RAMURILE SI ROLUL PSIHOLOGIEI

RAMURILE SI ROLUL PSIHOLOGIEI

Ramurile psihologiei. Datorita cercetarilor efectuate de psihologi s-au acumulat foarte multe cunostinte referitor la personalitate, inteligenta etc. Unele cunostinte au un caracter predominant teoretic. Altele au un caracter practic si sunt utilizate in educatie, organizarea muncii, tratarea bolilor psihice etc. Odata cu acumularea cunostintelor psihologia s-a divizat in mai multe ramuri. Din acest motiv nu putem vorbi despre psihologie ca despre o stiinta unitara. Psihologia este un sistem de discipline teoretice si aplicative care are aproximativ 30 - 40 de ramuri intre care exista numeroase relatii. Vom enumera cele mai importante ramuri.

1. Psihologia generala este disciplina psihologica centrala cu un caracter teoretic. Ea studiaza legile generale ale activitatii psihice umane si explica conceptele fundamentale ale psihologiei. Psihologia generala pune la dispozitia celorlalte ramuri cunostintele sale teoretice si metodele sale de cercetare. La randul lor celelalte ramuri prin cercetarile lor ajung la unele concluzii generale care sunt integrate in sistemul de cunostinte al psihologiei generale (Rosca, 1976, p. 18).

2. Psihologia varstelor sau psihologia dezvoltarii studiaza caracteristicile evolutiei psihice, particularitatile psihice ale copilului, adultului si batranului (de exemplu caracteristicile atentiei, memoriei, afectivitatii, inteligentei la diferite varste) (Schiopu, 1995, p. 555).

3. Psihopatologia studiaza modificarile patologice ale proceselor psihice cum ar fi halucinatiile, obsesiile, mitomania etc. (idem, p. 572).

4. Psihologia medicala studiaza reactia psihica fata de boala, relatiile bolnavului cu familia si personalul medical, atitudinea fata de moarte etc. (idem, p. 565).

5. Psihologia pedagogica sau educationala studiaza aspectele psihologice ale educatiei copilului, adultului, batranului, educatia persoanelor cu deficiente, a bolnavilor psihici etc. In functie de aceste domenii educative psihologia pedagogica are mai multe subramuri, de exemplu:   

psihologia scolara care studiaza din punct de vedere psihologic procesul instructiv-educativ care se desfasoara in scolile de masa la varsta scolara propriu-zisa (6 - 19 ani); (Radu, 1974, p. 5).   

psihopedagogia speciala care studiaza din punct de vedere psihologic educatia persoanelor cu deficiente (nevazatori, surzi, deficienti motor, oligofreni, persoane cu tulburari de vorbire etc.) (Verza, 1997, p. 3).

Alte ramuri aplicative ale psihologiei sunt psihologia comertului, reclamei, sportului, artei etc.

Observatie. Nu trebuie sa confundam ramurile si curentele psihologiei. Curentele reprezinta conceptiile teoretice care orienteaza modul in care sunt abordate problemele practice. Mai multe curente ale psihologiei se pot ocupa de aceleasi probleme, pot avea aceleasi ramuri, dar explica si solutioneaza problemele in functie de conceptiile lor teoretice.

De ex. o ramura a psihologiei este psihopedagogia care se ocupa de educatie. Educatia poate fi studiata din punctul de vedere al:

behaviorismului, care pune accent pe formarea deprinderilor si obisnuintelor, pe efectele recompenselor si pedepselor,

psihanalizei care analizeaza relatia mama-copil,

curentului umanist care studiaza problemele motivatiei etc.

Rolul psihologiei. Psihologia are un rol teoretic important deoarece explica stiintific fenomenele psihice si deosebirile psihice dintre indivizi. De asemenea are un rol practic deoarece contribuie la cresterea eficientei activitatilor umane si la cresterea gradului de satisfactie al persoanelor care actioneaza.

De ex., daca intr-o scoala exista un cabinet de asistenta psihopedagogica, psihologul are rolul de a stabili cauzele esecului scolar si de a gasi metode potrivite pentru a imbunatati rezultatele scolare ale copiilor care se confrunta cu aceasta problema; el incearca sa afle cauzele tulburarilor de comportament si metodele prin care acestea ar putea fi inlaturate etc. In acest fel el contribuie la cresterea eficientei activitatii instructiv-educative; in acelasi timp, daca elevul este ajutat sa aiba rezultate scolare mai bune si sa se adapteze mai bine in colectiv, va creste si gradul sau de multumire, satisfactie.