Profilul psihologic al persoanelor cu un nivel ridicat al inteligentei emotionale

Profilul psihologic al persoanelor cu un nivel ridicat al inteligentei emotionale

Deosebirea dintre inteligenta emotionala (IE), al carui nivel de structurare se apreciaza prin cotientul emotional (QE), si inteligenta academica, care se raporteaza la gandirea logica si se dobandeste in scoli, evaluata prin cotientul intelectual (QI), se poate face si in termeni accesibili tuturor si anume : "glasul inimii si vocea ratiunii"[1]. Cele doua forme de inteligenta se refera la doua feluri de cunoastere , una bazata pe afectivitate si cealalta bazata pe ratiune. John Block ( Universitatea Berkley din California- cf. D. Goleman, 1995, p.45) a stabilit profiluri psihologice pentru barbati si pentru femei, care se afla in una dintre urmatoarele situatii: a) cotient intelectual inalt si cotient emtional mai redus b) cotient emotional inalt si cotient intelectual peste medie

Profilul psihologic pentru un barbat cu cotient intelectual inalt (QI)

Este ambitios si productiv, perseverent, calm, imperturbabil cu privire la ceea ce il priveste, fiindca socoteste ca are dreptate si nu poate fi vulnerabil.Este predictibil, poti sa prevezi cum se va comporta in diferite situatii, cum va reactiona in cele mai diverse contexte profesionale si sociale. Tinde sa fie critic si condescendent, cusurgiu, dificil si inhibat, stanjenit si jenat in experienta sexuala si senzuala, inexpresiv si detasat, in plan emotional fiind stupid si neprietenos.

Profilul psihologic pentru un barbat cu abilitate sau cotient emotional inalt (QE)

Poseda un echilibru social in relatiile interumane. Are o capacitate remarcabila de a se angaja in rezolvarea problemelor altor persoane, se poate dedica unor cauze nobile, este responsabil din punct de vedere social si are in vedere latura morala a imprejurarilor in care se afla implicat. Este simpatetic si grijuliu in relatiile interpersonale. Are o viata afectiva bogata, nuantata in privinta propriei persoane. Se simte confortabil cu sine si cu altii in universul social in care traieste.

Profilul psihologic al unei femei cu QI inalt

Are incredere in propriul ei intelect, in forta de cunoastere a ratiunii. Are fluenta in exprimarea gandurilor. Apreciaza in mare masura valorile intelectuale, dand dovada de interese pregnante pentru domeniile intelectuale si estetice. Are tendinta spre introversiune, fiind orientata spre propria persoana. Este predispusa la anxietate, disecarea firului in patru, exacerbarea greselilor proprii care o macina in timp si vinovatie. Ezita sa-si exprime sau sa-si arate supararea sau mania intr-un mod firesc, deschis.

Profilul psihologic al unei femei cu QE inalt

Tinde sa fie afirmativa (pozitiva) exprimandu-si direct, natural sentimentele, simtindu-se bine in pielea ei, gandurile despre propria persoana fiind pozitive. Pentru ea viata are sens si merita traita din plin.Este o fiinta sociabila, care isi exprima adecvat sentimentele si se adapteaza bine la stres. Este echilibrata din punct de vedere social, face usor cunostinta cu persoane noi, se simte confortabil cu sine fiind glumeata, jucausa, spontana, si naturala in plan sexual. Foarte rar se simte anxioasa.

Unele concluzii privind inteligenta emotionala la romani[3]

In perioada 1995-1996, prof . univ. Mihaela Roco a administrat Testul pentru Inteligenta Emotionala ( varianta pentru adulti), adaptat studentilor de la zece facultati: Filozofie, Limbi Straine ( engleza/germana), Limba Romana, Fizica, Matematica, Jurnalistica, Medicina, Psihologie, Politehnica, Drept ( cate 50 de subiecti de la fiecare facultate in parte). Pe ansamblul lotului de 500 de studenti, cu varste cuprinse intre 18 si 22 ani, valoarea medie a coeficientului emotional ( QE), calculat in procente, este de (35,7centile) maximum fiind 100. Fetele au obtinut o valoare semnificativ mai mare (39,7) fata de baieti (22, 8 centile), ceea ce coincide cu datele literaturii de specialitate. Pe facultati, marimea medie a coeficientului emotional are urmatoarele valori (sunt date in ordine crescatoare, de la nota cea mai mica la valoarea cea mai inalta)

Mihaela Roco a remarcat faptul ca cele mai bune date le obtin studentii la psihologie, urmati la o anumita distanta de cei de la jurnalistica si medicina. Desi valorile lui QE sunt relativ mici prin raportare la maxim, este pozitiv faptul ca majoritatea studentilor de la aceste trei facultati sunt orientati spre cunoasterea oamenilor si sub raport emotional. Itemurile pentru care s-au inregistrat cele mai mari note (peste 58%) privesc empatia, cunoasterea emotiilor celorlalti, in timp ce pentru alte trasaturi ale inteligentei emotionale, precum optimismul ( depasirea obstacolelor fara blamarea de sine), intelegerea cauzelor care provoaca supararea, in special la copii, si la elaborarea unor solutii alternative pentru rezolvarea situatiei, schimbarea prejudecatilor privind diversitatea etnica si/sau minoritatile, relaxarea temporara in momentele de furie si/sau autocontrolul emotiilor negative, notele obtinute sunt destul de mici sub 35%, ceea ce sugereaza nevoia unor antrenamente in planul inteligentei emotionale.

Tipuri de reactii si atitudini frecvente in situatii de conflict care conduc la stari emotionale negative

Fuga reprezinta o atitudine de evitare (activa/pasiva) in fata oamenilor si a evenimentelor, aceasta atitudine se prezinta ariat si ia forme care pot insela interlocutorul sau chiar pe noi insine. (Ex; tipul surmenat, tipul blocat, tipul moale, tipul care amana, tipul veleitar, tipul observator, tipul ideologului, tipul altruist sau binevoitor, tipul pesimist) Se pot distinge trei surse principale : a) o falsa reprezentare a realitatii inconjuratoare b) o devalorizare excesiva a situatiei c) nevoia de a fi apreciat. Atacul sau infruntarea este o atitudine de agresivitate in fata oamenilor si a evenimentelor. (ex; autocratul, revoltatul, spirit de contradictie, cel care saboteaza, razbunatorul, timoratul, susceptibilul etc) Originile acestei atitudini ar putea fi date de un nivel ridicat de frustrare in trecut, teama latenta, dorinta de renastere. Atitudinea de manipulare isi are sursa in crezul ca disimularea , insinuarea, rasturnarea de situatii si invinovatirea continua sa apara ca utile si necesare. Asertivitatea isi propune sa-l faca pe individ capabil sa -si exprime personalitatea continuand sa fie acceptat social fara teama de a starni ostilitatea in mediul inconjurator. Asertivitate propune o metoda pragmatica constand in trei conditii: 1- fixarea obiectivului ( reducerea tensiunilor intr-un domeniu particular al vietii familiale, profesionale sau sociale) 2- admiterea instrumentului ( negocierea) 3- elaborarea unui plan ( izolarea si definirea unor situatii caracteristice tipului de insatsfactie simtita, punerea lor in ordine si alegerea instrumentelor adecvate, antrenarea individuala sau in jocuri de roluri, punerea in practica a noii tehnici)

Conotatii ce tin de educarea inteligentei emotionale

Exista un tip de furie legat de formatiunea nervoasa denumita nucleul amigdalian. Ea are un caracter mai primitiv si este mai putin controlabila de catre individ. Al doilea tip de furie este dependent de neocortex; mintea persoanei este mai clara decat in prima situatie, ea fiind capabila de razbunare caculata, bine gandita. Desigur furia este cea mai seducatoare dintre emotiile negative, si spre deosebire de mahnire sau tristete, furia amuza energizeaza.. Dupa multe experimentari , Borkovec a descoperit cativa pasi simpli care il pot ajuta chiar si pe cel nelinistit individ sa-si controleze comportarea. Primul pas spre auto constienta il prezinta surprinderea episoadelor nelinistitoare cat mai aproape de inceputul lor , de indata ce sau imediat dupa ce imaginea catastrofica declanseaza ciclul ingrijorare-anxietate. Borkovec ii instruieste pe oameni sa controleze sentimentele de anxietate, in special invatandu-i sa identifice situatiile care declanseaza nelinistea , la fel ca senzatiile organice, de tipul nodului in gat sau crampelor de stomac, provocate de neliniste. Prin acesta etapa oamenii pot identifica nelinistile intr-un punct incipient pe spirala anxietatii. De asemenea ei pot invata metoda relaxarii pe care o pot aplica in momentul in care recunosc aparitia ingrijorarii. Cu toate acestea metoda relaxarii nu este suficienta , ingrijorarile necesita provocarea activa a gandurilor nelinistitoare , dar nereusind acest lucru spirala ingrijorarii va fi in retragere. Astfel , urmatorul pas va fi adoptarea unei pozitii critice impotriva presupunerilor.

Stimularea gradului de activism[4]

Una dintre atitudinile creative specifice persoanelor inalt creatoare, indiferent de domeniu, este interesul viu pentru orice informatie, ele avand un grad de activism foarte ridicat. Pentru oamenii inalt creativi nu exista lucruri neinteresante, totul depinzand la ce tip de cunostinte ale individului sunt raportate si mai ales de modul cum sunt analizate, interpretate. E. Raudsepp a constatat ca in fata acelorasi evenimente, oamenii inalt creativi au orientari creative diferite fata de cei mai slab creativi. In continuare prezentam o comparatie intre cele doua orientari.

• Empatia

Una din dimensiunile semnificative ale inteligentei emotionale o constituie empatia. S. Marcus (1997) o defineste ca fiind un " fenomen psihic de retraire a starilor, gandurilor, si actiunilor celuilalt, dobandit prin transpunerea psihologica a eului intr-un model obiectiv de comportament uman, permitand intelegerea modului in care celalalt interpreteaza lumea" Empatia se construieste pe deschiderea spre sentimentele celorlalti, pe abilitatea de a citi informatiile provenite prin cadrele non-verbale. Reamintind ca in cadrul comunicarii interumane, comunicarea non-verbala reprezinta cel putin 60%. Cuvintele pot exprima relativ putin din sentimentele oamenilor , fapt pentru care empatia se bazeaza pe capacitatea de a intui trairile oamenilor , atribuind o maxima de atentie limbajului non-verbal: tonul vocii, mimica, gesturile si miscarile persoanei s.a. S-a constatat ca 90% dintre mijloacele de exprimare a starilor afective sunt non-verbale. De exemplu o persoana stresata are un ton al vocii oscilant si redus ca intensitate, gesturi precipitate care dovedesc iritare si neliniste. Adevarul in privinta emotiilor se afla mai mult in "cum" spune persoana decat in "ceea ce" spune, mai ales cand intre latura verbala si cea non-verbala se afla neconcordante sau chiar contradictii. Este important de retinut ca, in cazul unor discordante intre cele doua modalitati de comunicare, cele care sunt percepute ca atare sunt mesajele non-verbale. Concluzionand asupra definitiilor date empatiei, S. Marcus apreciaza ca punctul nodal al conceptului empatic il reprezinta conduita retrairii starilor, gandurilor, actiunilor celuilalt de catre propria persoana printr-un proces de transpunere substitutiva in psihologia partenerului. Empatia este realizata prin transpunerea imaginativ-ideativa in sistemul de referinta al altuia - respectiv preluarea modului de a gandi si de a realiza rolul social- si transpunerea emotionala , actiunea de activare a unei experiente , de substituire in trairile lui mentionate prin identificare afectiva a partenerului, preluarea starii lui de spirit.

S. Marcus a sistematizat ipostazele sub care se prezinta empatia :

Fenomen psihic - situatie in care se releva dimensiunea sa de fapt interior, subiectiva in continua transformare

Proces psihic - ceea ce arata ca are o desfasurare plurifazica ce se intinde de la proiectia eului pana la identificare cu altul

Produs psihic - empatia se concretizeza in retrairea gandurilor, emotiilor, actiunilor celorlalti

Insusire psihica - cand ne apare ca trasatura de personalitate, ca aptitudine a individului

Contrast multidimensional de personalitate - care include toate aspectele mai sus mentionate.

Empatia ca dimensiune a inteligentei emotionale se manifesta in special sub forma unei trasaturi de personalitate.

In una din publicatiile din 1990 apartinute lui Salovey si Mayer se punea in evidenta ipoteza conform careia exista o relatie pozitiva intre empatie si inteligenta. De atunci studiile lor au fost din ce in ce mai mult validate in acest sens. Totusi definitia pe care o dau acestia inteligentei emotionale, cat si domeniul detaliat al multor aspecte nu mentioneaza prea mult procesul empatiei. De aceea Davis considera ca empatia este cheia supravietuirii speciilor si ca , daca inteligenta emotionala este unul din fenomenele care contribuie la acest fapt, atunci una din modurile prin care o face este aceea de a ne da abilitatea de a empatiza cu cei din jur. In randurile urmatoare se prezinta cateva ascpecte cu privire la empatie :

A empatiza inseamna in primul rand a putea sa te identifici cu sentimentele celuilalt, cu alte cuvinte sa percepi lucrurile din punct de vedere emotional in locul celuilalt.

Abilitatea de a empatiza depinde in mod direct de cea cu care un individ isi simte propriile stari sufletesti si totodata si le identifica ( daca o anumita persoana nu a fost incercat de un anumit sentiment , va fi mult mai greu pentru acesta sa empatizeze; acest aspect este valabil atat pentru sentimentele legate de placere cat si pentru cele legate de durere : daca o persoana nu a avut niciodata mana in foc nu va sti care este durerea provocata de acesta, asa cum daca nu a experimentat pasiunea sexuala, ii va fi mai greu sa-i inteleaga puterea, similar daca o anumita persoana nu s-a simtit niciodata rebela sau defensiva, nu va putea intelege cu usurinta oamenii care se comporta astfel., etc)

A citi despre anumite sentimente sau a le cunoaste doar din punct de vedere intelectual nu este acelasi lucru cu a le experimenta ( aici intervenind si aspectele ce se rezuma la cei care scriu despre emotii si inteligenta emotionala strict dintr-un punct de vedere academic, de aici intelegandu-se prin urmare ca persoanele cu cea mai inalta capacitate de empatizare sunt aceia care au experimentat cele mai variate sentimente - pe de alta parte, este posibil ca aceia care nu se pot relationa la ceilalti, este tocmai pentru ca nu au experimentat, cunoscut sau acceptat propriile trairi.)

Empatia necesita experimentare si cunoastere dar si un nivel ridicat de constientizare a trairilor. Asadar primul pas ar fi in constientizarea sentimentelor celuilalt.

Oamenii care se exprima din punct de vedere emotional sunt cei mai usor de deslusit, pentru ca intreaga lor expresivitatese bazeaza pe cea ce traiesc. Empatizarea nu se rezuma la intelegerea sentimentelor bipolare, deci nu numai la durere sau tristete ci si la bucurie si entuziasm etc. In unul din studiul lui Mayer au fost masurate multe variabile, printre care sensibilitatea a fost gasita ca fiind corespondentul cu nivelul cel mai ridicat pentru inteligenta emotionala. De aceea empatia si sensibilitatea sunt signifiant corelate (prin definitie persoanele cele mai sensibile empatizeaza cel mai mult cu cei din jur) Acest lucru nu inseamna neaparat ca cei mai putin sensibili nu sunt apti empatizarii, dimpotriva acest fenomen fiind destul de comlex si ireductibil doar anumitor structuri, poate fi modelat si invatat in functie si de cerintele contextuale.Ceea ce este important in a demoanstra un nivel de sensibilitate ramane faptul ca nu trebuie invalidata, minimalizata, ignorata sau judecata o anumita stare ( de aceea este necesara chiar si simpla cunoastere din punct de vedere intelectual, chiar daca empatia este mai scazuta).

Empatia este legata si de gradul de compasiune ( empatizarea cu o anumita persoana determina si colectionarea anumitor informatii cu privire la aceasta, fapt ce implica o mai buna cunoastere in ansamblu, totodata ajungand sa cunosti nivelul emotional, este din ce in ce mai probabil sa se gaseasca similaritati intre propriile sentimente si cele ale celor din jur, sintetizandu-se astfel si un proces de empatizare mai eficient.) Compasiunea vizeaza asadar un melanj intre empatie si intelegere.

Cu cat este mai ridicata empatia cu atat creste si nivelul informational, si astfel, cu cat se combina mai multe informatii cu atat mai mult cresc sansele de a le intelege. Pentru a rezuma o schema mult mai logica se pot descrie astfel aceste nivele:

un nivel ridicat de sensibilitate si constiinta determina o crestere a nivelului de empatie

acestea la randul lor determina nivele mult mai ridicate de intelegere, care vor implica si vor mari nivelul de compasiune ( Hiam Ginott afirma " este nevoie de timp si de intelepciune pentru a realiza ca personalul tine de universal, ca ceea ce il face sa sufere pe un anumit om, poate sa sufere natuara umana in general" )

Cei care nu sunt in legatura cu propriile sentimente nu pot avea un simt al constiintei aprofundat. Asa au demonstrat si unele studii, conform carora oameni ca cei care nu simt remuscari, provocand dureri celor din jur, nu pot raspunde nici la ideea de reabilitare (gradul de suferinta ridicat implica si posibilitatea imunizarii totale la suferintele celor din jur, pierzandu-se astfel si simtul natural al constiintei). In absenta constiintei comportamentul este controlat prin teama, amenintari, pedepse sau izolari de societate : nevoia unor legi stricte este crescuta in cazul persoanelor ce manifesta o lipsa de constiinta. ( cu cat statul are mai multe legi cu privire la acest aspect, cu atat se poate deslusi nivelul scazut de inteligenta emotionala a populatiei respective ).

Rolul empatiei in cunoasterea interpersonala este cel putin la fel de important ca si cel al factorilor intelectuali si se manifesta printr-un stil apreciativ. Trasaturile definitorii ale acestui stil empatic de personalitate constau in capacitatea de transpunre in psihologia modelului extern ( al altei persoane) sau de proiectie atitudinal-afectiva imbinata cu perceptia realitatii in perspectiva acestui model extern, ca si cum ar fi o alta persoana. Persoanele cu un nivel inalt al empatiei imbina experienta afectiva, care este bogata si nuantata, cu flexibilitatea in planul cognitiv, prin utilizarea si aplicarea unor criterii apreciative diverse adaptate situatiei. Oricum ele nu sunt "sclavele" prejudecatilor, nu au obiceiul atunci cand intalnesc pe cineva sa-l "eticheteze" dupa cativa indicatori perceputi superficial.

A.Mehrabian a stabilit cinci aspecte ale inteligentei emotionale :

v     Perceptia clara, corecta, ordonata a emotiilor personale si a altora

v     Exersarea capacitatii de a raspunde cu emotia si comportarea adecvata ( realist, nedistorsionat, adaptat ) la situatiile variate de viata

v     Implicarea intr-o relatie interpersonala, avand capacitatea de a exprima onest emotiile, aratand deopotriva consideratie si respect

v     Alegerea muncii ( profesiei, activitatii) care aduce satisfactie emotionala, evitand amanarea, dubiile, si nerealizarile

v     Capacitatea de a lucra echilibrat si de a se recrea, de a se relaxa in viata.

Persoanele inalt empatice sunt altruiste, generoase, tind sa acorde ajutor persoanelor care le inconjoara, au un comportament pro social bine conturat, sunt bine adaptate social si in general putin anxioase. Altruismul se refera la actiunile de binefacere facute in mod dezinteresat semenilor nostri. Unul din factorii determinanti ai comportamentelor altruiste il constituie empatia, care influenteaza altruismul prin urmatoarele trei variabile :

v     Abilitatea de a discrimina si clasifica starile afective ale altora

v     Abilitatea de a evalua ipotetic modul de comportare si perspectiva altei persoane

v     Impresionabilitate emotionala (capacitatea de a unifica , de a asocia propriile simtaminte cu ale altora)

Primele doua componente sunt de factura cognitiva, iar cea de-a treia este de natura afectiva . Empatia determina altruismul in doua stadii : a) receptivitate, observarea suferintelor altuia, care se afla in oscilatie temporala cu propria persoana, cu experienta noastra personala la suferinta b) aparitia actului altruist, ca urmare a nevoii de a readuce propriile noastre suferinte empatice. Desigur ca o asemenea abordare tinde sa transforme altruismul intr-un fel de sui-generis de egoism, situatie in care nu putem privi suferinta altora fiindca, pe de o parte, ne gandim ca si noi am putea fi in ipostaze asemanatoare sau pe de alta parte, vrem sa inlaturam starea de suferinta a celuilalt care ne creeaza un disonfort psihic mai mult sau mai putin intens. Evaluarea capacitatii empatice ar trebui sa vizeze in mai mare masura atitudinile fata de reusitele , bucuriile celorlalti si gradul de implicare emotionala, precum si satisfactiile pentru realizarile semenilor nostri.