Verbul – limba latina

Este partea de vorbire care exprima actiuni sau stari. El are, ca si in limba romana, aceleasi categorii gramaticale: diateza, modul, timpul, numarul si persoana.

Limba latina are:

1. doua diateze: activa si pasiva

2. patru conjugari

3. moduri:

a. trei personale: indicativ, conjunctiv si imperativ

b. cinci nepersonale: infinitiv, gerunziu, supin, gerundivul si participiile

sase timpuri: prezent, imperfect, viitor, perfect, mai mult ca perfect, viitor anterior. Cele sase timpuri se formeaza pe doua teme. Tema verbului indica aspectul:

a. de infectum=actiune ce nu s-a incheiat= tema de prezent

b. de perfectum =actiune ce s-a incheiat= tema de perfect 

5. doua numere: singular si plural.

6. trei persoane, indicate de desinente. Desinentele verbului indica diateza, persoana si numarul. Sufixele indica modul si timpul si vor fi prezentate la fiecare timp in parte.

Prezentam mai jos tabloul desinentelor personale:

Toate timpurile si modurile verbului sunt derivate de la trei teme care sunt indicate in dictionar, astfel:

Conjugarea I: amo, -are,- avi, atum

Conjugarea a II-a: video, -ere, -di, -sum

Conjugarea a III-a: duco, -ere, -xi, -ctum

Conjugarea a IV-a: audio - ire, -ivi, -ivi, -itum

Prima forma (amo, video, duco, audio) reprezinta indicativul prezent, persoana I singular si se traduce:: eu iubesc, vad, conduc, aud

Cea de-a doua forma (amare, videre, ducere, audire) reprezinta infinitivul prezent activ si se traduce: a iubi, a vedea, a conduce, a auzi

Cea de-a treia  forma (amavi, vidi, duxi, audivi) reprezinta indicativul perfect persoana I singular si se traduce: eu am iubit, am vazut, am condus, am auzit.

Cea de-a treia forma (amatum, visum, ductum, auditum) reprezinta supinul si se traduce: pentru a iubi, pentru a vedea, pentru a conduce, pentru a auzi.

Cele trei teme din care sunt derivate toate timpurile si modurile se afla astfel:

1. tema prezentului: se inlatura sufixul –re de la infinitivul prezent, (a doua forma din dictionar) de exemplu: ama (–re). La verbele de conjugarea a III-a, tema se poate afla prin inlaturarea desinentei –o de la persoana I a indicativului prezent, (prima forma din dictionar) de exemplu: duc(-o), fac(-o).
2. tema perfectului: se inlatura desinentei –i de la perfectul indicativului (a treia forma din dictionar): de exemplu: amav (-i)
3. tema supinului: se inlatura desinentei –m de la supin (a patra forma din dictionar) de exemplu: amatu (-m).

Prezentam in continuare modul de formare a fiecarui timp si mod:

1 Diateza activa

1.1. Modul indicativ:

1.1.1 Timpuri derivate din tema prezentului:

a. Indicativ prezentul: tema prez + sufix 0 + desin: -o, -s, -t, / -mus, -tis, -nt (traducere: eu iubesc)

b. Indicativ imperfect: tema prez+  sufix: ba + desin: -m, -s, -t/ -mus, -tis, -nt (traducere: eu iubeam)

c. Indicativ viitor: tema prez

- (la conjugarea I, II) +sufix: - b+i(-u-)+desin: -o, -s, -t /-mus, -tis, -nt

- (la conjugarea III, IV)+sufix: -a-, -e- + desin: -m, -s, -t/ -mus, -tis, -nt

(traducere: eu voi iubi)

1.1.2 Timpuri derivate din tema perfectului:

a. Indicativul perfect: tema perf.+sufix 0+ desin:-i, -isti, -it,/ -imus, -istis, -erunt (ere) (traducere: eu am iubit)

b. Mai mult ca perfectul: tema perf.+ sufix -era+desin: -m, -s, -t/ -mus, -tis, -nt (traducere: eu iubisem)

c. Viitor anterior: tema perf. + sufix -eri+desin: -o, -s, -t/-mus, -tis, -nt (traducere: eu voi fi iubit)

1.2 Modul conjunctiv:

1.2.1 Timpuri derivate din tema prezentului:

a. Conjunctiv prez: tema prez +

- (la conjugarea I) +sufix: e + desin: -m, -s, -t/ -mus, -tis,-nt

- (la conjugarile conj I-IV)+sufix: a + desin: -m, -s, -t/-mus, -tis, -nt

(traducere: eu sa iubesc)

b. Conjunctiv imperf: tema prez + sufix –re- + desin: -m, -s, -t/-mus, -tis, -nt

(traducere: as iubi)

1.2.2 Timpuri derivate din tema prezentului:

a. Conjuctiv perfect: tema perf + sufix –eri- + desin: -m, -s, -t/-mus, -tis, -nt

(traducere: sa fi iubit)

b. Conjuctiv mmcpf: tema perf + sufix –isse- + desin: -m, -s, -t/-mus, -tis, -nt

(traducere: as fi iubit)

1.3. Modul imperativ:

1. timp prezent: tema prezentului+sufix 0 + desinenta 0/te; (traducere iubeste, iubiti)

(de exemplu: conj I: pers II sg: ama, pers. II pl: amate; conj II: vide, videte; conj III: duc, ducite; lege, legite; conj IV: audi, audite)

2. timp viitor: tema prezentului+sufix 0 + desin.: -to, -tote; -to, -nto: (traducere: sa iubesti..)

(de exemplu: conj. I pers II sg: amato, pers II pl: amatote; pers III sg: amato, pers III pl: amanto

conj. II: videto(2sg), videtote(2pl); videto(3sg), vidento(3pl)

conj. III: ducito(2sg), ducitote(2pl); ducito(3sg), ducunto(3pl)

conj. IV: audito(2sg), auditote(2pl); audito(3sg), audiunto(3pl)

1.4 Formele nominale derivate din tema prezentului:

1.1 Infinitivul prezent: tema prezentului+sufix:-re+desinenta 0; trad: a iubi, ca iubesc (conj I: amare, conj II: videre, conj III: ducere, conj IV: audire)

1.2 Participiul prezent: tema prezentului+sufix:-nt+desinenta 0; (traducere: iubind, care iubeste)

Este un adjectiv verbal (este un adjectiv pentru ca se acorda ca adjectivul, si ca verbele are timp si diateza)

(conj I: amans, amantis, II: videns, videntis, III: ducens, ducentis, IV: audiens, audientis, toate se declina ca substantivele de declinarea a III-a parisilabice dar la ablativ au doua forme: in –i daca este considerat adjectiv, in –e daca prevaleaza sensul verbal: me absente: eu fiind absent)

1.3 Gerunziu: tema prezentului+sufix: nd+ desinente: -i, -o,

Este un substantiv verbal care completeaza declinarea infinitivului. Se declina ca substantivele cu tema -o/e (declinarea a II-a):

G: amanadi (de a iubi), D: amando (spre a iubi), Ac. ad amandum (pt. a iubi), Abl.amando (iubind); nu are N, este completat de infinitiv.

1. Gerundivul: tema prezentului+sufix nd+desinente: -us, -a, -um

Este un adjectiv verbal cu flexiune completa, care se declina ca adjectivele de prima clasa: de exemplu: bonus, -a, -um. Exprima obligatia, necesitatea, convenienta: de exemplu: amandus, -a, -um

(traducere: care trebuie iubit, -a, care se cuvine iubit)

1.5 Formele nominale derivate din tema perfectului:

1.5.1 Infinitiv perfect: tema perfectului+sufix –isse+ desinenta 0,

(de exemplu: amavisse, vidisse, cepisse, audivisse)

(traducere: a fi iubit, ca am iubit)

1.5.2 Substantivul verbal in –tu-(supinul)

Gramaticii latini considerau ca acest substantiv verbal cu flexiunea substantivelor cu tema in –u o declinare a infinitivului –fiind ca si acesta un nomen actiones - limitata la trei cazuri:

Ac. amatum

D. amatui

Abl. amatu

a. Acuzativul terminat in –tum si –sum apare alaturi de verbe de miscare: nuptum dare=a da in casatorie, dormitum ire= a merge la culcare, etc. exprimand tinta acestora similara adesea cu scopul.

b. Dativul este asociat cu adjective: lepida memoratui= lucruri nostim de amintit, divisui facilis=usor de impartit, aqua potui iucunda= apa buna de baut (poto, are, avi, atum=a bea)

Formele acestea sunt, din epoca imperiala pe cale de disparitie.

c. Ablativul opsonatu redeo= ma intorc de la facut piata (opsono= a face piata)

Formele de supin nu se pastreaza in limbile romanice. Totusi, in limba romana, expresii ca „vreme cosit”, „apa de baut” este greu de crezut ca au putut fi interpretate ca urmase ale supinului latin. In realitate este vorba despre folosiri speciale ale participiului perfect pasiv.

1.5.3 Infinitivul viitor pasiv:
Este o forma analitica relativ recenta alcatuita din supin si infinitivul prezent pasiv al verbului ire:
de exemplu: rumor venit datum iri gladiatores (s-a zvonit ca se vor da jocuri de gladiatori)

Infinitivul viitor pasiv are ocurenta foarte redusa. In limba tarzie a fost inlocuit cu gerundivul sau cu infinitivul perifrasticii pasive: laudandum esse (trebuie laudat)

1.5.4 Adjectivul verbal in –turus:

Adjectivul verbal in –turus, -tura, -turum, intrat in gramatici cu numele de participiu viitor activ, iar forma in –turum (esse) e denumita infinitivul viitor activ.

Amaturus, amatura, amaturum= care va iubi

Amaturum, amatuam, amaturum esse=ca va iubi

Imbinat cu diverse timpuri ale verbului esse, participiul verbal activ alcatuieste o sintagma colorata modal: facturus sum= doresc, am intentia sa fac (conjugarea perifrastica activa)

1.5.5. Adjectivul verbal in –to-:

Sufixul –to- de data indo-europeana si este atestat ca formant adjectival in toate limbile indo-europene: de exemplu: in limba latina: sutus=cusut

Sufixul –to- se ataseaza direct la radical

1.5.6. Participiul perfect pasiv:

Atasat unor teme nominale sufixul –to- indica prevederea cu anumite atribute a cuiva: barbatus= cu barba, cornutus= cu coarne, etc.

Atasat unor teme verbale formeaza adjective (cu flexiune o/e, a, de tipul bonus, a, um) care exprima dobandirea de catre referentul substantivului a unei calitati derivate din actiunea verbala sau participarea lui la aceasta: amatum= iubit

Unele participii perfecte pasive se substantivizeaza: legatus= trimis, tectum= acoperis

Participiul perfect pasiv se pastreaza in limbile romanice, atat prin formele care le continua pe cele latine, cat si ca sistem de producere a altora noi:

Participii in –t: rom. Copt, fript, mort, fr. dit, ecrit, fait, it: detto, fatto, scritto

participii in –s: rom: ars, dus, zis; it: chiuso, riso, fr. clos, mis

Limbile romanice continua si sistemul latin de imbinare a participiului latin perfect cu esse si habere alcatuind astfel un nou perfect: perfectul compus: rom. am mancat, fr. tu as mange, it. ho mangiato.

2 Diateza pasiva

Timpurile si modurile diatezei pasive sunt:

1.     simple: timpurile derivate din tema prezentului, sufixele sunt aceleasi ca si la diateza activa, ceea ce le diferentiaza sunt desinentele de diateza pasiva care se adauga temei.

2.     compuse timpurile derivate din tema perfectului au forme compuse din: participiul perfect al verbului de conjugat + timpurile verbului sum, esse, fui (a fi)

3.     desinentele verbale pentru diateza pasiva sunt:

2.1 Modul de formare al timpurilor si modurilor:

2.1.1 Moduri personale

2.1.1.1 Modul indicativ

2.1.1.1.1 Timpuri derivate din tema prezentului:

a. Indicativ prezentul: tema prez sufix 0 +desin: -or, -ris, -tur, / -mur, -mini, -ntur. (traducere: sunt iubit)

b. Indicativ imperfect: tema prez +  sufix: ba + desin: -or, -ris, -tur, / -mur, -mini, -ntur. (traducere: eram iubit)

c. Indicativ viitor: tema prez

- (la conjugarile I, II)+sufix: - b+i(-u-)+desin: -or/-r, -ris/-re, -tur, / -mur, -mini, -ntur

- (la conjugarile III, IV)+sufix: -a-, -e- + desin: -r, -ris/-re, -tur, / -mur, -mini, -ntur

(traducere: voi fi iubit)

2.1.1.1.2 Timpuri derivate din tema perfectului:

a. Indicativul perfect: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la prezent: sum, es, est, sumus, estis, sunt. (traducere: am fost iubit)

b. Mai mult ca perfectul: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la imperfect: eram, eras, erat, eramus, eratis, erant. (traducere: fusesem iubit)

c. Viitor anterior: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la viitor: ero, eris, erit, erimus, eritis, erunt. (traducere: voi fi iubit)

4.2.1.1.2            Modul conjunctiv

4.2.1.1.2.1       Timpuri derivate din tema prezentului:

a. Conjunctiv prezent: tema prez

- (la conjugarea I)+sufix: e + desin: -or/-r, -ris/-re, -tur, / -mur, -mini, -ntur

- (la conjugarile II - IV)+sufix: a + desin: -or/-r, -ris/-re, -tur, / -mur, -mini, -ntur

(traducere: sa fiu iubit)  

b. Conjunctiv imperfect:tema prez + sufix –re- + desin: -or/-r, -ris/-re, -tur, / -mur, -mini, -ntur

(traducere: as fi iubit)

4.2.1.1.2.2       Timpuri derivate din tema perfectului:

a. Conjuctiv perfect: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la conjunctiv prezent: sim, sis, sit, simus, sitis, sint

(traducere: sa fi fost iubit)

b. Conjuctiv mmcperf: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la conjunctiv imperfect: essem, esses, esset, essemus, essetis, essent

(traducere: as fi fost iubit)

4.2.1.1.3            Modul imperativ:

4.2.1.1.3.1       Timpuri derivate din tema prezentului:

a. Imperativul prezent: tema prezentului+sufix 0 + desinentele:

-re -pers II sg (traducere: fii iubit)

-mini -pers. II pl  (traducere: fiti iubiti)

b. Imperativul viitor: tema prezentului+sufix 0 + desinentele:

-tor -pers II sg (traducere: sa fii iubit)

-tor-pers III sg (traducere: sa fie iubit)

-ntor -pers III pl (traducere: sa fie iubiti)

4.2.1.1.3.2       Timpuri derivate din tema perfectului:

nu exista la diateza pasiva

2.1.2 Formele nominale

2.1.2.1  Modul infinitiv

4.2.1.2.1.1        Timpuri derivate din tema prezentului:

a. Infinitivul prezent: tema prezentului+sufix:-ri/-i+desinenta 0; (traducere: a fi iubi, ca sunt iubit)

b. Infinitivul viitor: supin + infinitivul prezent pasiv al verbului ire: iri. (traducere: ca voi fi iubit)

2.1.2.1.2 Timpuri derivate din tema perfectului:

a. Infinitiv perfect: forma de acuzativ a participiului perfect pasiv + infinitivul prezent al verbului esse (traducere: a fi fost iubit, ca am fost iubit)

4.2.1.2.2       Modul Participiu

4.2.1.2.2.1        Timpuri derivate din tema prezentului:

nu exista la diateza pasiva

4.2.1.2.2.2        Timpuri derivate din tema perfectului:

a. Participiul perfect pasiv: este un adjectiv verbal in –to, este alcatuit din radical + sufixul –to

(traducere: care a fost iubit)

Sufixul –to este de data indo-europeana. In limba latina el poate fi:

- atasat unor teme nominale, sufixul –to- indica prevederea cu anumite atribute a cuiva: barbatus= cu barba, cornutus= cu coarne, etc.

- atasat unor teme verbale formeaza adjective (cu trei terminatii, cu flexiune o/e pt masculin si neutru si a pentru feminin, de tipul bonus, a, um) care exprima dobandirea de catre referentul substantivului a unei calitati derivate din actiunea verbala sau participarea lui la aceasta: amatum= iubit.

Unele participii perfecte pasive se substantivizeaza: legatus= trimis, tectum= acoperis

Participiul perfect pasiv se pastreaza in limbile romanice, atat prin formele care le continua pe cele latine, cat si ca sistem de producere a altora noi:

Participii in –t: rom. copt, fript, mort, fr. dit, ecrit, fait, it: detto, fatto, scritto

participii in –s: rom: ars, dus, zis; it: chiuso, riso, fr. clos, mis

Limbile romanice continua si sistemul latin de imbinare a participiului latin perfect cu esse si habere alcatuind astfel un nou perfect: perfectul compus: am mancat, tu as mange, ho mangiato.

4.2.1.2.3       Gerundivul:

Mod de formare:

tema prezentului+sufix -nd+desinentele: -us, -a, -um

(traducere: care trebuie iubit, -a, care se cuvine iubit)

Este un adjectiv verbal cu flexiune completa, care se declina ca adjectivele de prima clasa: de exemplu bonus, -a, -um. Exprima obligatia, necesitatea, convenienta: amandus, -a, -um. Devine cu timpul participiul viitor.

2.2 Observatii asupra diatezei pasive:

1.     diateza pasiva poate exprima sensul pasiv propriu-zis (subiectul sufera actiunea): de exemplu: mitteris= tu esti trimis

2.     diateza pasiva poate exprima sensul reflexiv: liberamur= ne eliberam

3.     diateza pasiva poate exprima sensul impersonal: dicitur= se zice

2.3 Verbele deponente:

Exista in limba latina unele verbe care, desi se conjuga numai la diateza pasiva, au doar sens activ. Ele se conjuga la toate modurile si timpurile conjugarii pasive, in afara de infinitivul viitor pasiv, care lipseste. Aceste verbe au totusi si unele timpuri de la conjugarea activa:

1.     infinitivul viitor

2.     gerunziul

3.     participiul prezent si viitor

4.     supinul.

2.4 Verbele semideponente:

In limba latina exista sase verbe semideponente. La timpurile derivate din tema prezentului se conjuga la diateza activa, iar la cele derivate din tema perfectului se conjuga la diateza pasiva (sunt deci doar pe jumatate deponente). Aceste verbe sunt:

1.     Audeo, audere, ausus sum= a indrazni

2.     Gaudeo, gaudere, gavisus sum= a se bucura

3.     Soleo, solere, solitus sum= a obisnui

4.     Fido, fidere, fisus sum= a se increde

5.     Confido, confidere, confisus sum= a avea incredere

6.     Diffido, diffidere, diffisus sum= a nu se increde

Ultimele doua verbe sunt compusii lui fido, fidere, fisus sum. Verbele deponente si semideponente nu au lasat urme in limbile romanice pentru ca au fost inlocuite cu verbele active corespunzatoare.

2.5 Verbele neregulate

Verbele neregulate sunt verbe ale caror moduri si timpuri se formeaza de la radacini diferite. Verbele neregulate sunt:

1.     sum , esse, fui = a fi

compusii lui sum, esse, fui sunt:

absum, abesse, afui= a fi departe, a lipsi

adsum, adesse, adfui= a fi de fata

desum, deesse, defui= a lipsi

obsum, obesse, obfui= a se opune, a vatama

praesum, praeesse, praefui= a fi in frunte

possum, posse, potui= a putea

prosum, prodesse, profui= a fi de folos

2.     volo, velle, volui = a vrea

compusii lui volo, velle, volui:

nolo, nolle, nolui= a nu vrea

malo, malle, malui= a prefera

3.     fero, ferre, tuli, latum = a purta, a suporta

compusii lui fero, ferre, tuli, latum:

affero, afferre,attuli, allatum= a aduce

aufero, auferre, abstuli, ablatum= a lua, a ridica

confero, conferre, contuli, collatum= a aduna

defero, deferre, detuli, delatum= a duce, a denunta

difero, diferre, distuli, dilatum= a amana, a se deosebi, a desparti

effero, efferre, extuli, illatum= a scoate

infero, inferre, intuli, illatum= a duce

offero, offerre, obtuli, oblatum= a oferi, a pune in fata

praefero, praeferre, praetuli, praelatum= a duce inainte, a duce inainte, a prefera

refero, referre, retuli, relatum= a duce inapoi, a raporta, a aduce la cunostinta

suffero, sufferre, sustuli, sublatum= a pune sub, a suferi

transfero, transferre, transtuli, translatum= a transporta, a purta peste

4.     eo, ire, ivi (ii), itum = a merge

compusii lui eo, ire, ivi (ii), itum:

abeo, abire, abivi (ii), abitum = a pleca

adeo, adire, adivi (ii), aditum = a merge la, a vizita

circumeo, circumire, circumitum= a ocoli, a merge in jur

exeo, exire, exivi (ii), exitum = a iesi

ineo, inire, inivi (ii), initum = a intra

pereo, perire, perivi (ii), peritum = a pieri

praetereo, praeterire, praeterivi, praeteritum= a trece peste, a trece pe langa

prodeo, prodire, prodivi, proditum= a inainta

redeo, redire, redivi (ii), reditum = a se inapoia

transeo, transire, transivi (ii), transitum = a trece dincolo, a traversa

quaeo, quire, quivi, quitum= a putea

nequeo, nequire, nequivi, nequitum= a nu putea

veneo, venire, venivi(veni), ventum (format din venum-eo)= a fi vandut,

ambio, ambire, ambivi, ambitum=  a merge in jur- se conjuga regulat

5.     edo, edere, edi, esum = a manca

6.     fio, fieri, factus sum = a deveni

2.5.1 Tabloul declinarii verbului sum, esse, fui

2.5.2 Tabloul declinarii verbului fero, ferre, tuli, latum = a purta, a duce

2.5.3 Tabloul declinarii verbului volo, velle, volui = a vrea

2.5.4 Tabloul declinarii verbului eo, ire, ivi (ii), itum = a merge

4.2.6        Verbele defective

Verbele defective sunt verbele carora le lipseste o parte din conjugare. Exista verbe care sunt de defective de timpurile derivate din prezent: coepi, coepisse =am inceput, memini, meminisse imi amintesc, odi, odisse urasc, novi, novisse cunosc.

Alte verbe sunt defective doar de anumite timpuri si moduri. De exemplu, verbul inquam (zic), se foloseste doar intercalat in vorbirea directa.

Are indicativ prezent: inquam, inquis, inquit, inquimus, inquitis, inquiunt; imperfect: inquiebat, inquiebant; viitor: inquies, inquiet.

Verbul aio (zic, afirm) are indicativ prezent: aio, ais, ait, aiunt; imperfect: aiebam, aiebas, aiebat, aiebamus, etc.; perfectul: ait.

4.2.7        Verbele impersonale

Verbele impersonale sunt de trei tipuri:

1.     verbe care exprima un fenomen al naturii: pluit, nigit, tonait, fulget. Se conjunga la toate timpurile indicativului, conjunctivului, persoana a III-a singular si infinitivul prezent si perfect

2.     verbe care exprima un sentiment, o stare sufleteasca: me pudet (mi-e rusine), me miseret (mi-e mila), me paenitet (ma caiesc)

3.     verbe care exprima trebuinta, permisiunea: oportet, ere, uit (trebuie), licet,e re, uit (este permis), decet, ere, uit (se cade).

3 Aplicatii

A.      Analizati verbele din frazele urmatoare:

1.       Laudo, laudamus facta Alexandri Magni = laud, laudam faptele lui Alexandru cel Mare

2.       Cicero proconsulem Verrem accusavit = Cicero l-a acuzat pe proconsulul Verus

3.       Pulchri versus aures Atheniensium delectabant=versuri frumoase desfatau urechile atenienilor (pulcher(3), versus(4), auris, is, atheniensis (2)

4.       Litterae adulescentiam ornabunt, senectutem delectabunt = literatura va infrumuseta tineretea, va desfata batranetea (littera(I), la pl = literatura, scrisoare, adulescentia(I), orno(I), senectus, utis, delecto(I)

5.       Graeci partem praedae deis dabant = grecii dadeau zeilor o parte din prada (graecus(II), pars, partis, praeda(I), deus(II)

6.       „Pueri, dicebat suis filiis pigris pater muribundus, fodite campum et magnus thesaurus erit vestri laboris praemiun; is continet divitias quae vestra desideria satiabunt. Iuvenes oboedientes campus foderunt avidi thesaurum quaerentes. Hunc non reperuerunt, sed mox creverunt plantas fructusque qui opulentas segetes promittebant. „Iste thesaurus est quem pater noster pollicitus est“, dixit unus ex iis.

= copii, zicea un tata muribund fiilor sai lenesi, sapati campul si o mare comoara va fi recompensa muncii voastre; el contine bogatii care vor satisface dorintele voastre. Copiii ascultatori, au sapat campul cautand lacomi comoara. Pe aceasta ei n-au descoperit-o, dar curand au crescut plantele si fructele care promiteau o recolta bogata. Aceasta este comoara pe care tatal nostru ne-a promis-o, a zis unul dintre ei.

Puer(II), piger(III), muribundus(II), fodio(III), campus(II), thesaurus(II), praemium(II), is(acesta), contineo(II), divitiae, arum=bogatii, satio(I), desiderium(II), iuvenis, is, oboediens, ntis, quaero(III), hunc(pe ac), reperio, ire, ui, mox=curind, cresco, ere, evi, planta(I), fructus(IV), seges, etis(recolta), promitto(III), opulentus(III), polliceor, eri, citus sum(a promite)

2. Completati tabelele dupa modelul din primul rand:

3. Gasiti intrusii si justificati-va raspunsul:

1.   posuit-obsedit-dixit-scripsit-considit (unul este la prezent, celelalte la perfect, pers.III)

2.   curo-curro-do-scio-filio (unul este substantiv la ablativ, celelalte verbe)

3.   misit-sensit-vici-capit-fuit (unul este persoana I, perfect, celelalte III)

4.   veni-vidi-vici-duci-iussi (unul este D, subst, celelalte verb la perfect)

5.   cura-homo-ministro (unul este N, celelalte. D-abl sg)

6.   ducum-mundum-civem-curam (unul este G. pl de la dux, is, celelalte Ac. Sg)

7.   miles-equites-hostes (unul este N sg, celel. Ac pl); eques, itis=calaret/ equus, i=cal

8.   victorum-ministrorum-duci (unul este G sg,celelalte G pl)

9.   filii-generi-duci (unul este D sg, celelalte G sg.)

10.       labores-iniuriae-civi-lupi (unul este D sg. celelalte N pl)

4. Transformati dupa model:
1. Bis vincit qui se vincit/pl.vincunt(prez, 3 sg/pl)
2. Bis vicit qui se vicit/pl. Vicerunt (perf. 3sg/pl)
3. Bis vincet qui se vincet/pl.vincent (viit. 3sg/pl)
4. Bis vincebat qui se vincebat/pl.vincebant(imperf.3sg/pl)

1.   (dat)/pl.dant

2. Bis dedit qui celeriter dedit./pl. dederunt

3.   (dabit)/pl.dabunt

5. (dabat)/pl.dabant

1.     Alexander Magnus a matre epistolam accipit/pl accipiunt

2.     accepit/pl. acceperunt

3.     accipiet/accipient

accipiebat/accipiebant