Psihoterapia de scurta durata si psihoterapia experientiala in toxicodependenta

Psihoterapia de scurta durata si psihoterapia experientiala     in toxicodependenta

1. Psihoterapia de scurta durata in toxicodependenta

Comportamentul adictiv se poate schimba atunci cand persoana a reusit sa se decida. In cazurile in care terapeutul are tendinta sa grabeasca lucrurile in directia actiunii, eludand procesul deciziei, clientul poate deveni rezistent si chiar poate renunta la terapie.

O echipa de cercetatori multinationala a ajuns la concluzia ca in terapia adictiilor o interventie de scurta durata de 1 pana la 3 sedinte are un impact comparabil cu al uneia extinse (cercetarea vizeaza in special alcoolismulsi in mai mica masura celelalte adictii).

Interventia de scurta durata se centreaza pe motivarea clientului pentru ca odata cu luarea deciziei motivationale, clientul isi va folosi propriile aptitudini si capacitati pentru a realiza practic schimbarea.

Elementele interventiei de scurta durata sunt: feed-back-ul, responsabilitatea, alternativele, empatia si increderea in sine.

Clientului i se ofera un feed-back in legatura cu situatia sa si, punandu-se accent pe responsabilitatea personala, i se ofera cateva alternative (intr-o maniera empatica), din care acesta s-o aleaga pe cea pe care o considera cea mai potrivita. In acelasi timp, terapeutul il incurajeaza in efortul pe care urmeaza sa-l intreprinda.

Desi accentueaza empatia terapeutului si responsabilitatea clientului, acest tip de terapie este si directiva. Ea este mai eficienta atunci cand clientul este deja putin motivat pt. schimbare. Daca timpul de interventie este limitat, o interventie scurta este de preferat lipsei ei. In cazul unei singure interventii terapeutul va alege ce crede ca este mai important de realizat. Dupa un scurt interviu terapeutul va putea incerca o interventie de genul celei descrise mai sus, sau va intreprinde altceva care crede ca s-ar mula pe necesitatile clientului.

2. Psihoterapia experientiala in toxicodependenta

Interviul motivational este o combinatie de tehnici cognitiv-comportamentale si umaniste. Prima faza- construirea motivatiei pentru schimbare, se bazeaza pe empatie si nondirectivitate (specifice psihoterapiei rogersiene), cea de-a doua faza- angajarea in schimbare, este mai directiva, adica cognitiv-comportamentala. Incepand de la mentinere si prevenirea recaderilor, terapeutul isi va construi propria strategie de interventie.

Tehnicile urmatoare, preluate de la diverse scoli si subsumate termenului de "experientiala", pot fi folosite atat in timpul intrviului motivational, cat si in perioada mentinerii schimbarii.

Terapia gestaltista are la baza conceptia personalitatii vazuta ca un intreg unitar, cu o capacitate de autoreglare organica si psihica. La baza autoreglarii ei sta ciclul experientei gestalt.

Conform acestui ciclu, satisfacerea oricarei nevoi trece prin mai multe faze: perceptia nevoii, constientizarea ei, actiunea intreprinsa pentru satisfacere si retragerea, ca repliere a persoanei ce si-a extins experienta printr-un nou ciclu. Acest ciclu al schimbarii este asemanator cu cel descris de Prochaska si DiClemente.

Experienta senzoriala (legatura stransa dintre stimul si persoana) corespunde cu precontemplarea (etapa de acceptare a comportamentului, de simbioza intre individ si actiunile sale). Etapa constientizarii corespunde contemplarii care inseamna chiar constientizarea consecintelor negative ale consumului de drog. Intre fazele constientizarii si actiunii (din ciclul gestalt) s-ar interpune faza determinarii din modelul schimbarii.

Actiunea are aceeasi semnificatie in cele doua modele. Contactul din gestalt este analog mentinerii schimbarii, iar retragerea corespunde iesirii din ciclul schimbarii, in sensul renuntarii la drog.

Aceasta analogie sugereaza ca o serie de principii, strategii si tehnici din terapia gestalt ar putea fi folosite si in psihoterapia toxicodependentei. Tehnicile gestal care pot fi imbinate armonios cu comportamentul adictiv sunt:

Ø      Tehnica scaunului gol - reprezinta un suport pt. provocarea dialogului intre partile Eului aflate in conflict. Aceasta comunicare este o buna modalitate de a cunoaste mai bine cele doua parti aflate in conflict si de a gasi o modalitate de rezolvare a ambivalentei.

Ø      Tehnica zidului din terapia unificarii - este o modalitate cu ajutorul careia se pot constientiza strategiile prin care persoana se confrunta cu obstacole existentiale. In terapia toxicodependentei poate fi utila ca o strategie de a face fata pulsiunii de a consuma drog, cat si ca suport metaforic pt. confruntarea cu probleme de viata.

Ø      Tehnica exagerarii sau amplificarii - i se cere persoanei sa exagereze anumite sentimente sau idei, cu scopul constientizarii lor. Poate fi folosita in lucrul cu ambivalenta pt. a cunoaste mai bine ambele parti ale motivatiei persoanei.

Acestea sunt doar cateva dintre tehnicile ce pot fi folosite. De mentionat, ca nu tehnicile in sine sunt importante, ci conceptia terapeutica din spatele lor. O persoana matura psihic este capabila sa-si integreze armonios partile conflictuale in cadrul personalitatii sale. Toxicodependentul care vrea sa renunte la drog este impartit intre nevoia de drog si dorinta de a renunta la el. Pt. a actiona efectiv in directia renuntarii la drog este necesar ca ambivalenta motivationala sa se rezolve si aici sunt importante tehnicile si principiile gestalt. Renuntarea la consum presupune o restructurare a stilului de viata. Drogul s-a mulat pe o structura de personalitate si pe o anumita modalitate de a face fata cerintelor vietii. Respingerea lui presupune o reformulare a scopurilor de viata, dar si o restructurare a unor componente ale personalitatii.

Deoarece drogul a fost extrem de investit afectiv, momentul renuntarii la el poate trimite individul intr-un fel de vid existential care se cere a fi "umplut" cu alte norme, valori si principii.

Analiza existentiala este o modalitate terapeutica de eliminare a disconfortului datorat impasului existential in care se afla individul. De ea se poate beneficia in etapa de mentinere, atunci cand se construieste un nou stil de viata.

Tehnicile specifice abordarilor experientiale se pot folosi pentru imbogatirea interviului motivational, sau se pot imbina intr-o abordare de sine statatoare prin care problematica toxicodependentei sa fie abordata intr-o maniera creativa.