Medierea si negocierea conflictelor - CRIMINALITATE SI VIOLENTA

UNIVERSITATEA "PETRE ANDREI" DIN IASI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE, ASISTENTA SOCIALA SI SOCIOLOGIE

Master:

Medierea si negocierea conflictelor

Disciplina:

Psihopatologie generala

CRIMINALITATE SI VIOLENTA

Indrumator stiintific:

Criminalitate si violenta

Sindromul de suprasolicitare psihotraumatica la victimele violentei: frecventa, desfasurare, forme.

1. Simptomele clasice ale sindromului baza de suprasarcina psihotraumatic

intrusion - pe terenul trairii (reamintiri coplesiotare, cu sau fara factori declansatori);

avoidance - pe terenul comportamentului (evitarea posibililor declansatori ai amintirii, evitarea activitatilor din cauza temerii de repetitie);

hiperarousal - pe nivel fiziologic (nivel de excitabilitate acrescut);

Aceste simptome intervin in general si pot fi reliefate comparativ si la un procent mai ridicat dintre victime (cca 1/3).

2. Principiul realitatii comunicative

Amenintarea vitala si ranirea afecteaza relatia cu alti oameni in general si cu viata sociala in general. Se observa frecvent o izolare sociala puternica, o reducere a capacitatii de contact si un comportament general de retragere.

3. O manifestare specifica a comportamentului de evitare - numeroase si diferite constelatii sociale sunt resimtite ca amenintatoare si/sau potential declansatoare de amintiri.

4. Exista o tema persistenta si generalizata.

5. Tulburari psihosomatice multiplicate fata de populatia normala; consecinte traumatice fiziologice ca anxietatea, tulburarile de somn sunt frecvente si persistente.

Acest sindrom de criminalitate violenta descrie cele mai frecvente tulburari, in unele cazuri, mai ales la traumatizarea extrema, apar si alte comportamente de tulburare, care corespund sindromului de victimizare respectiv.

Factori de risc pentru dezvoltarea simptomelor si tulburarilor pe termen lung

Componente ce trebuie luate in considerare:

1. Marimi de influentare antecedente:

- existenta si numarul multitraumatizarilor;

2. Marimi de influentare obiectiv situationale:

gravitatea situatiei traumatice;

felul/gravitatea delictului;

periculozitatea pentru viata a situatiei;

durata situatiei traumatice;

gravitatea consecintelor;

gradul de cunoastere in care se afla victima cu faptasul.

3. Marimi de influentare subiectiv situative:

- cantitate ridicata de disocieri.

4. Suprasarcini suplimentare, retraumatizari (faza de reactie):

- experiente cu functionarie publica care tind sa fie retaumatizante;

- reactiile de neintelegere in mediul social;

- factorul de risc adiacent: somaj.

5. Factori protectori - corelatii negative:

- ca factor protector a fost identificata o educatie superioara;

In realitate mai sunt si alti factori protectori:

o sustinere din mediul social al celui afectat;

capacitatea de a se putea confrunta productiv cu sentimentele sale si cu iritarile imaginii de lume si de sine;

de a avea timpul si posibilitatea de a face acestea.

Practica in modelul de ajutorare a victimelor

Pentru persoanele care prezinta risc se ofera o terapie acuta, evaluata intr-un design de grupuri de control.

Pana in prezent, s-a concluzionat ca cele mai importante procedee traumatice sunt terapia psihanalitica multidimensionala a traumei. Oficiul de consiliere pentru victimele criminalitatii preia sarcinile de diagnoza si de consiliere in cazurile neclare si critice.

Preventia si cosilierea organizationala

Prin ajutorarea victimei se incearca ameliorarea situatiei victimelor violentei, printr-o conlucrare intre institutii, persoane, interese si domenii de lucru.

Interactiunea intre cercetare, reformele administrative, practica clinica, lucrul cu politia, cu autoritatile si reteaua initiativelor de ajutorare a victimelor sunt o noutate in acest domeniu.

Punctul de plecare il constituie calea pe care o apuca victima dupa actul de violenta suferit. Proiectul nu se ocupa de preventia primara. Ajungand totusi la actul de violent, victimelor trebuie sa le fie luate din traseu toate impedimentele. La inceput poate fi comunicarea unor informatii adecvate, care constituie baza psihotraumatologica.

Brosura informativa pentru victimele violentei de ajutorare a victimelor din bordelul Koln

o scriere ampla de infoare pe care victimele o pot comanda;

rezumatul este predat celor in cauza, de Lite, politie, serviciul de asistenta, altele;

consilierea si terapia se adecveaza stadiului de infomare a celui afectat;

eventuale neintelegeri sunt clarificate si informatiile generale sunt adaptate starii speciale a clientei;

brosura contine informatii pentru victimele actelor posibile de pedeapsa, indeosebi la: atacurile in scop de jaf, vatamare corporala, viol si alte acte de violenta;

informatiile respective sunt concepute si pentru rudele si prietenii celor afectati;

studiul brosurii ajuta la elaborarea unor experiente:

- in timpul situatiei de violenta;

- reactii la o experienta de violenta:

- reactie de soc;

- faza de actiune;

- faza de descarcare.

In fazele de soc si de actiune, va veti resimti dv. insiva foarte schimbati, in timpul fazei de descarcare veti reusi, incet, sa va reintoarceti la o viata normala si sa eliberati trauma.

Amintirea

Multi dintre cei afectati nu pot sa-si aminteasca cu exactitatea ce anume s-a intamplat; cu timpul vor reusi sa-si aminteasca, moment cu moment. Deseori nu pot concepe cum de au ajuns in situatie; uneori fondul faptei nu se poate explica.

Apare fireasca intrebarea - "Sunt eu insumi vinovat?" Uneori victimele infractiunilor cu violenta cred ca ei sunt vinovati sau ca poarta o parte din vina, unii sunt invinovatiti de persoane exterioare (prieteni, rude, s.a), mai ales in cazul violurilor. Aceste invinuiri sunt foarte stresante si pot declansa stari de autoindoiala profunda. In cea mai mare parte a cazurilor ele nu au loc; in majoritatea cazurilor se ajunge la invinuirea victimei pentru ca nu se fac eforturi adecvate pentru o explorare a actului de violenta.

Violul - este unul dintre cele mai grave atacuri pe care un om le poate suferi. Este greu sa te descarci de acesta.

Este perceput ca dispretuire, injosire si lezare a mandriei omenesti.

Poate zdruncina increderea in alti oameni, in sine insusi, propriul corp.

De multe ori sunt privite diferit cand:

faptasul este cunoscut;

faptasul nu este cunoscut.

Elaborarea treptata a experientei de violenta

Luati-va timp sa va descarcati;

Fiti atenti sa va simtiti si in siguranta (vorbiti cu prieteni si rude, in care puteti avea incredere);

Asigurati-va odihna necesara.

Ce este o trauma psihica?

Este o rana, o leziune a sufletului. Se poate compara cu leziunile corporale. O rana sufleteasca are nevoie de ingrijire si de timp pentru a se vindeca.

O trauma este o experienta atat de coplesitoare incat se dezvolta o reactie de aparare automata. Astfel, cel afectat crede ca de fapt nu s-a intamplat direct sau evita orice amintire a sentimentelor care tin de aceasta.

Consecintele unei experiente de violenta:

Victimele sufera de diferite manifestari:

amintiri chinuitoare, recurente;

cosmaruri;

anxietati;

dificultati de a avea incredere in alti oameni;

Multi se tem de locuri si situatii care amintesc cumva de eveniment.

Altii nu mai au incredere sa iasa din casa. Sunt indivizi afectati care au probleme de concentrare ori sunt absenti interior, sau uita usor.

Nu este obligatoriu sa apara aceste probleme, la unii tulburarile nu sunt atat de intense.

Ajutorul psihologic, ce trebuie acordat, are urmatoarele scopuri:

ajutor in dificultati cotidiene;

ajutor de a face fata sentimentelor coplesitoare;

restabilirea, accelerarea ori facilitarea procesului natural de elaborare;

pentru ajutor se indica victimei sa se adreseze Centrului de consiliere psihologica pentru victimele criminalitatii, de la Universitatea din Koln.

Centrul de consiliere ajuta la:

gasirea unui grup de autoajutorare;

gasirea unui centru de consiliere;

gasirea unui terapeut.