Planuri pe esantioane perechi - Pretest -postest cu grup martor, Planurile combinate

Planuri pe esantioane perechi

Pretest -postest cu grup martor

Desriere:

Acest plan parcurge etapele de pretest si posttest. El impune cu pre-testul in care cercetatorulevalueaza ceea ce considera ca se modifica in cursul tratamentului sau a interventiei la care sunt supusi subiecti.

Acest plan poate fi considerat o varianta particulara a planului cu variabila concomitenta unde variabila concomitenta este o premasurare

O₁ XO₂

O₁ O₂

O₁-pre-masurare/pretest

X-interventie sau tratament

O₂-post test

Validitate

Validitatea interna este la fel ca pentru planul posttest un grup martor difera insa validitatea externa. Cum aici avem o masurare inainte de tratament pe toate grupele nu este posibil sa evaluam impactul acestei premasurari putand influenta participantii in doua maniere.

1. sensibilizandu-l direct
2. interactionand cu tratamentul(cum vom controla aceasta posibila influenta vom vedea in planul experimental urmator).

Analiza statica

Analiza statistica indicata este analiza de covarianta(ANCOVA) in care masura pretest constitue covariabila. In anumite conditii putem totusi calcula o diferenta de scor pretest-postest procedand in continuare ca si pentru designul posttest cu grup martor (deci analizele de varianta sau un test t sau o regresie).

Exemplu

Brehm (1956) a ilustrat acest plan printr-o cercetare privind disonanta cognitiva. Sub pretextul de a ajuta o firma de consultanta.in marketing, cercetatorul a cerut femeilor-cliente ale unui suprmaket sa evalueze diferite articole de menaj. La final pentru a le multumi pentru participare, le-a invitat sa-si aleaga un articol. In conditii de disonanta ridicata participanti aveau posibilitatea de a aleaga unul din 2 articole pe care le-au evaluat similar iar in conditii de disonanta redusa alegerea trebuiau sa o faca intre articole evaluate foarte diferit in aceasta ultima situatie, experimentatorul a fost cel care a ales articolul si l-a facut cadou. Inainte de a pleca participantelor li sa cerut sa evalueze din nou eceleasi articole. In situatia de disonanata ridicata particpantele si-au modificat mult evaluarea celor doua articole favorizand articolul ales in defavoarea celui neales.Evaluarea inainte si dupa pe alte doua grupuri nu s-a schimbat in lipsa manipularii.

Planurile combinate

Planul cu patru grupe de tip Solomon.

Descriere :

Planul poarta numele celui care l-a propus Solomon (1949). El este o combinatie a planurilor pe esantionae perechi cu planul pretest cu grup martor.doar ca se utilizeaza aceleasi doua loturi de subiecti.

O₁ X O₂

O₃O₄

X  O₅

O₆

Cercetatorii au recurs la acest plan pentru ca sunt interesasi de efectul premasurarii an sine sau al interacsiunii acesteia cu tratamentul.Compararea rezultatelor celui de al doile rand cu cel de al patrulea rand ne permite sa evidentiem efectul premasurarii ( de exemplu influenta sa asupra post-masurarii)pe cand compararea primului rand cu al treilea rand ne permite sa examinam efectul premasurarii asupra tratamentului.In fapt, daca premasurarea nu intreactioneza cu tratamentul, rezultatele din post-test sunt aceleasi in cele doua cazuri.

Validitate :

Deoarece in acest plan exista pretest se impun comentarii privind inflenta pretestului asupra pottestului in grupul de control.Aceasta cu atat mai mult cu cat aceasta structura a planului trebuie sa ne permita sa ne facem o idee precisa cu privire la efectul premasurarii. Acest plan are o mare eficacaitate metodologica in a demonstra efectul tratamentului, dar meritul sau mare este ca ia in studiu in mode xeplicit un factor al validitatii externe adica premasurarea. Deoarece un singur grup exeperimental este supus pretestului este posibil sa evaluam eficacaitatea tratamentului asupra participantilor care au fost suspusi sau nu pretestului.

Analiza statistica :

Intr-un astfel de pla pot fi facute multe analize. De exeplu efectul tratamentului X este scos in evidenta de mai multe posibile analize : O₂-O₁, O₂- O₄, O₅-O₆. Trebuie de aseemenea notat ca O₅^-O₄ nu testeaza efectul tratamentului pur deoarece O₄ poate fi inflenatat de premasurare.

Acest plan poate fi vizut si ca un plan factorial de tip 2x2 situati in care analiza de varianta este metoda cea mai pertineta in analiza statistica a datelor.Un efect principal al pretestului ne indica ca utilizarea acestuia inflenteaza raspunsul participantilor pe cand o interactiune semnificativa ne arata ca efectul tratamentului depinde de modul de desfasurare-mai exact daca s-a facut sau nu pretest.

Exemplu:

Lana(1959)a facut un studiu a carui ipoteza a fost ca existenta premasurarii inflenteaza modificarile aparute in atitudinile persoanelor si ca aparute in conditiile existentei premasurarii difera de cele aparute in lipsa acesteia.

Autorul aluat in studiu 4 grupuri:

1. presensibilizat si supus unei comunicari persuasive- O₁ X O₂

2. presensiblizat si nesupus unei comunicari persuasive - O₃O₄

3. nesensibilizat si supus unei comunicari persuasive-X O₅

4. nesensibilizat si nesupus unei comunicari persuasive -O₆

La toti subiectii s-a masurat atitudinea la sfirsitul experimentului. Contrat ipotezei lui Lana comiunicarea persuasiva produce modificari atitudinale similare la toti participantii, indiferent ca au fost presensibilizati sau nu.

Planul in patrat latin

Se numeste astfel dupa literele alfabetului latin utilizate pentru pentru prima data cand a fost descris acest plan. Acest tip de plan este recomandat atunci cand testam in paralel trei variabile independente, fiecare cu mai multe grade de variatie.Avantajul in constituie faptul ca reduce numarul de conditii experimentale analizate de la Kⁿ conditii la Kxn conditii unde n reprezinti numarul variabilelor luate in studiu iar k numarul de modalitati ale variabilelor.

In cazul in acre variabila A are modalitatile A_1, A_2,A₃ iar variabila B are modalitatile B₁, B_2, B₃, iar variabila C are modalitatile C₁, C2, C₃ designul an pitrat latin va arata astfel dupa Fraisse (1969, apud Anitei, 2000):

Se pot utiliza aceeasi subiecsi trecuti prin fiecare conditie experimentala in conditia in acre replicarea nu repetarea si succesiunea nu ridica probleme.

Pentru a neutraliza efectul de ordine se utilizeaza tehnici de contrabalansare.Cele mai utilizate sunt:

1.     Contrabalansarea subiect cu subiect- tehnica care urmareste controlarea erorii progressive si neutralizarea acestei erori prin introdiucerea subiectilor de un numar egal de ori in toate conditiile de tratament. Acest lucru se poate realiza prin:

a.     Contrabansare inversa acest lucru se realizeaza prin prezenatrea pentru fiecare subiect a conditiilor de tratament de doua ori in doua ordini inverse de genul ABBA. Gratie contrabalansarii inverse fiecare subiect este supus secventei ABBA ceea ce garanteaza ca eroarea progresiva va afecta de aceeasi maniera pe toti subiectii . In cayul in care avem trei conditii secventele vor fi ABCCBA.

b.     Randomizarea in bloc aceasta tehnica este utilizata pentru atunci cand eroarea estimata este non liniara si cand fiecare serie de tratament este considerata ca fiind un singur bloc(ex, bloc ABCD).si tratamentele in interiuorul fiecarui bloc sunt prezentate in ordine aleatoare.Fiecare tratament trebuie prezentat de mai multe ori pentru a obtine o serie de blocuri randomizate.

2.     Contrabalansarea prin regruparea subiectilor- urmareste acelasi obiectiv ca si contrabalansarea subiect cu subiect si urmareste distribuirea efectului erorii progesive an aceeasi maniera pentru toti subiectii:

a.     Contrabalansarea completa- neutralizeaza efectul de eroare sinand cont de toate secvensele posibile de rotatie a conditiilor si de utilizarea fiecarei secvense de acelasi numar de ori . De exemplu in cayul in care avem doua conditii vom utiliza AB si BA.Putem remarca similitudinea intre acest tip de contrabansare si contrabalansarea pe baza ordinii doar ca aici unii subiecti incep cu secventa A iar altii cu secventa B repartizarea fiaandu-se in mod aleator.

b.     Contrabalansarea partiala- se utilizeaza cand avem un numar relativ mare de posibilitati si cand alegem an mod aleator acele secvense la cre vom supune subiectii din secventele posibile.Contrabalansarea totala are o mai mare validitate stiintifica.

In continuare vom aborda cateva forme particulare de planuri utilizate in cercatre psihologica:

Planul cvasi-experimental:

Acest tip de plan poate servi pentru a studia efectul manipularii experimentale pe doua grupuri perexistente de subiecti sau pentru a studia acelasi tip de eveniment sau comportament aparent natural pe baza studiilor corelationale.Deoarec utilizam grupuri deja constituite si selectarea pe baza aleatorie nu mai este posibila nu putem fi siguri in cazul acestui tip de design cu privire la cauza care provoaca efectele observate de noi- acest plan avand o slaba validitate interna. In acest tip de design cercetatorul nu are conntrolul asupra variabilelor care ar putea afecta subiecsii supussi tratamentului si nici nu le poate considera relativ echilibrate selectia nefacandu-se pe baza aleatorie.

Planul corelational

Acest tip de design urmareste sa punia in valoare gradul de asociere intre doi sau mai multi parametrii studiati fara a fi interesat de stabilirea unei relatii de cauzalitate ci doar a uneia ade covarianta sau asociere.