Deficiente fizice si psihomotorii

Deficiente fizice si psihomotorii

Deficientele fizice sunt    definite ca " abateri de la normalitate, in forma si functiile fizice ale organismului, care tulbura cresterea normala si dezvoltarea armonioasa a corpului, modifica aspectul exterior, reduc aptitudinile si puterile de adaptare la efortul fizic si diminueaza capacitatea de munca productiva a individului." Deficientele fizice se caracterizeaza prin modificari morfologice mai mult sau mai putin accentuate, produse in forma si structura corpului si manifestate printr-o incetinire in crestere sau printr-o crestere excesiva, printr-o tulburare a dezvoltarii sau o dezvoltare disproportionata, prin deviatii, deformatii sau alte defecte de structura, urmate sau precedate de tulburari functionale si care slabesc puterea si mobilitatea organismului prin modificari patologice exterioare sau interioare, localizate la nivelul intregului corp sau numai la nivelul unor segmente ale sale. Aceasta categorie de handicap cuprinde atat infirmii motori sau locomotori, cat si pe cei care sufera de unele boli permanente - cronice precum boli respiratorii, cardiopatiile si diabetul, ce influenteaza negativ capacitatea fizica a individului. Tot aici pot fi incadrate si persoanele cu afectiuni senzoriale precum surzii si orbii. Deficientii fizici sunt normali din punct de vedere al capacitatilor intelectuale, dar prin situatia lor de exceptie si intr-un mediu nefavorabil, personalitatea lor poate deveni fragila, cu pronuntate note de frustrare si anxientate, cu conflicte si tensiuni interioare, cu dificultati de relationare cu cei din jur si de integrare in viata social-profesioanla

1 Etiologia deficientelor fizice si psihomotorii

Categoriile etiologice care determina aceste tulburari au in componenta lor afectiuni ale sistemului nervos central si periferic, disfunctii metabolice sau ale sistemului endocrin, muscular si osos, alimentatie necorespunzatoare - mai ales in primii ani de viata - disfunctii psihice cu rezonanta asupra expresiei motrice, carente educationale, afective si ale mediului social in care se dezvolta copilul. Toate aceste cauze actioneaza de obicei in interrelatie, fapt ce ingreuneaza demersul stabilirii unui diagnostic diferential si structurarea strategiei de recuperare si reeducare a copilului.

Factorii determinanti/Declansatori sunt cei care prin aparitia si actiunea lor determina dezvoltarea deficientelor fizice si psihomotorii. Ei pot fi impartiti in:

a)     factori care actioneaza in perioada intrauterina: infectii ale mamei cu caracter cronic - sifilis, paludism, tuberculoza, intoxicatii lente - cu alcool, medicamente, saruri radioactive, tulburari endocrine si neuropsihice ale mamei, carente alimentare sau de vitamine, boli ale sangelui; temperatura prea joasa sau prea ridicata a mediului, umiditatea excesiva, actiunea razelor X asupra mamei si implicit asupra fatului, traumatisme fizice ale abdomenului gravidei, conditiile neadecvate, grele, stresante de viata si de munca ale mamei, varsta inaintata a parintilor (mai ales a mamei)

b)     factori care actioneaza in timpul travaliului: eforturile excesive ale mamei, durata crescuta a travaliului interventii traumatizante care sa determine congestii si hemoragii cu urmari grave pentru copil;

c)     factori care actioneaza in perioada copilariei: bolile si accidentele care produc anomalii morfologice si functionale (mai ales la nivelul aparatului locomotor); atitudinea defectuasa a corpului copilului (necorectata de parinte sau educator) se poate permanentiza si determina deficiente ale coloanei vertebrale (cifoze, lordoze, scolioze); tulburarile de metabolism, celehormonale; leziunile prin arsuri si prin degeraturi; atrofiile musculare.