Atribuirea si stima de sine in psihozele paranoid depresive

Atribuirea si stima de sine in psihozele paranoid depresive

• I. Papavǎ- Clinica de Psihiatrie Timisoara
• Claudia Anca Florea- Spitalul de Psihiatrie Gǎtaia
• Sorana Marcu- Clinica de Psihiatrie Timisoara
• F. Boloca- Clinica de Psihiatrie Timisoara
• M. Lǎzǎrescu- Clinica de Psihiatrie Timisoara

Aspecte teoretice

" Cum isi explicǎ oamenii evenimentele ai cǎror observatori sau autori sunt ? Cum isi explicǎ ceea ce fac ei insisi sau altii , sau ce gandesc despre attii ? " Acest lucru ar incerca sǎ explice atribuirea .

Ideea centralǎ a atribuirii ar fi ca evenimentele si conduitele rezultǎ sau se datoreazǎ unor forte si determinisme ce provin fie din persoana in cauzǎ fie din mediul extern persoanei . Aceasta dimensiune extern / intern este prima si principala dimensiune a atribuirii . Au apǎrut apoi dimensiunile stabil / instabil ( in care cauzalitatea era analizatǎ din punctul de vedere al stabilitǎtii in timp ) si global / particular ( cauzalitatea este ceva ce afecteazǎ toate ariile de functionare sau doar aceastǎ situatie particularǎ) .

In mod normal oamenii realizeazǎ atribuiri foarte frecvent ( una la cateva sute de cuvinte vorbite ) .

Initial procesul de atribuire in psihopatologie a fost urmǎrit in cadrul depresiei fiind aplicat mai tarziu si in cadrul fenomenului paranoid .

Majoritatea studiilor efectuate panǎ in prezent au arǎtat cǎ persoanele depresive realizeazǎ o exageratǎ atribuire internǎ , globalǎ si stabilǎ pentru evenimentele negative , iar persoanele delirante paranoid o excesivǎ atribuire externǎ pentru evenimentele negative si o atribuire internǎ pentru evenimentele pozitive . Acest tip de atribuire la delirantii paranoizi a fost privit de unii cercetǎtori ca pe o modalitate de protectie a stimei de sine interne ( covert self esteem ) .

Plecand de la aceste observatii scopul acestei lucrǎri este cel de a studia modul de atribuire si stima de sine la un lot de monopolari depresivi ce au avut episoade depresiv- psihotice in antecedente aflati in remisiune partialǎ sau completǎ , cu un lot de deliranti paranoizi remisi partial sau total .

Material si metodǎ de studiu

In cadrul studiului s-au evaluat un numar de 40 de cazuri clinice care au fost impǎrtite in douǎ loturi fiecare cuprinzǎnd 20 de cazuri, selectate din Registrul de Cazuri al Clinicii de Psihiatrie Timisoara in care au fost inregistrate intre anii 1985 si 2006 toate cazurile noi de psihozǎ endogene ( functionale ) .

Lotul A - cuprinde cazuri de delir paranoid ce au prezentat de-a lungul evolutiei coloraturǎ depresivǎ ce nu a atins intensitatea unui episod depresiv (cazuri codificate ICD 10 F22.0 sau F 22.8- Tulburare delirantǎ persistentǎ ).

Lotul B - acest lot cuprinde 20 de monopolari depresivi ( 15 femei si 5 bǎrbati) care in evolutie au prezentat episoade depresive cu simptome psihotice (in sistemul de clasificare international ICD 10 categoria nosologicǎ de Tulburare depresivǎ recurentǎ codatǎ ICD 10 F33 ) .

Lotul C- reprezintǎ lotul de control care este format din 20 de persoane ( 7 barbati si 13 femei) fǎrǎ tulburǎri psihice.

Participantii din cele 3 loturi au vǎrste cuprinse intre 18 si 65 ani . Au fost excluse persoanele cu istoric de consum abuziv sau dependentǎ de droguri sau alcool, participarea fiind benevolǎ, neexistand nici un fel de motivare din partea cercetǎtorilor.

Ca manual semiologic a fost utilizat PSE-9 apoi PSE-10 SCAN .Toate cazurile au fost urmǎrite activ de-a lungul timpului din perspectivǎ demograficǎ , socialǎ si clinico-evolutivǎ .

Ca si instrumente de mǎsurǎ ( evaluare) s-au folosit urmatoarele:

Brief Psychiatric Rating Scale ( BPRS- scala cu 16 itemi; Lukoff, Nuechterlein & Ventura, 1986). Este un interviu semi-structurat care evalueazǎ severitatea simptomelor psihiatrice, fiecare item fiind cotat pe o scarǎ de la 1 la 7 in functie de severitate (1= absent, 7= extrem de sever).

Rosenberg Self-Esteem Questionnaire ( RSEQ; Rosenberg, 1965). Scala lui Rosenberg vizeazǎ imaginea de sine, stima de sine, increderea in fortele proprii si constǎ in 10 itemi (afirmatii fatǎ de care persoana isi exprimǎ acordul/dezacordul pe o scala de la 0 la 3). Scorurile pot varia intre 0 si 30 puncte.Scorurile panǎ la 15 puncte semnificǎ o imagine de sine scazutǎ, probleme cu stima de sine, lipsa increderii in fortele proprii, o identitate slab conturatǎ. Scorurile medii (15-25 puncte) exprimǎ o imagine de sine pertinentǎ, o identitate bine conturatǎ, o incredere buna in fortele proprii. Scorurile peste 25 de puncte exprimǎ o imagine de sine exacerbatǎ, o incredere oarbǎ in fortele proprii, o supraevaluare a fortelor personale.

Attributional Style Questionnaire ( ASQ, Petterson , 1982). Scala consta in 12 scenarii ipotetice , 6 dintre scenarii fiind pozitive iar 6 negative . In cele 6 scenarii fie cǎ sunt negative sau pozitive 3 se referǎ la realizari sau esecuri , iar 3 la situatii interpersonale .Participantii sunt rugati sǎ-si imagineze acele scenarii si sǎ gǎseasca o cauzǎ majora a evenimentului . Apoi raspunsul este cotat pe fiecare din cele 3 dimensiuni intern / extern , stabil / instabil si global / specific pe o scala de la 1 la 7 .

Caz tipic Lot A

V.I

1990 32 ani

21. I 12. II

- halucinatii auditive

- idei delirante senzitiv -relationale

15.I 22.II

- idei delirante de prejudiciu

- idei delirante senzitiv - relationale

VIII IX

- distimie depresivǎ , fatigabilitate

- insomnie

- idei delirante de persecutie , prejudiciu

03 II 20. III

- distimie depresivǎ

- halucinatii auditive

- idei delirante de urmǎrire si persecutie

= Internare

Caz tipic lot B

1996 32 ani

dispozitie depresivǎ

idei de culpǎ

insomnie de trezire

1999

- dispozitie depresivǎ - tristete

- suspiciozitate - idei senzitiv- relationale

- idei de vinovatie - idei delirante de culpǎ

- idei delirante de persecutie - suspiciozitate

- tulburǎri mixte de somn, cosmaruri - tensiune intrapsihicǎ

- retragere socialǎ

- insomnie mixtǎ

2002

dispozitie depresivǎ

idei de neputintǎ

idei de inutilitate

lipsa de sperantǎ

2003

dispozitie depresivǎ

comportament disimulant

idei delirante de culpǎ

idei senzitiv-relationale

suspiciozitate

tensiune intrapsihicǎ

tulburǎri mixte de somn

2006

- dispozitie depresivǎ

- stimǎ de sine scazutǎ

- repliere pe evenimentele negative din trecut

- neputintǎ

Repartitia pe sexe in cele 3 loturi .

Varsta medie de debut in cele douǎ loturi

Media itemilor scalei BPRS in cele 3 loturi este urmǎtoarea :

Atribuiri efectuate pentru evenimentele pozitive si negative

Stima de sine dupa Rosenberg self-esteem