Nevrozele copilariei
l
Persoana
care sufera de nevroza manifesta lipsa de energie si elan, traieste o
permanenta stare de neliniste interioara, nesiguranta a memoriei, incapacitate
de concentrare a atentiei, insomnie si un disconfort general pe plan biologic.
Nevroza
l Nevroza este o reactie psihogena la o stare de
conflictualitate psihica, in care conflictul este de intensitate mica sau medie
si de durata lunga.
l Acest conflict perturba echilibrul cortico-diencefalic si
ca expresie a acestei perturbari apar tulburarile neuro-vegetative (traite ca
boli organice) si o scadere a randamentului si posibilitatilor generale.
Principalele particularitati ale
nevrozei sunt:
l Este o boala de
intensitatea cea mai mica, nu perturba calitativ constiinta si personalitatea,
nu presupune niciodata o leziune biologica (este pur psihogena si are o
reversibilitate absoluta), in timpul manifestarii ei nu apar tulburari de
reflectivitate (halucinatii, delir, etc.).
l Individul are aparenta de normalitate, dar cum a intrat
in conversatie se plange de suferinta lui, mai exact se plange de tulburarile
vegetative ce sunt numai expresia dereglarii vietii psihice si nu tulburari
organice propriu-zise.
l Bolnavul isi amplifica suferinta, dar are constiinta
bolii.
l Aceasta stare de conflictualitare presupune o suferinta
psihica de lunga durata.
l Izvorul suferintei la copil consta in atitudinea
persoanelor semnificative fata de el.
l Gama posibilitatilor lui de a se organiza clinic este mai
mare.
l Modul de manifestare a nevrozei, semnele sale, sunt
dependente de faza de dezvoltare in care se gaseste copilul.
l Este greu de stabilit momentul de debut al nevrozei,
deoarece unele simptome pe care le consideram in timp ca expresia unei nevroze
monosimptomatice, in anumite perioade au caracter fiziologic (ex: enurezisul,
balbismul, etc.).
l Este necesar sa tinem cont de faptul ca dezvoltarea
personalitatii copilului este neterminata.
l Deoarece nu stim cum se va dezvolta in viitor, nu putem
stabili nici perspectiva nevrozei decat cu mare probabilitate, prin raportare
la mediu.
l Nu o putem considera caracteristica pentru o anumita
simptomatologie nevrotica.
l La copil, spre deosebire de adult, tulburarea nevrotica
nu constituie izvorul primar al suferintei.
l Apare rar sentimentul de invaliditate pe care il traiesc
adultii in raporturile lor sociale, determinat mai ales de scaderea
randamentului.
l Simptomele nevrotice la copil sunt mai putin inchegate
intr-o structura unitara complexa ca la adult.
l La copil nevrozele evolueaza mai sarac, adesea monosimptomatic.
Cauzele nevrozelor la copil:
Exista trei categorii de cauze:
l
Declansante: conflictul
l
Favorizante: tin de conditiile mediului in care traieste copilul.
Aceste conditii, prin insuficienta
lor, cauzeaza o anumita epuizare a
sistemului nervos central, creand conditiile pentru posibilitatea decompensarii
nevrotice a copilului.
l
Predispozante: tin de constitutie (sensibilitate exagerata, tip slab de
sistem nervos, copii timizi, care se ranesc sufleteste foarte usor sau copii cu
leziuni encefalopatice,etc).
Notiunea de conflict
l Cuprinde toate
situatiile care presupun o tensiune psihica negativa determinata de
concomitenta a cel putin doua motive de mare semnificatie subiectiva pentru
individ, care depasesc capacitatea de adaptare a copilului si il pun in
imposibilitatea de a se elibera de aceasta tensiune.
l Conflictul (tensiunea) dureaza o perioada scurta si este
de intensitate mica sau medie.
l Varsta determina semnificatia mai mare a unora sau altora
dintre conflicte pentru dereglarea activitatii psihice a copilului.
l Fiecare varsta isi are conflictele caracteristice.
l Nu toate conflictele duc la nevroze. Exista mecanisme de
compensare. Esuarea lor duce la nevroza.
l Cele mai frecvente mecanisme de compensare la copiii
scolari se localizeaza fie la nivelul fanteziei (cauta solutii in fantezia sa),
fie in planul realului (da vina asupra altuia sau fuge din situatie).
l Situatii conflictuale se pot dezvolta la copil inca din
primele zile de viata extrauterina
Mecanismul de instalare a nevrozei
infantile
l Putem vorbi despre nevroza numai atunci cand dezvoltarea
personalitatii copilului a atins un asa nivel, incat este capabil sa
reactioneze nu numai la tensiunea conflictuala, dar si sa traiasca subiectiv
aceasta tensiune, sa o interiorizeze si sa-si elaboreze mecanisme de aparare
impotriva ei. Aceste lucruri sunt posibile abia dupa 7 ani.
l Nevroza apare cand mecanismele de aparare au esuat.
La copil putem
vorbi despre trei forme ale nevrozei:
l
dereglarile
regimului de viata
l
deprinderile
nevrotice
l
nevrozele
propriu-zise
Dereglarile regimului de viata
l
Survin in domeniul activitatii instinctive, sub
influenta conflictelor si a conditiilor de viata nesatisfacatoare.
l
Aceste
dereglari sunt:
l
1.
Anorexia
l
2. Bulimia
l
3.
Constipatia
l
4.
Diareea
l
5.
Varsaturile
1. Anorexia
Lipsa
poftei de mancare.
Are doua forme:
l a) Simpla
l b) Mentala
Anorexia simpla
l Pierderea poftei de
mancare fara o cauza digestiva; este o consecinta a dereglarii activitatii
secretorii digestive sub influenta starii de tensiune negativa;
l apare ca expresie a unei stari tensionale subiacente.
Anorexia mentala
l Pe fondul subnutritiei
cronice tulburarea psihica initiala se accentueaza: pacientul devine apatic,
depresiv (idei de inutilitate), umil si pierde controlul constient asupra
starii sale, fapt ce complica posibilitatea de redresare a functiei alimentare.
l Are la baza o stare de conflictualitate, mai ales cu
parintii. Merge la 25% mortalitate.
l Copilul isi controleaza tot mai bine motivatia de foame.
l Este mai frecventa la fetite in perioada pubertatii
(11-15 ani).
l Se deformeaza imaginea corporala
l Isi produc manevre prin care isi controleaza alimentatia
(diaree, varsaturi, arunca mancarea).
l De multe ori viata endocrina nu se mai reface, apar
tulburari trofice la nivelul pielii si scade secretia digestiva.
l Apare pervertirea instinctului alimentar.
l Cea mai mare tulburare este in perceptia propriei imagini
corporale.
l Au si comportamente de tip depresiv.
2. Bulimia
l Exagerarea poftei de
mancare.
l Uneori vine dupa o stare de anorexie mentala, in faze mai
grave de trecere a anorexiei mentale.
l Rar apar dereglari hipotalamice.
II. Deprinderile
nevrotice
l
Uneori
tensiunea conflictuala duce la gasirea unor indeletniciri cu ajutorul carora
copilul se degajeaza de tensiune.
l
Sunt mai
bine inserate si prind contur asupra personalitatii.
Prezinta doua forme:
l
Dureroase - cauta prin deprinderi sa-si produca dureri, pentru
rezolvarea unor conflicte. Cauta astfel sa scape de tensiunea produsa de starea
de conflict (tensiune subiacenta produsa de situatiile normale de viata).
l
Ex:
scobitul in nas, muscarea buzelor, smulgerea parului, frecarea unor leziuni
cutanate pana la leziune.
l
De placere - cautarea placerii, care vine sa reechilibreze starea
tensionala.
l Ex: sugerea degetului, onanie, etc.
III. Nevrozele propriu-zise
l
Au forme
diferite in functie de varsta copilului:
l Prescolar
l Scolar mic
l Puberi si adolescenti
La prescolari
Stari prenevrotice
l Au un caracter paroxistic, constituind dezechilibre
psihice de scurta durata
l Ridica mai mult probelma diagnosticului diferential cu
epilepsia sau cu alte tulburari cu substrat organic.
Forme la prescolari (sub 7 ani):
l
Spasmul
hohotului de plans
l
Crize de
negativism, furie
l
Fenomene
de tip anxios
l
Manifestari
functional-isterice
l
Ex: se
naste un frate si nu-l accepta
Nu sunt nevroze, dar exista un tip de organizare!!!
La scolarul mic imbraca urmatoarele
forme:
l
Ticurile
l
Enurezisul
l
Encopreza
l
Balbismul
l
Tulburarile
cardiace, respiratorii si digestive
l
Cefaleea
Ticurile
l Sunt miscari sau
vocalizari involuntare, bruste, rapide, nonritmice si stereotipe.
l Aceste miscari apar in starea de veghe fara a exista un
scop care sa motiveze actiunea.
l Sunt repetitive, localizate si pot fi controlate prin
concentrarea atentiei.
l Ticul este experimentat de copil ca irezistibil, dar
poate fi suprimat pentru intervale variabile de timp.
l Ticurile pot aparea fie in urma unor traume de natura
psihologica, fie prin imitatie, fie prin fixarea unor mecanisme de aparare.
Ticurile pot fi de doua tipuri:
l motorii
l vocale
La randul lor, fiecare dintre acestea
pot fi
l simple
l complexe
Forme
l Ticuri motorii simple sunt clipitul, ridicatul din umeri
sau grimasele faciale.
l Ticuri motorii complexe sunt gesturile faciale,
comportamentele de curatire, autolovirea, muscarea, saritul, etc.
l Ticuri vocale simple sunt tusitul, dresul vocii,
murmuratul, etc.
l Ticuri vocale complexe sunt repetarea de cuvinte sau de
expresii in afara contextului, utilizarea de cuvinte inacceptabile social,
chiar obscene (coprolalia), repetarea ultimului sunet auzit (ecolalia), etc.
(DSM-III-R).
l O forma particulara de tic intalnita destul de frecvent
la copii este tulburarea Tourette. Aceasta combina ticuri motorii simple cu unul sau mai
multe ticuri vocale.
Enurezisul
l Sau discontrol urinar
poate aparea la copii de peste 2-3 ani, cu pierdere involuntara de urina.
l Cand enureza se manifesta la un copil de varsta scolara,
ea este o regresie pe scara achizitiilor generata de o situatie conflictuala.
l Este o forma de aparare patologica, o modalitate prin
care copilul incearca inconstient sa atraga atentia anturajului asupra unei
situatii pe care n-o poate tolera.
l Atitudinea anturajulul are darul de a intari simptomul.
Astfel, pe masura ce toleranta celor din jur scade, manifestarile copilului
castiga in complexitate, aparand elemente astenice si obsesiv-fobice ce se
reflecta in personalitatea copilului (devine timid, nesigur, si chiar fricos).
l Enurezisul poate fi diurn, nocturn
sau mixt.
Encopreza
l Are o perturbare a
deprinderilor complexe, pirederea scaunului; poate sa mearga in comun cu
enureza sau separat.
l Fragilizeaza psihicul si devine ca un handicap producator
de rusine.
Balbismul
l Este o deteriorare in
fluenta vorbirii caracterizata prin repetari frecvente sau prelungiri de sunete
sau silabe.
l Este o problema mai ales daca apare dupa o perioada de
dezvoltare normala a limbajului (3-4 ani).
l Copilul traieste dureros aceasta disritmie, deoarece pana
la aparitia tulburarii el isi formase deja o relatie cu lumea, relatie pe care
o vede acum clatinandu-se.
Tulburarile cardiace, respiratorii si
digestive
l sunt cauzate de tensiuni conflictuale proiectate pe
aparatul cardio-vascular, respirator sau digestiv.
Cefaleea
l sau durerea de cap manifestata cronic este considerata un
simptom al nevrozei infantile;
l ea se rezolva atunci cand se descopera starea de
conflictualitate care a generat-o si se solutioneaza.
La puberi si adolescenti
l
Nevroza
astenica (neurastenia)
l
Nevroza
obsesiva
l
Nevroza
isterica
l
Nevroze
mixte
Nevroze astenica
l Forma cel mai des intalnita
l Stare de epuizare psihica, nervoasa
l Apare atunci cand tabloul clinic este dominat de
trepiedul:
l Astenie
l Cefalee
l Insomnie
l Fara sa apara alte manifestari tipice obsesiv-fobice,
motorii sau isterice
l Mai frecvent la copiii care au crescut foarte mult in
aceeasta perioada si in special la fete
Astenia
l Simptom esential
l Are doua componente (laturi):
Prima latura se manifesta prin:
l Epuizare rapida a potentialului nervos
l Fatigabilitate exagerata la efort fizic si intelectual
l Senzatie penibila de oboseala permanenta, care nu se
amelioreaza la repaos ci, dimpotriva, este mai accentuata dimineata
A doua latura
Pe fondul de sleire psihica descris
apar:
l Excitabilitate pe plan vegetativ si afectiv
l Iritabilitate crescuta
l Este vadit deranjat de tot ceea ce se intampla in jur, ca
si cum ar solicita de la el un efort de adaptare exagerat
l Pe plan afectiv - aparitia unor reactii emotionale cu
caracter exploziv, cu mare tendinta de generalizare si exteriorizare, asupra
carora nu-si poate exercita controlul
Cefaleea
l Variabila ca intensitate si localizare
l Caracter variabil de la o zi la alta
l Se accentueaza la emotii si efort intelectual
l Contribuie la scaderea capacitatii de concentrare a
atentiei
l Cand atinge valori mai mari este acompaniata de intense
fenomene vegetative sau chiar de varsaturi, dupa care are tendinta de
ameliorare partiala
Insomnia
l Astenia si cefaleea urmeaza de obicei insomniei
l Adesea constituie semnalul de alarma
l Se manifesta la inceput prin tulburari de adormire,
urmate apoi de un somn superficial, agitat, cu multe vise, somn care nu odihneste
l Dimineata are senzatia de oboseala mai mare decat la
culcare, cu o traire penibila de vap greu
l Visele au caracter neplacut
l Perioada de somn se reduce treptat
l Adoarme greu dar se trezeste foarte usor si devreme
Acest trepied se asociaza cu o alterare
progresiva a starii generale:
l Inapetenta
l Labilitate vasculara cu tendinta la colaps
l Tremurari la extremitati
l Transpiratii accentuate
l Cianoza extremitatilor
l Reflexe osteotendinoase exagerate
l Scaderea randamentului scolar
l Discrete tulburari auditive, vizuale si de memorie
l Elemente depresive si anxioase:
l Stare de nemultumire permanenta
l Incapacitatea de a lua singur o hotarare
l Neincredere in propriile posibilitati
l Teama nejustificata de intuneric
l Continut de idei depresiv
