Rationamentul designului cu un singur subiect cu nivel de baza- calitatile sale

Rationamentul designului cu un singur subiect cu nivel de baza- calitatile sale

Se deosebeste fundamental de designurile care utilizeaza grupuri experimentale prin:

1. modul in care se confrunta cu variabilitatea randomizata-validitatea interna. Intilnim aici:

a. varianta sistematica indica ca modificarile VD variaza sistematic /functie de nivelul VI

b. eroarea de varianta.- modificari care nu sunt generate de modificarea VI- are loc o fluctuatie a nivelului de baza in cadrul tratamentului sau o fluctuatie a scorurilor de- a lungul aplicarii repetate a tratamentului. Eroarea variantei obscurizeaza eroarea sistematica produsa de variabila independenta. Modul in care un cercetator se confrunta cu aceasta eroare de varianta depinde de strategia de cercetare pe care o adopta. In cazul : a.designurilor pe grupe controlul variabilelor externe- care posibil influenteaza variabila dependenta- se realizeaza prin : 1)efectuarea mediei la mai multi subiecti, 2) printr-un control sever al conditiilor experimentale si 3) prin utilizarea tehnicilor statistice.( exemplu: testele de semnificatie t ,z, F si post-test)

Daca eroarea de varianta este prea mare si rezultatele nu sunt semnificative statistic cautam sa eliminam posibilele surse ale acestei erori de varianta revazind procedura sau verificind in ce masura acestea sunt influentate de factori ce tin de personalitatea subiectului- se verifica intr-un alt experiement.

b.in cadrul designului cu un singur subiect se pune accentul pe controlul factorilor externi si se evita controlul statistic. Eroarea variantei poate fi redusa doar daca identificam sursa ei.

Primul pas in acest demers este intocmirea unui grafic cu datele provenite de la fiecare subiect si se cauta eroarea variantei. Putem discuta de eroare de varianta cind evidentiem pe grafic o instabilitate de la moderat spre ridicat a datelor, de la o observare la alta sau de la un subiect la altul. Este normal ca un subiect sa nu manifeste exact acelasi patern in perioade diferite de observare, asa cum este normal ca diferiti subiecti sa manifeste paternuri diferite. Trebuie sa stabilim nivelul pina la care putem accepta eroarea varianta. Cum sa stapinim eroarea varianta: prin masurari repetate sau prin impunerea criteriului de stabilitate. De exemplu in cazul unui experiment de conditionare operanta efectuat pe soareci rata raspunsurilor poate varia , desi conditiile experimentale se mentin aceleasi. Variatiile observate pot fi induse de o serie de factori cum ar fi: gradul deprivarii de hrana, exercitiul soarecilor, momentul din zi cind se efectueaza experimentul.Pentru asigurarea stabilitatii este indicat sa punem acesti factori sub control.Impunerea criteriului de stabilitate ofera siguranta mentinerii unei faze atit timp cit este necesar pentru satbilizarea comportamentului.

2.Fidelitatea rezultatelor In cadrul designurilor pe grupe acest lucru se realizeaza prin inferenta statistica. In cazul designului cu un singur subiect fidelitatea este verificata prin replicarea actuala- fiecare subiect participa la o anumita conditie de tratament de doua sau mai multe ori Se compara apoi performantele obtinute -in cadrul acelorasi conditii de tratament- la expuneri multiple. Datele obtinute de-a lungul replicarilor unui anume tratament vor fi similare si nu identice. Similaritatea rezultatelor depinde de gradul in care s-a realizat controlul factorilor care influenteaza VD in cadrul fiecarei conditii de tratament. In cazul in care controlul este mare variatia nivelului de baza de-a lungul observatiilor succesive vor fi minime. Orice efect al VI va fi vizibil clar printr-o schimbare a performantei/ deasupra sau sub nivelul de baza/.

Daca fiecare replicare a unei conditii date produce nivele de performante asemanatoare cu cele observate la administrarea anterioara - in aceleasi conditii - atunci fidelitatea datelor nu se pune in discutie.

Daca gradul de control asupra variabilei dependente este scazut atunci gradul de varianta al nivelului de baza va fi mai ridicat si efectul VI mai greu de detectat.Varianta nivelui de baza poate fi intra- si inter- replicari ale aceleasi conditii. Varianta interreplicari poate fi rezultatul sansei dar si rezultat al interventiilor anterioarre

Ex: Hall & colab.1968 Un copil de clasa a treia Robie are probleme de invatare. se recurge la utilizarea intaririi - atentia acordata de profesor.In faza de nivel de baza comportamentul lui Robie de a invata fluctueaza intr-o buna masura dar nu depaseste 45% . Cind profesorul ii acorda atentie speciala pentru studiu comportamentul lui Robie de a invata creste . Retragerea atentiei speciale - faza de revenire la nivelul initial- a fost insotita de reducerea studiului fara a cobori insa la nivelul de baza. reintroducind intarirea gradual se revine la nivelul atins in faza anterioara de intarire. In cazul replicarii fazei nivelului de baza nu se obtine nivelul de baza original.( vezi a - a prim).Schimbarea raspunsului din faza nivelului de baza in faza de intarire este similara in ambele situatii, fapt ce denota fidelitatea rezultatelor. Daca luam in considerare variatia intrasubiect, succesul depinde de ipoteza experimentala pe care o formulezi:

a. in cazul in care intrebarea este- daca intarirea creste rata de studiu -atunci raspunsul este DA si replicarea a avut succes. Studiul se imbunatateste comparativ cu nivelul de baza in ambele situatii.

b.in cazul in care intrebarea se refera la- masura in care creste studiul -atunci raspunsul difera de la prima la a doua administrare si replicarea nu a avut succes.

3. generalitatea rezultatelor. In cazul designului pe grupuri acest lucru se face cu ajutorul mediei. Iar in experimentul cu un singur subiect se foloseste replicarea intersubiect, se masoara comportamentele mai multor subiecti in aceleasi conditii de tratament. Comparatiile directe ale comportamentului diferitilor subiecti ofera fidelitatea masurarii intersubiect.Daca subiectii prezinta paternuri diferite de schimbare a comportamentului de-a lungul tratamentelor atunci aceste schimbari se datoreaza mai degraba subiectilor si nu generalului. Atunci trebuie sa identificam sursa de variatie intersubiect si sa ne confruntam cu ea. Daca subiectii prezinta paternuri similare se poate trece la generalizare.