Factori nonintelectuali si nonaptitudinali ai creativitatii

Factori nonintelectuali si nonaptitudinali ai creativitatii

( Inventar selectiv al factorilor de personalitate)

I. Factori biologici

1. Varsta

1.1. Manifestari timpurii si tarzii ale creativitatii autentice.

1.2. Varsta medie a randamentului maxim.

1.3. Precocitatea   

2. Sexul si creativitatea

3. Grupa sanguina

4. Creierul

II. Factori educationali si de experienta a vietii

1. Ordinea nasterii

2. Evenimente biografice

3. Studii

FACTORI BIOLOGICI

1. Varsta si creatia Dean Simonton (1987, 2003).

A. Manifestarile timpurii si tarzii ale creativitatii autentice

Debut timpuriu

Marea creativitate

Debut tirziu

B. Creativitatea la varste inaintate

a) Teoria declinului creativitatii

In scadere

Functie curbilinie a varstei

Beard, 1874, modelul bifactorial al entuziasmului si experientei.

b) Contestarea teoriei declinului:

Suspiciuni de erori metodologice in cercetarea acestui fenomen:

nu toti creatorii ajung la varsta inaintata ( concluzia eronata a declinului exagerat datorat varstei).

Longevitatea biologica depinde de domeniu; scriitorii si matematicienii. Explicatiile posibile:

corelatia inversa dintre precocitatea creativa si durata vietii

psihopatologia (poetii)

nivelurile diferite de stres tulburari de personalitate.

c) Teoria nivelului constant al creativitatii

exceptii numeroase si impresionante de creativitate longeviva

Osborn, 1959: nu scade imaginatia, ci capacitatea de efort intens si de durata:

motivatie

sanatate

deprinderi

D. Simonton (1984): model matematic - stoc initial de potential creativ.

d) Schimbarea stilului de creatie: "stilul batranesc" (Simonton, 2003).

C. Varsta randamentului maxim (Lehman, 1953)

Precocitate

performante obisnuite pentru un adult - realizate la o varsta extrem de coborata.

precocitatea predictiva si nepredictiva.

≠ debutul unui creator si ≠ inalta creativitate.

Explicatii ale precocitatii:

ritmul rapid de maturizare a aptitudinilor speciale,

capacitatea de a acumula informatia si

tehnologia specifice domeniului, motivatia

mediul stimulativ si adecvat.

2. Genul si creativitatea

Doua criterii de analiza:

creativitatea potentiala - creativitatea actualizata,

criteriul orientarii /domeniului de excelenta.

Traditional, discutia avea in vedere exclusiv performantele.

Factori relevanti pentru creativitate, la B si F

Conditia biologica B

Expectantele sociale B

Educatia B

Modelele de rol B

Imaginatia BF

Inteligenta: 60/40; Calitativ. BF

Stilul cognitiv KAI B

Tipul de memorie B

Perceptia (orientarea) vizual-spatiala B - matematica, fizica, tehnica

Domenii ale aptitudinilor ridicate BF

Vorbirea F

o      Cyril Burt: " . cu ochiul si cu mina, . cu gura si penita".

o      Dezvoltare cognitiva diferentiata: creierul (Toepfer, 1987), lateralitate, corpul calos 40%; 20-40 ms.

Tipul de sarcini preferate: barbatii - probleme noi, femeile, activitati repetitive.

Afectivitatea BF

Curiozitatea     B

Nevoia de solitudine (opusa nevoii de contacte sociale) B

Confortul psihologic    B

Stima de sine     B

Atitudini sociale; conformism; B

Harnicia: promptitudine si calitate F

Abilitatile motorii, indeminarea BF

L. Terman si C. Miles, 1935: "Din orice punct de vedere au fost examinatii barbatii pe care i-am studiat, ei au aratat un deosebit interes pentru aventura, explorare si cautare de noi lucruri, fata de activitatile fizice incordate, desfasurate afara, in aer liber, precum si fata de masini, stiinta, fenomene fizice si inventii, apoi, desi mai putin, fata de comert si afaceri. In schimb, femeile au manifestat mult interes fata de treburile casnice, obiectele si chestiunile de arta; ele au preferat mult mai mult viata sedentara si preocuparile casnice, in special pe cele legate de copii, bolnavi, neputinciosi. In spiritul acestor diferente si ca pe un supliment al lor, trebuie considerate o seama de deosebiri subiective, legate de dispozitia sufleteasca generala si de emotii. Barbatii manifesta, in mod direct sau indirect, mai multa afirmare de sine si agresivitate; ei arata mai multa duritate si lipsa de frica, precum si mai multa vigoare si asprime in maniere, vorba si sentimente. Femeile se arata a fi mai compatimitoare si simpatetice, mai timide, mai dispretuitoare, cu sensibilitate estetica mai fina, in general mai emotive, mai moraliste, desi predispuse sa admita in ele insele mai multa slabiciune in stapinirea si controlul de sine, in constitutia fizica mai ales."

3. Grupa sanguina si creativitatea

Toshitaka NOMI, 300.000 Ss (100.000?):

- directi si siguri pe ei insisi

A - rigurosi, excelenti ingineri si tehnicieni

B - creatori nonconformisti

AB - altruisti si pragmatici

Toshitaka NOMI (anii 1940')

Alexander BESHER, 1979, teoria relatiei dintre grupa sangvina si creativitate .

NOMI & BESHER, 1988, You are your blood type

CONSTANTINE, 1997, What's your type?

D'ADAMO, 1996, Eat right for your type.

4. Creierul: dezvoltare si lateralitate

Doua aspecte majore:

dezvoltarea ontogenetica a creierului si capacitatea creativa

specializarea emisferelor /centrelor cerebrale si creativitatea

Premise: F. I. Gall, frenologie, bose.

Dezvoltarea ontogenetica a creierului si capacitatea creativa

Herman Epstein, 1978, frenoblize (etape) la 85% din copii:

Specializarea /dominanta emisferelor sau lateralizarea creierului. 1861 Broca, R. Sperry 1961.

Lavach, 1991: Functiile specializate ale emisferelor

- Proba Human Information Processing Survey, a lui E. P. Torrance.

Mina stanga, mina conducatoare

Ocurenta: 10% vs. persoanele creative (ex.: Leonardo da Vinci, Michelangelo, Benjanim Franklin). Lipseste un studiu de reprezentativitate a esantionului de personalitati creative stangace.

Cercetarile empirice:

65 % dintre studentii unei celebre scoli de arta erau stingaci;

intr‑un esantion de 17 cadre didactice de la facultatea de arhitectura, 41,2% erau stangaci

100 de tineri - nicio legatura intre utilizarea mainii stangi /drepte si scorurile la trei teste de creativitate.

I. Harpaz (1990): intre studenti de la arte creative si de la economie si contabilitate - diferenta semnificativa dominanta emisferica.

Cazul japonezilor, neconvingator.

"Miracolul japonez":

Testele Wechsler: japonezi (1.100 Ss; americani + europeni: 2.200 Ss):

75% din japonezi IQ=111 si 75% din occidentali = 100

IQ peste 130: japonezi = 10%, occidentali = 2%.

In ultimii 70 ani IQ: a crescut cu 7 p la japonezi, a stationat la occidentali.

Dezvoltarea emisferelor /Specializarea lor

Explicatii posibile:

Alimentatia

Educatia

Limbajul

Diferente in tipul de performante: japonezii - labirinturi, aranjarea imaginilor si asamblarea obiectelor. Occidentalii la cifre si coduri.

"Japonezii performeaza bine la probele de inteligenta!"

Demitizarea deplina a mitului :

logic ("Nu exista stiinta fara nici un aspect creativ sau creatie artistica fara nici un aspect logic")

Efectele leziunilor asupra perfoemantelor artistice:

in muzica, efecte diferite (aptitunile muzicale sunt localizate in ambele emisfere)

in pictura, diferentiate in functie de emisfera (leziunile din emisfera stanga duc la desene simplificate, cei cu leziuni in emisfera dreapta introduc detaliile, dar le aranjeaza incoerent si ciudat). Aptitunile pentru pictura sunt localizate in ambele emisfere.

in literatura scrierea este afectata in mai mare masura cand leziunea este in emisfera stanga, aici fiind localizat limbajul.

In concluzie

Eroare: datorata caracterului verbal al testelor pentru stabilirea emisfericitatii

Incerta: natura exacta a relatiei dintre asimetria emisferelor (si mana conducatoare).

Certitudine: creativitatea este un construct cognitiv multilateral, la care concura ambele emisfere cerebrale.

Factori educationali si de experienta a vietii

Ordinea nasterii - nerelevanta

Primul nascut:

+ "stres fetal" mai redus

+ atentie, incurajare si asistenta educativa

+ devine independent de mama

+ expus la "Modelul confluentelor in dezvoltarea intelectuala" (Zajonc, 1976).

+ majoritatea presedintilor americani si 93% din cosmonauti: primii nascuti si copii unici

- sunt mai putin creativi (Eisenman, 1964; Staffieri, 1970; Hetherington si Prake, 1979)

Copiii de mijloc

- suporta intruziunile fratilor mai mari modific sist limbic cerebral.

- gemenele tratate ca fiind de virste diferite

+ expus la "Modelul confluentelor in dezvoltarea intelectuala" (Zajonc, 1976).

+ Sunt mai creativi (Goertzel, 1976, Ss=300; Steward, 1977).

Mezinul

+ securizat

+ atentie, incurajare stima de sine ridicata

- suporta intruziunile fratilor mai mari modific sist limbic cerebral

Copilul unic

+ majoritatea presedintilor americani si 93% din cosmonauti: primii nascuti si copiii unici

- mai putin creativ (Eisenman, 1964; Staffieri, 1970; Hetherington si Prake, 1979)

+ atentie, incurajare stima de sine ridicata

Stiluri de conducere in functie de ordinea nasterii (Steward, 1977):

2. Evenimente biografice

Familia:

+prezenta adultilor de ambele sexe

+/- moartea unui parinte

+/- numarul de frati

Parintii:

+ pregatire superioara

+ Nonconformisti (rolul de gen; statutul si rolul social; asteptarile sociale)

+ disponibilitate pt "asumarea riscului"

+ ei insisi sunt "modele de rol"

+ Tata etse pasionat de lectura!

Atitudinea parentala:

+ lipsa unei apropieri emotionale intense

+ Independenta si libertate

+ Respect si incredere in copil

+/-Boala

Diversitatea culturala

+ calatorii

+ mutatul frecvent

+ traiul intr-o comunitate diversa cultural

+ tovaras de joaca imaginar predictor ai eminentei ulterioare de 100%,

+ a jucat in piese de teatru predictor ai eminentei ulterioare de 100%,

+ preferinta pentru tovarasii de joaca de alte varste,

+ hobby-uri ciudate

+ cautarea de senzatii tari.

Disponibilitatea modelelor de rol ("Idolilor"):

3. STUDIILE SI INALTA PERFORMANTA CREATIVA

1. Complexitatea relatiei

2. Posibile explicatii

1. Complexitatea relatiei

Nivelul studiilor formale

a)     nescolarizati

b)     Nespecialisti in domeniul de afirmare

c)     Cu studii

Nivelul maxim se atinge:

- In stiinta, intre licenta si doctorat

- In arte si stiinte umaniste, intre anii II si III de facultate - In leadership, studii universitare

"Scara eminentei" (R.B. Cattell, 1903), pt lideri si creatori:

- Relatia dintre nivelul studiilor formale si stilul de conducere (D. Simonton, 1981, 1984 si 1987):

Performanta academica:

a)     Cu esec scolar

b)     Elevi excelenti

c)     Elevi obisnuiti

Relatia dintre creativitatea profesorului si a elevului in preuniversitar:

2. Posibile explicatii

a)     invatamintul uniformizeaza (vs. "ierburi si radacini")

b)     dincolo de un anumit nivel, studiile devin nerelevante.