Scale de cotare gerontopsihiatrice

Scale de cotare gerontopsihiatrice

Folosirea scalelor de cotare la varstnici ridica probleme speciale, datorita probabilitatii mari a patologiei mixte, somatice si psihiatrice.

Scalele care masoara functia cognitiva variaza in functie de numarul de abilitati pe care le testeaza. Ele pot fi folosite ca instrumente de screening, pentru depistarea deteriorarii cognitive in mediul clinic sau pentru identificarea cazurilor in studiile epidemiologice. Procesul de screening selecteaza persoanele cu probabilitate ridicata de a suferi de dementa. Scalele pot fi folosite, singure sau in asociere cu alti indicatori, ca indici de severitate a bolii si pot fi aplicate in mod repetat, pe parcursul timpului pentru a masura schimbarea.

1.TESTE COGNITIVE

1.1.Mini Mental State Examination ( MMSE, Folstein et al,1975) este unul din instrumentele cele mai folosite. Cuprinde 11 sarcini cognitive referitoare la memorie, orientare, atentie, limbaj si praxie. Scorul maxim care se poate obtine este 30, iar scorul prag recomandat este 23-24. Confidenta (fiabilitatea) si validitatea acestui instrument sunt bine stabilite, dar scorul poate fi influentat de varsta, statutul socio-economic si nivelul de instructie. Necesita 5-10 minute pentru a fi aplicata, se bucura de o buna acceptabilitate din partea subiectilor si de largi posibilitati de aplicare seriala. Se poate utiliza si in studiile comunitare, prin adaugarea de itemi suplimentari.

1.2.Abreviated Mental Test (AMT, Hodkinson, 1972) nu are decat 10 intrebari, referitoare la memorie si orientare. Are o buna acceptabilitate din partea bolnavului, dar domeniul restrans pa care il investigheaza il face nepotrivit pentru evidentierea modificarilor seriale.

1.3.Alzheimer Disease Assesment Scale (ADAS, Rosen et al, 1984) reprezinta un compromis intre un instrument scurt si unul comprehensiv, destinat utilizarii la pacientii cu maladie Alzheimer confirmata, pentru masurarea modificarilor in timp. Include itemi cognitivi si necognitivi si dispune de confidenta si validitate bune. Este o baterie de teste scurte, inclusiv memorarea cuvintelor, numirea obiectelor, intelegerea si indeplinirea comenzilor, construirea si formarea ideilor, orientarea in timp si spatiu, recunoasterea cuvintelor, vorbirea si intelegerea limbii, si rememorarea instructiunilor anterioare. Se realizeaza intr-o ora, iar punctajul se stabileste dupa numarul de greseli acumulate de la zero la saptezeci. Este considerat etalonul de aur, dar are nevoie de un examinator foarte rabdator si de un pacient extrem de cooperant, cu o buna gama a atentiei. In examenele de rutina se foloseste Testul de Memorie Concentrare Informatie (TMCI). Consta din douazeci si sapte de intrebari care evalueaza orientarea, memoria pe termen lung, memoria pe termene mai scurte, concentrarea si performanta. Dureaza douazeci-treizeci de minute. Reisberg et al. (1993) au conceput Brief Cognitive Rating Scale (BCRS), un interviu standardizat a carui administrare este preferabil sa fie facuta in prezenta celui care acorda bolnavului principalele ingrijiri de care acesta are nevoie. Instrumentul evalueaza deteriorarea cognitiva in termenii concentrarii, memoriei recente, memoriei indepartate si in cei ai functionarii /autoingrijirii.

1.4.Cambridge Mental Disorder of the Elderly Examination (CAMDEX, Roth et al, 1986) si Clifton Assesment Procedures for the Elderly CAPE, Pattie si Gilleard,1975) dispun de scurte sectiuni de evaluare cognitiva, care pot fi administrate in mod de sine statator-CAMCOG si cele 12 intrebari ale subscalei de Informare/Orientare ale CAPE. CAMCOG este sensibila atat in dementa usoara cat si fata de cazurile moderate. Scala este influentata de varsta, factori socio-culturali si deficiente auditive si vizuale, chiar daca ramane independenta fata de dispozitia depresiva. Instrumentele care evalueaza severitatea deteriorarii cognitive curente pot fi influentate de nivelul intelectual si instructional premorbid.

1.5.Informant Questionnaire on Cognitive Decline in the Elderly (IQCODE, Jorm si Jacomb, 1989) confrunta acest fenomen cu ajutorul solicitarii ca informantul (persoana care acorda bolnavului principalele ingrijiri necesare) sa evalueze modificarea functionarii cognitive a subiectului pe o perioada de 10 ani. Chestionarul are 26 itemi si se coreleaza bine cu alte teste ale functiei cognitive. Consistenta sa interna este foarte ridicata, dar cea mai mare limitare pe care o are este cea legata de persoanele varstnice care locuiesc singure.

CAMDEX-ul complet reprezinta o evaluare multilaterala, al carei scop este sa puna la dispozitie un diagnostic psihiatric. Include un interviu standardizat si examenul starii somatice si psihice si interviul cu persoana principala care are grija de bolnav. Se mai include si Hachinski Ischaemia Score, pentru a ajuta la diferentierea dementei multiinfarct de maladia Alzheimer, iar Blessed Dementia Scale evalueaza activitatile din viata de zi cu zi.

2.SCALE FUNCTIONALE

2.1.Geriatric Mental State (GSM, Copeland et al., 1976) este un interviu semistructurat care are si o sectiune ce se adreseaza unui informant. Afectiunile somatice si cele mintale exercita un efect disproportionat de mare asupra activitatilor cotidiene ale varstnicilor iar gradul in care este afectata activitatea se constituie inntr-un important comentariu asupra severitatii tulburarii cauzatoare si reprezinta o posibila masura a rezultatului oricarei interventii terapeutice.

2.2.Activities of Dayly Living Index (ADLI, Mahoney,1965) este o scala bine validata, fiabila si larg utilizata care evalueaza zece activitati de autoingrijire si mobilitate, cotata cu un scor maxim de 20.

2.3.Instrumental Activities of Dayly Living Scale ( IADL, Lawton , 1969) include opt activitati care ar putea necesita ajutorul altora, cum ar fi utilizarea telefonului, gatitul, cumparaturile si capacitatea de a manui mijloace financiare.

2.4.Cornell Scale for Depression in Dementia (CSDD, Alexopoulos GS,et al.,1988) este un instrument cu 19 itemi pentru aprecierea simptomelor depresiei la pacientii diagnosticati cu dementa. Scala este administrata de clinician si foloseste informatii din interviul pacientului si al persoanelor care ingrijesc bolnavul. Scorurile scalei sunt bine corelate cu scorurile Hamilton Depression Rating Scale.

2.5.Geriatric Depression Scale (GDS,J.Yesavage, 1986) este o scala cu 30 itemi de autoadministrat, pentru persoanele peste 65 de ani. Administrarea dureaza 20 minute. Utilizeaza raspunsuri simple (da si nu), poate fi administrata oral si in scris si omite intentionat acuzele somatice. Se utilizeaza pentru screeningul depresiei la populatia varstnica si pentru evaluarea rezultatelor tratamentului.

1.Sunteti multumit de viata dumneavoastra?

2.Ati renuntat la multe activitati si interese?

3.Simtiti ca viata dumneavoastra este goala?

4.Va simtiti deseori plictisit?

5.Aveti speranta in viitor?

6.Sunteti deranjat de ganduri pe care nu vi le puteti scoate din cap?

7.Aveti dispozitie buna cea mai mare parte a timpului?

8.Va temeti ca ceva rau vi s-ar putea intimpla?

Va simtiti fericit cea mai mare parte a timpului?

10.Va simtiti de obicei neajutorat?

11.Va simtiti de obicei agitat ?

12.Preferati sa stati acasa decat sa iesiti si sa faceti lucruri noi?

13.Sunteti deseori ingrijorat in legatura cu viitorul?

14.Credeti ca aveti mai multe probleme cu memoria decat majoritatea?

15.Credeti ca este minunat sa traiti acum?

16.Va simtiti uneori prost dispus si trist?

17.Va simtiti oarecum lipsit de valoare pentru modul in care va gasiti acum?

18.Sunteti ingrijorat in legatura cu trecutul?

1Gasiti ca viata este interesanta?

20.Va este greu sa incepeti proiecte noi?

21.Va simtiti plini de energie?

22.Credeti ca situatia dumnevoastra este fara speranta?

23.Credeti ca multi oameni duc o viata mai buna decat dumneavoastra?

24.Va suparati des pentru lucruri marunte?

25.Va vine sa plangeti des?

26.Aveti probleme de concentrare?

27.Va bucurati cand va treziti dimineata?

28.Preferati sa evitati evenimentele sociale?

2Va este usor sa luati decizii?

30.Este mintea dumnevoastra la fel de limpede ca in trecut?

Raspunsuri: 1.Nu; 2.Da; 3.Da; 4.Da; 5.Nu; 6.Da; 7.Nu; 8.Da; Nu; 10.Da; 11.Da; 12.Da;13.Da; 14.Da, 15.Nu; 16.Da; 17.Da; 18.Da; 1Nu; 20.Da; 21.Nu; 22.Da; 23.Da; 24.Da; 25.Da; 26.Da; 27.Nu; 28.Da; 2Nu; 30.Nu.

Rezultatele scorurilor:

0-10 normal; 10-19 depresie moderata; 20-30 depresie moderata spre severa.

2.6.Worry Scale for Older Adults (WS,Stanley M,Beck J,1996) este o scala cu 35 de itemi pentru autoadministrare care evalueaza ingrijorarea varstnicilor in legatura cu problemele sociale, financiare si de sanatate. Are patru variante de raspuns pentru fiecare intrebare (niciodata, rar-1-2 ori pe luna, deseori-1-2 ori pe zi, mai mult 2 ori pe zi).

2.7.Indexul competentei sociale (ISC, R.McCorkey and Wals, 1982) este o scala care contine 17 intrebari impartite pe cinci nivele. Nivelele sunt ordonate de la complex la simplu. Se alege doar un nivel la fiecare intrebare, nivelul care se potriveste persoanei descrise. Este o scala folosita pentru acordarea de suport si ingrijire persoanei varstnice.

Indexul competentei sociale

Numele persoanei..

Sex.

Data nasterii..

Persoana intervievata

Data interviului

I.         Handicapuri suplimentare

1.Vederea: vedere normala 1

vedere partiala 2

fara vedere 3

2. Auz: auz normal 1

auz partial, ortezare 2

surditate profunda- rest auditiv 3

3.Epilepsie: fara crize, fara medicatie 1

are sau a avut crize, ia medicamente pentru a controla criza,

nu are probleme reale in prezent 2

are sau a vut crize, ia medicamente pentru a controla criza,

are probleme reale in prezent 3

II.       Abilitati de comunicare

Instructiuni

1.Isi poate aduce aminte si indeplini o secventa de instructiuni

(o lista de cumparaturi . .) 1

2.Isi poate aduce aminte instructiunile si le poate indeplini mai

tarziu ( un mesaj de la locul de munca) 2

3.Poate urma o instructiune simpla care poate fi indeplinita atunci

si in acel loc 3

4.Nu raspunde cand i se vorbeste, cu exceptia propriului nume 4

Comunicarea

1.Vorbeste bine si inteligibil, foloseste un limbaj care poate fi inteles,

capabil sa ofere informatii exacte 1

2.Unele dificultati in vorbire, lipsa claritatii si a fluentei (are tendinta

de a se balbai) dar foloseste un limbaj care poate fi inteles 2

3.Dificultati in vorbire, este inteles doar de cei care il cunosc bine 3

4.Nu vorbeste, se foloseste de gesturi atunci cand vrea sa comunice 4

III.     Abilitati legate de propria ingrijire

Hranirea

1.Se hraneste singur si isi poate organiza activitatile legate de hranire

fara probleme 1

2. Se hraneste singur si isi poate organiza majoritatea actiunilor legate

de hranire, dar are nevoie de ajutor si indrumare 2

3.Se hraneste singur, dar are nevoie de ajutor in pregatirea mesei ,

taierea carnii 3 4. Are nevoie de cineva sa il hraneasca ori, daca este lasat singur, se

murdareste 4

Nevoi personale

1.Isi poate purta singur de grija in mod complet si independent-

igiena corporala, mersul la toaleta, se imbraca singur si isi alege

in mod potrivit hainele 1

2. Isi poate purta singur de grija, dar are nevoie de verificare si aducere

aminte 2

3.Trebuie ajutat sa se spele, sa se imbrace etc. 3

4. Depinde de alte persoane pentru realizarea tuturor nevoilor sale

personale 4

Mobilitate

1. Poate merge, alerga si urca scari fara dificultate 1

2. Poate merge distante lungi ( aproximativ . . ) dar alearga si urca

scarile cu dificultate 2

3. Poate merge doar pe distante scurte, oboseste usor 3

4. Nu poate merge singur 4

Folosirea mainilor

1.Isi poate folosi mainile si degetele- poate bate un cui cu ciocanul,

poate pune ata in ac, poate folosi desfacatorul de conserve 1

2.Isi poate indeplini majoritatea activitatilor zilnice, activitati ce

presupun utilizarea mainilor-descheiatul nasturilor, folosirea

cutitului si furculitei, legarea sireturilor 2

3.Incet si mai degraba stangaci in folosirea mainilor, dar se descurca

in activitatile zilnice 3

4.Isi poate folosi mainile in activitati grosiere sau de loc 4

Activitati in jurul casei

1.Capabil sa faca majoritatea muncilor din jurul casei fara supraveghere,

isi poate face patul, spala si usca vasele, curatarea podelei 1

2.Incearca sa faca majoritatea muncilor, dar are are nevoie de

supraveghere si ajutor in terminarea acestora asa cum trebuie 2

3.Poate sa faca munci simple si repetitive - asezarea mesei, stregerea

vaselor din bucatarie 3

4.Incearca sa faca munci simple si repetitive, dar nu le poate termina asa

cum trebuie 4

5.Este incapabil sa indeplinesca orice fel de activitate in gospodarie 5

Prepararea hranei

1.Isi poate prepara singur si in mod adecvat o larga varietate de feluri

de mancare fara supraveghere 1

2.Poate prepara feluri de mancare (calde ) simple, fara supraveghere-

isi poate face oua prajite, supe la pachet 2

3.Isi poate prepara feluri de mancare care nu necesita folosirea aragazului

ori cu care persoana cu handicap este obisnuita-cereale, ceaiuri, 3

4.Are nevoie de supraveghere la prepararea felurilor de mancare simple 4

5.Are nevoie ca altcineva sa-i pregateasca hrana 5

IV.            Abilitati de trai in comunitate

Cititul

1.Poate citi si urmari o serie de instructiuni scrise (modul de folosire

scris pe un pachet de alimente, reteta farmaceutica,etc.) 1

2.Poate citi si reactiona in mod corespunzator la semnele, panourile

indicatoare din magazine sau de pe strada 2

3.Isi poate recunoaste propriul nume scris pe o hartie 3

4.Recunoaste si alege din sase etichete diferite de pe cutii de cereale,

detergent sau conserve alimentare 4

5.Nu poate recunoaste nimic scris 5

Scrisul

1.Poate scrie scurte notite 1

2.Isi poate scrie propriul nume si adresa fara ajutor 2

3.Poate scrie nume intregi 3

4.Poate scrie un nume si o adresa prin copiere 4

5.Incapabil sa scrie 5

Masurarea timpului

1.Foloseste cu regularitate ceasul pentru a verifica timpul unei actiuni 1

2.Poate exprima timpul in ore si minute cu ajutorul ceasului 2

3.Cunoaste sa spuna care este ora folosind un ceas 3

4.Arata prin comportament ca poate anticipa anumite evenimente

din timpul zilei (de ex.:inceputul unei emisiuni TV) 4

5.Pare sa nu aiba idee despre timp 5

Folosirea banilor

1.Este capabil sa foloseasca banii in mod responsabil-nu are dificultati

in efectuarea de tranzactii cu bani in activitatile sale zilnice, poate oferi

suma exacta si poate verifica restul 1

2.Poate oferi suma de bani potrivita la pretul afisat al produsului 2

3.Poate estima cu dificultate ce poate cumpara cu o suma data de bani 3

4.Poate sorta banii dupa valoarea acestora 4

5.Nu intelege ce sunt banii 5

V. Nivelul de dependenta

Stapanirea nevoilor

1.Nu prezinta incontinenta urinara 1

2.Prezinta incontinenta urinara numai noaptea 2

3.Prezinta incontinenta urinara 3

Probleme de comportament

1.Nu exista probleme de comportament 1

2.Exista una sau mai multe probleme care apar rar sau nu sunt severe

(se raneste, este agresiv, distruge obiecte, are nevoie de multa atentie) 2

3.Una sau mai multe probleme apar adesea si sunt severe

(se raneste, este agresiv, distruge obiecte, are nevoie de multa atentie) 3

Alte probleme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Scorul obtinut imparte pacientii in doua grupe:

cand toate scorurile unui client se situeaza sub linia zonei umbrite acesta va fi inclus in grupul cu abilitati scazute

cand toate scorurile unui client sunt situate peste linia zonei umbrite acesta va fi inclus in grupul cu abilitati pastrate

I.Scorul intre 4 si 7 = capabil de viata independenta

II.Scorul intre 8 si 11 = are nevoie de sprijin

III.Scorul intre 12 si 16 = persoane dependente

3.SCALE DE RATING GLOBALE

Daca pacientul nu doreste sau nu poate sa coopereze, se folosesc impresiile globale ale medicilor. Pentru aceasta se pun intrebari medicilor si persoanelor care ingrijesc zilnic pacientii.

3.1.Global Dementia Scale (GDS, Reisberg et al, 1982) gradeaza dementa in sapte nivele, de la absenta declinului cognitiv (Stadiul 1) la dementa foarte severa (Stadiul 7) pe plan cognitiv, fizic si comportamental. GDS este evaluata de un medic care are acces la toate sursele de informare despre pacient. Fiecare etapa este usor de recunoscut si masurat, si poate dura intre doi si sapte ani, astfel incat evolutia lenta spre stadiul final, al imobilismului si al pierderii complete a ratiunii si a intelegerii, poate dura mai mult de douazeci de ani.

Stadiul 1 reprezinta normalitatea functionarii creierului si a vietii. In stadiul 2, pacientii se plang de dificultati cognitive moderate - analiza si intelegerea problemelor complexe.(de ex. Intelectual de 80 ani care lucreaza inca cu indemanare si succes in domeniul sau, dar este exasperat ca nu reuseste sa inteleaga problemele si tehnologiile noi). Acest stadiu defineste batranetea normala. Majoritatea persoanelor ajunse in stadiul 2 nu trec la stadiul 3.Dintre cei care ajung acolo, prima dificultate survenita este aceea de a rezolva sarcini complexe la serviciu - de obicei sarcini cu care erau familiarizati, astfel incat colegii observa ca eficienta lor lasa de dorit-pot lucra mai incet sau cu mai multe greseli decat inainte. Stadiul 3 este etapa incipienta a bolii Alzheimer. Doar jumatate din pacientii aflati in stadiul 3 ajung in stadiul 4. De obicei, stadiul 3 dureaza cam sapte ani, dar poate lipsi complet. In stadiul 3 oamenii se plang ca isi pierd mintile. Ingrijorarea dispare in stadiile ulterioare - negarea bolii fiind o problema serioasa. In stadiul 4, bolnavii sufera de Alzheimer incipient sau usor - le e greu sa faca fata unora dintre domeniile mai complexe ale vietii de zi cu zi, cum ar fi administrarea finantelor - uita sa-si plateasca facturile, au nevoie de ajutor ca sa se organizeze, dar inca mai pot locui acasa, sub supravegherea si ingrijirea familiei si a altora. Dureza de obicei cam doi ani dupa care majoritatea bolnavilor ajung in stadiul 5. Acesta este sindromul Alzheimer moderat. De-acum pacientii nu mai pot lua nici cele mai simple decizii in viata de zi cu zi. Nu reusesc sa faca cumparaturi, sa se orienteze fara ajutor. Desi pot parea normali cunostintelor trecatoare, nu-si mai amintesc scolile unde au invatat, numele sefului statului, sau propria adresa. Stadiul 5 dureaza cam optsprezece luni. In stadiul 6, bolnavii nu se mai pot imbraca fara ajutor, nu se mai pot spala, au nevoie de o persoana care sa-i ajute la toaleta. Stadiul 6 este perioada cind povara incepe sa fie insuportabila pentru familie. Spre sfarsitul stadiului 6, bolnavii devin incontinenti. Schimbarile emotionale variaza de la un pacient la altul. Scenariile tipice bolii sunt "Oamenii fura lucruri", "Asta nu e casa mea". Etapa 6 dureaza intre doi si trei ani apoi se continua cu etapa 7. In aceasta faza finala, incepe sa se piarda capacitatea de a vorbi. Pierderea capacitatii de a vorbi este urmata de disparitia celei de a merge. Isi pierd expresiile faciale, ultima fiind capacitatea de a zambi. Aptitudinile pe care pacientul le-a dobandit la inceputul vietii se pierd exact in ordinea inversa invatarii lor, cam in acelasi timp. Majoritatea pacientilor sucomba in al doilea sau al treilea an al stadiului 7, dar uneori poate dura opt ani sau mai mult. Stadiile GDS se pot corela aproximativ cu scorurile MMSE.

3.2.Brief Cognitive Rating Scale (BCRS, Reisberg et al, 1982) este un instrument de utilizat cu GDS ( Global Deterioration Scale) pentru a stadializa persoana care sufera de demente degenerative. Acest instrument investigheaza cinci arii diferite - Axe - patru cognitive si una functionala. Pentru primele patru axe cel care aplica testul pune o varietate de intrebari pentru a determina nivelul afectarii. Rezultatul celei de-a cincea axe se determina prin observatie. Dupa ce se determina scorul pentru pentru fiecare axa, totalul se divide la 5; raspunsul corespunde unui stadiu al GDS.

Scalele schimbarilor globale identifica o modificare destul de importanta ca sa fie semnificativa spre a putea arata ce sanse are tratamentul de a ameliora calitatea vietii celor ce sufera de dementa. Totusi, ele raman aproximative si de aceea sunt necesare scale care sa masoare comportamentul si activitatile vietii cotidiene.

Principalul motiv al existentei tuturor scalelor este ca dementa sa poata fi masurata.

Cu toate ca specialistii beneficiaza de aceste instrumente, medicii nu-si suspenda judecata clinica, ci pornesc de la problemele particulare ale pacientului - probleme ce difera de la un caz

la altul. Stadiul si gravitatea dementei devin tot mai evidente pe masura ce trece timpul, iar valoarea de necesitate a scalelor este inlocuita de cea academica.

3.3.GRILA NATIONALA DE EVALUARE A NEVOILOR PERSOANELOR

VARSTNICE

Pentru fiecare activitate evaluata se identifica trei posibilitati:

0 - activitate facuta fara ajutor, in mod obisnuit si corect; nu necesita ajutor.

1 - activitate facuta cu ajutor partial si / sau mai putin corect;

necesita supraveghere temporara si / sau ajutor partial.

2 - activitate facuta numai cu ajutor; necesita supraveghere permanenta si /

sau ajutor integral.

Gradele de dependenta se stabilesc pa baza criteriilor mentionate in grila, fiecare activitate se cuantifica cu cifrele 0,1,2 si rezulta :

Gradul IA - persoanele care si-au pierdut autonomia mentala, corporala, locomotorie, sociala

si pentru care este necesara prezenta continua a personalului de ingrijire ;

Gradul IB persoanele imobilizate, lucide sau ale caror functii mentale nu sunt in totalitate

alterate si care necesita supraveghere si ingrijire medicala pentru marea majoritate

a activitatilor vietii curente, noapte si zi. Aceste persoane nu isi pot efectua singure

activitatile de baza de zi cu zi.

Gradul IC - persoanele cu tulburari mentale grave (demente), care si-au conservat in totalitate

sau in mod semnificativ facultatile locomotorii, precum si unele gesturi cotidiene

pe care le efectueaza numai stimulate. Necesita o supraveghere permanenta, ingrijiri

destinate tulburarilor de comportament, precum si ingrijiri regulate pentru unele

dintre activitatile de igiena corporala.

Gradul IIA - persoanele care si-au conservat autonomia mentala si partial autonomia

locomotorie, dar care necesita ajutor zilnic pentru unele dintre activitatile de baza

ale vietii de zi cu zi.

Gradul IIB - persoanele care nu se pot mobiliza singure din pozitia culcat in picioare, dar care,

o data ridicate, se pot deplasa in interiorul camerei de locuit si necesita ajutor

partial pentru unele dintre activitatile de baza ale vietii de zi cu zi.

Gradul IIC - persoanele care nu au probleme locomotorii, dar care trebuie sa fie ajutate pentru

activitatile de igiena corporala si pentru activitatile instrumentale.

Gradul IIIA - persoanele care se deplaseaza singure in interiorul locuintei, se alimenteaza si se

imbraca singure, dar care necesita un ajutor regulat pentru activitatile

instrumentale ale vietii de zi cu zi. In situatia in care aceste persoane sunt gazduite

intr-un camin pentru persoane varstnice ele sunt considerate independente.

Gradul IIIB - persoanele care nu si-au pierdut autonomia si pot efectua singure activitatile vietii

cotidiene.

Ingrijirea persoanelor varstnice in camin se poate realiza dupa cum urmeaza:

persoanele incadrate in gradele de dependenta IA, IB si IC sunt ingrijite in sectii pentru persoane dependente;

persoanele incadrate in gradele de dependenta IIA, IIB si IIC sunt ingrijite in sectii pentru persoane semidependente.

persoanele incadrate in gradele de dependeta IIIA si IIIB sunt ingrijite in sectii pentru persoane independente.

Grila mai contine date de stare civila ale persoanei evaluate, despre sistemul relatiilor sociale, evaluare sociala si economica, evaluarea starii de sanatate somatice.