	a nimanui
D.	nulli in loc de neminis (in latina clasica)	nimanui, pentru nimeni
Ac.	neminem	pe nimeni
Abl.	nullo	de (la) nimeni, etc.

Nihil =nimic. El este folosit numai la ingular nominativ si acuzativ neutru.

Nihil si nemo precedate de non au sens afirmativ: cineva, cativa, ceva.

8 Aplicatii

Traduceti textul urmator (folosind vocabularul de mai jos), subliniati pronumele si analizati-le:

Luca1:28 et ingressus angelus ad eam dixit have gratia plena Dominus tecum benedicta tu in mulieribus

29 quae cum vidisset turbata est in sermone eius et cogitabat qualis esset ista salutatio

30 et ait angelus ei ne timeas Maria invenisti enim gratiam apud Deum

31 ecce concipies in utero et paries filium et vocabis nomen eius Iesum

32 hic erit magnus et Filius Altissimi vocabitur et dabit illi Dominus Deus sedem David patris eius

33 et regnabit in domo Iacob in aeternum et regni eius non erit finis

34 dixit autem Maria ad angelum quomodo fiet istud quoniam virum non cognosco

35 et respondens angelus dixit ei Spiritus Sanctus superveniet in te et virtus Altissimi obumbrabit tibi ideoque et quod nascetur sanctum vocabitur Filius Dei

36 et ecce Elisabeth cognata tua et ipsa concepit filium in senecta sua et hic mensis est sextus illi quae vocatur sterilis

37 quia non erit impossibile apud Deum omne verbum

38 dixit autem Maria ecce ancilla Domini fiat mihi secundum verbum tuum et discessit ab illa angelus

Vocabular

28.Ingredior, ingredi, ingressus sum= a intra

Angelus, i= inger

Ad= la

Is, ea, id= aceea

Dico, ere, dixi, dictum= a zice

Have (ave)= imperativul verbului avere(a dori mult)= folosit ca forma de salut: fii sanatos!

Gratia, ae= har, (in latina clasica: favoare, afectiune, simpatie, trecere, influenta, farmec, frumusete, gratie, serviciu, multumire, recunostinta, gratiis= fara bani, pe degeaba, gratis

Plenus(3)= plin, incarcat, umplut, bogat, din belsug

Dominus= Stapan, Domn, Domnul (Dumnezeu)

Tecum= cu tine

Benedico, ere, dixi, dictum= a vorbi pe cineva de bine, a lauda, a binecuvanta

Mulier, eris= femeie,

29. qui, quae, quid= cel care, aceasta

cum= dupa ce, cand, cum

video, ēre, vidi, visum= a vedea

turbo(1)= a tulbura, a rascoli

sermo, onis= discutie, (con)vorbire,

fel de exprimare, limbaj

cogito (1)= a (se)gandi, a cugeta