TULBURARILE AFECTIVE

TULBURARILE AFECTIVE

Datorita exteriorizarii directe a simptomatologiei tulburarilor afective dominante de tristete/euforie, inhibitie psihomotorie/excitatie psihomotorie, se pare ca aceste suferinte au constituit unele dintre primele dar si principalele sindroame sau entitati psihiatrice delimitate cu peste doua milenii inaintea instalarii clinicii de psihiatrie in randul disciplinelor medicale.

Date epidemiologice

Probabilitatea ca cineva sa experimenteze un episod depresiv major in cursul vietii este de min. 15% (la femei chiar 25%).

Frecventa tulburarilor bipolare este de 1% indiferent de sex; majoritatea debuteaza in jur de 35 de ani, dar pot aparea atat la varsta copilariei, cat si mai tarziu.

Aspecte etiopatogenice

1) Factorii biochimici

Sunt aminele cerebrale cu rol in transmisia nervoasa:

- catecolaminele (noradrenalina, adrenalina)

- indolaminele (serotonina)

2) Reglarea neuroendocrina

Aparitia unor tulburari de dispozitie in legatura cu unele modificari endocrine (pubertate, ciclu menstrual, graviditate, perioada de lactatie, menopauza, hipertiroidism, terapie cu cortizonice, anticonceptionale, ACTH) demonstreaza rolul favorizant, chiar declansator pe care il joaca factorii hormonali in tulburarile dipozitiei. Studiile realizate pana in prezent au demonstrat ca cea mai importanta tulburare neuroendocrina intalnita in depresii este hiperfunctia sistemului hipotalamo-hipofizo-suprarenal.

3) Tulburarile cronobiologice

In sfera larga de intelegere a pato-fizio-psihologiei depresiei, intra si neurobiologia timpului cu ritmurile biologice (infradiene>24 ore; circadiene de 24 ore si ultradiene<24 ore). Unele depresii au pattern sezonier - sunt mai frecvente in aceeasi perioada a anului, in general iarna sau toamna; de asemenea este perturbat si ritmul circadian, simptomele grave aparand dimineata, inregistrandu-se o usoara ameliorare spre seara.

4) Factorii genetici

Studiile au abordat incidenta si riscul de imbolnavire la rudele pacientilor cu tulburari afective primare, comparativ cu incidenta bolii in randul populatiei generale.

Din aceste studii rezulta ca prevalenta intrafamiliala a depresiilor unipolare si bipolare este net superioara fata de prevalenta lor in populatia generala. S-a mai constatat ca riscul imbolnavirii descendentilor cu parinti si rude apropiate care prezentau depresii bipolare este mai mare decat cel intalnit in familii cu pacienti monopolari si schizofrenici, raportul fiind mai mare de 2 la 1.

5) Teorii psihologice

Acestea introduc conceptul de vulnerabilitate endogena ce intervine ca o cota aparte in tulburarile afective si cu cat aceasta cota este mai are cu atat vulnerabilitatea circumstantiala si evenimentele stresante joaca un rol mai mic si invers.

Vulnerabilitatea se poate considera ca fiind o rezultanta din cumularea factorilor genetici, a influentelor din perioada intrauterina, perinatala, a factorilor organici, toxici, psihosociali, postnatali si in special a celor ce actioneaza in primii ani de viata, putandu-se vorbi de o vulnerabilitatea directa, legata direct de subiect si una sociala, dobandita in contextul existentei socio-familiale.

Cu cat incarcatura predispozitiei familiale este mai mare cu atat este mai mare si riscul aparitiei si evolutiei mai grave a tulburarilor afective iar influenta vulnerabilitatii devine mai evidenta si mai complexa daca se iau in considerare in cadrul istoriei familiale nu numai cazurile de boala afectiva ci si cele din spectrul tulburarilor respective.

Conform teoriei psihanalitice, depresia este o reactie data de deplasarea libidoului de la obiect la Eu. Vulnerabilitatea persoanei isi are originea in tulburarea relatiei timpurii mama-copil, care cauzeaza o fixatie in stadiul oral al dezvoltarii. De asemenea, pierderi reale sau simbolice din perioada adulta pot duce la dezvoltarea depresiei.

Modelele comportamentale evidentiaza un deficit in capacitatile sociale si a comportamentului de autocompensare ale individului depresiv.

Teoriile cognitive pun accentul pe deficite specifice ale prelucrarii informatiilor, ca urmare persoana depresiva este capabila numai de prelucrarea informatiei cu tonalitate afectiva negativa.

6) Determinari sociologice

Evenimentele de viata au un rol hotarator in aparitia depresiilor, astfel cele traumatizante cresc probabilitatea aparitiei depresiei, precum si a unei evolutii trenante este mai probabila in cazul persoanelor cu handicap sau la cei cu suport social absent. Un rol important il are familia, astfel la persoanele care traiesc singuri (vaduvi) depresia este mai semnificativa si mai trenanta.