SCHIZOFRENIA

SCHIZOFRENIA

A.     simptome caracteristice: 2 (sau mai multe) dintre urmatoarele simptome, fiecare prezent o portiune semnificativa de timp in cursul unei perioade de o luna (sau mai putin daca sunt tratate cu succes)

idei delirante

halucinatii

limbaj dezorganizat (de ex deraieri frecvente sau incoerenta)

comportamant catatonic sau flagrant dezorganizat

simptome negative, adica aplatizarea afectiva, alogie sau avolitie

2. disfunctie sociala/profesionala: o portiune semnificativa de timp de la debutul perturbarii, unul sau mai multe domenii majore de functionare, cum ar fi serviciul, relatiile interpersonale sau autoingrijirea, sunt considerabil sub nivelul atins anterior debutului ( sau cand debutul are loc in copilarie sau adolescenta, incapacitatea de a atinge nivelul asteptat de realizare interpersonala, scolara sau profesionala).
3. Durata. Semne continue ale perturbarii persistand timp de cel putin 6 luni. Aceasta perioada de 6 luni trebuie sa includa cel putin o luna (sau mai putin daca sunt tratate cu succes) de simptome care satisfac criteriul A (adica, simptome ale fazei active) si poate include perioade de simptome prodromale sau reziduale. In cursul acestor perioade prodromale sau reziduale, semnele perturbarii se pot manifesta numai prin simptome negative ori 2 sau mai multe simptome mentionate la criteriul A, prezente intr-o forma atenuata (de ex convingeri stranii, experiente perceptuale insolite)
4. excluderea tulburarilor schizoafective si a tulburarii afective. Tb schizoafectiva si tb afectiva cu elemente psihotice au fost excluse, deoarece fie (1) nici un fel de elemente depresive majore, maniacale sau mixte nu au survenit concomitent su simptomele fazei active, ori (2) daca episoadele au survenit in timpul simptomelor fazei active, durata lor totala a fost mai scurta in raport cu durata perioadelor, activa si reziduala.
5. excluderea unei substante/conditii medicale generale

SCHIZOFRENIA PARANOIDA

Un tip de schizofrenie in care sunt satisfacute urmatoarele criterii:

A.        preocuparea pentru una sau mai multe idei delirante sau halucinatii auditive frecvente

B.         nici unul dintre urmatoarele simptome nu este proeminent: limbaj dezorganizat, comportament catatonic sau dezorganizat, afect plat sau inadecvat

Ideile delirante si halucinatiile trebuie sa fie pronuntate.

Ideea deliranta este o judecata eronata care domina constiinta bolnavului si ii modifica in mod patologic comportamentul. Este de obicei impenetrabila la contraargumente si inabordabila prin confruntare, in ciuda contradictiilor evidente cu realitatea. Este incompatibila cu existenta atitudinii critice, bolnavul fiind lipsit de capacitatea de a-i sesiza in mod constient esenta patologica. (convingeri eronate care se mentin in ciuda evidentelor care le infirma)

Ideile delirante au continut bizar, sunt de obicei dezlanate, iar in destul de multe cazuri, pacientul nu incearca sa te convinga de autenticitatea ideilor lui asa cum se poate intampla in tb deliranta de exemplu. Ideile delirante pot fi multiple, dar de regula sunt organizate in jurul unei teme

Cele mai frecvente idei delirante in tipul paranoid de schizofrenie sunt cele de influenta exterioara, de relatie sau referinta si cele de persecutie.

Ideile delirante de persecutie si prejudiciu

Constau in convingerea persoanei ca este spionata, urmarita, ca se conspira contra sa, ca este inselata, otravita sau drogata, ca se fac experiente pe ea. Mici umilinte pot fi exagerate si deveni nucleul unui sistem delirant. Acesti indivizi sunt adesea plini de resentimente si colerosi, pot recurge adesea la violenta contra celor care cred ei ca i-au ofensat.

Intrebari: credeti ca va vrea cineva raul, aveti senzatia ca sunteti urmarit etc

Ideile delirante de referinta sau relatie

Imprima bolnavului convingerea ca persoanele din jur au o influenta, de obicei negativa, si ca prin convingeri, gesturi sau actiuni fac aprecieri defavoraile, mai rar favorabile, asupra calitatilor sale. Cu alte cuvinte bolnavul crede ca gesturile, privirile persoanelor au o semnificatie speciala cu referire la el. Poate nutri de asemenea convingerea ca anumite pasaje din carti, ziare, cantece, emisiuni TV ii sunt adresate in mod special

Intrebari: s-a vorbit vreodata la radio. Tv etc despre dumneavoastra? Aveti senzatia ca lumea de pe strada se uita intr-un fel aparte la dumneavoastra?

Ideile delirante de influenta exterioara si control

Exprima o pierdere a controlului asupra mintii sau corpului si sunt considerate specifice pentru schizofrenie. Acestea includ convingerea unei persoane ca i-au fost sustrase gandurile de o forta exterioara (extragerea gandirii), ca gandurile unui strain au fost introduse in mintea sa (insertia gandirii), ca cele mai intime ganduri sunt auzite de toti cei din jur (raspandirea gandirii sau cititul gandurilor) sau propriile ganduri se ingana unele cu altele (ecoul gandirii) ori ca actiunile sale sau corpul sau sunt influentate sau manipulate de o forta exterioara (idei delirante de control).

Intrebari: ati avut vreodata senzatia ca propriile ganduri nu va apartin ca si cum ar fi fost introduse de altcineva sau ceva in mintea dumneavoastra? Credeti ca anumite persoane din jur pot auzi ce ganditi? Aveti senzatia ca nu sunteti stapan pe propriile miscari, pe propriile ganduri ca si cum o forta externa v-ar conduce? Etc

Alte tipuri de idei ce pot fi intalnite in schizofrenie:

Ideile delirante de transformare si posesiune

Bolnavii pot fi convinsi ca au suferit o metamorfoza fizica partiala sau totala, sau ca au fost transformati in alte persoane, obiecte sau animale.

Ideile delirante de negatie

Se caracterizeaza prin faptul ca bolnavul nu recunoste realitati evidente ajungand sa nege existenta functiilor vitale, a unor organe, a unui proces psihic. De ex poate afirma ca nu mai mananca, nu mai respira, organele s-au atrofiat, au putrezit.

Ideile delirante mistice sau religioase

Bolnavul se crede trimisul lui Dumnezeu pe pamant cu o misiune speciala sau nutrste convingerea ca are o relatie speciala cu Dumnezeu.

Ideile delirante de reforma

Constau in eleborarea unor planuri filantropice, de pace universala si vesnica, a unor sisteme politice etc.

Ideile delirante de filiatie

Constau in convingerea deliranta de a fi descendentii unor familii ilustre sau mostenitori ai unor persoane intotdeauna cu situatie economica, sociala sau culturala inalta.

Halucinatii auditive care ameninta pacientul sau ii dau comenzi, care comenteaza incontinuu comportamentul bolnavului, voci care discuta intre elel despre bolnav sau halucinatii auditive fara forma verbala cum ar fi fluieraturi, bazait sau rasete; halucinatii gustative sau olfactive sau tactile sau ale senzatiilor sexuale sau alte senzatii corporale, halucinatii vizuale pot aparea dar sunt rareori proeminente.

Intrebari: vi s-a intamplat sa auziti ceva deosebit, ciudat, ceva ce ceilalti nu puteau sa auda?

SCHIZOFRENIA HEBREFRENICA

Un tip de schizofrenie in care sunt satisfacute urmatoarele criterii:

A.     oricare dintre urmatoarele sunt proeminente:

limbaj dezorganizat

comportament dezorganizat

afect plat sau inadecvat

B.     nu sunt satisfacute criteriile pentru tipul catatonic

limbajul dezorganizat exprima dezorganizarea gandirii si consta in tulburari formale de gandire

relaxarea asociatiilor logice sau slabirea asociatiilor logice se manifesta prin scaderea legaturii logice dintre ideile expuse. In cazurile grave se pierd asociatiile logice aparand deraierea care se refera la discursul spontan. Ideile isi pierd directia, persoana aluneca de la un subiect la altul fara nici o legatura, limbajul e dezmembrat. Ex. Viata este grea si merg la masa, ieri s-au servit cartofi si azi e soare. Lipsa asociatiilor logice duce frecvent la incoerenta ideoverbala. Lipsa de logica este un pattern de vorbire in care concluziile sunt ilogice. Pacientul exprima o deductie logica dupa parerea lui, dar nesustinuta si care poate lua forma concluzionarii pornind de la premiseadevarate. Ex. Cum ai defini parintii? Parintii sunt oameni care te cresc si te hranesc, deci parintii sunt orice te hraneste, animale, minerale

Incoerenta este o tulburare extrema a asociatiei de idei constand in asociatii absurde, realizand un limbaj de neinteles, cu repetitii, cuvinte deformate, tulburari sintactice, salata de cuvinte.

Verbigeratia consta in repetarea automata, stereotipa a unor cuvinte sau fraze,

Salata de cuvinte reprezinta un amestec de foneme si cuvinte bizare (termeni vulgari, tehnici si neologisme) care nu au nici o semnificatie pentru ascultator

tangentialitate unde ideile exprimate sunt neclare, subiectul nu este exprimat direct, ci doar sugerat. Se refera la raspunsurile la intrebari ce pot fi doar indirect in legatura cu acestea sau fara nici o legatura. Ex. Ce ai facut de dimineata? Ceaiul s-a dat la 8 si gem cu margarina, prosopul nu mai este. Apare rar in schizofrenie

6) circumstantialitatea pattern de vorbire in care este intarziata ideea de baza si comunicarea mesajului prin folosirea a numeroase detalii lipsite de importanta. Discursul poate dura extrem de mult daca nu este intrerupt. Apare in schizofrenie (fara sa fie specifica acesteia), manii, demente

7) asonanta reprezinta o tulburare in care gandurile se grupeaza mai degraba dupa sonoritate sau asonanta (rima) decat dupa continut. Mult mai specifica maniei

8) neologismele    sunt cuvinte noi, bizare cu o semnificatie aparte pt bolnav si care nu exista ca atare. Aproximarile de cuvinte sunt cuvinte incorect construite dar cu origini comprehensibile

9) ecolalia unde pacientul repeta cuvintele interlocutorului si palipalia unde repeta propriile cuvinte

10)distractibilitatea    consta in faptul ca discursul pacientului poate fi intrerupt de stimuli irelevanti. Este caracteristica maniilor dar poate aparea si-n schizo.

11)fuga de idei     se manifesta prin trecerea rapida de la o idee la alta. Se intalneste in special in intoxicatiile acute, manie dar si in schizofrenie.

12)perseverarea este un defect de fluiditate si spontaneitate a ideilor, opusul fugii de idei, constand in dificultatea de a se elibera rapid de o idee evocata pentru a trece la alta sau poate consta in repetarea fara nici o logica si cursivitate, a unor expresii, grupuri de cuvinte fara ca pacientul schizofren sa mai astepte raspuns de la interlocutor, care de cele mai multe ori poate fi un interlocutor imaginar.

13)supraelaborarea este caracterizata prin largirea conceptelor semantice, care duce la pierderea intelesului discursului.

Comportamentul dezorganizat

Exista o lipsa de orientare spre un scop si care poate duce la o serioasa afectare a capacitatii de a efectua activitatile de zi cu zi (dus, imbracat, gatit)

Comportamentul flagrant dezorganizat se poate manifesta intr-o varietate de moduri, mergand de la tonterii infantile la agitatie imprevizibila. Persoana poate parea extrem de dezordonata, se poate imbraca intr-o maniera insolita (cu mai multe cojoace in timpul iernii) ori poate manifesta un comportament sexual inadecvat (se masturbeaza in public) sau agitatie nedeclansata de ceva si imprevizibila (strigate sau injuraturi). Pacientii cu schizofrenie hebrefenica vagabondeaza adesea sau duc o viata promiscua.

Afect plat sau inadecvat

Aplatizarea afectiva este extrem de frecventa si este caracterizata prin faptul ca faciesul persoanei poate fi imobil si indiferent, cu contact vizual redus si reducerea limbajului corporal. Desi o persoana cu aplatizare afectiva poate deveni mai calda ocazional si poate zambi, gama expresivitatii sale emotionale este evident diminuata cea mai mare parte a timpului.

Afectul inadecvat se manifesta prin , de ex, zambet, ras sau o expresie faciala de fericire in absenta unui stimul adecvat

Elementele asociate constau in perplexitate si stranietate, conduita interogativ-investigativa, orientare dispozitionala expansiv-bizara, grimase, manierisme, stereotipii verbale si motorii.

Deteriorarea performantei poate fi notata la diverse teste neuropsihologice sau cognitive.

Acest subtip este adesea asociat cu o personalitate premorbida saraca, debut precoce si insidios, si o evolutie continua, fara remisiuni semnificative.

Este considerata cea mai severa forma a schizofreniei.

SCHIZOFRENIA CATATONICA

Un tip de schizofrenie in care tabloul clinic este dominat de cel putin 2 din urmatoarele:

imobilitate motorie evidentiata prin catalepsie (incluzand flexibilitatea ceroasa adica mentinerea unei pozitii impuse din exterior) sau stupor

activitate motorie excesiva (care este evident lipsita de sens si nu este influentata de stimuli externi)

negativism extrem (o rezistenta evident nemotivata la toate instructiunile ori mentinerea unei posturi rigide la incercarile de a fi miscat) sau mutism

bizarerii ale miscarii voluntare evidentiate prin posturi (asumarea voluntara a unor posturi inadecvate sau bizare), miscari stereotipe, manierisme sau grimase proeminente

ecolalie sau ecopraxie

SCHIZOFRENIA NEDIFERENTIATA

Un tip de schizofrenie in care sunt prezente simptome care satisfac criteriul A, dar nu sunt satisfacute criteriile pentru tipurile paranoid, dezorganizat sau catatonic.

SCHIZOFRENIA SIMPLA

Este recunoscuta doar de europeni.

A.     criteriile pentru schizofrenie trebuie sa fi fost indeplinite candva in trecut dar nu sunt indeplinite in prezent

B.     cel putin 4 din urmatoarele simptome "negative" trebuie sa fi fost prezente in ultimele 12 luni

lentoare psihomotorie sau hipoactivitate

tocire afectiva (nu rezoneaza afectiv la nici un eveniment fie placut fie tragic)

pasivitate sau lipsa initiativei (apar pe un fond de dezinteres pentru absolut tot ce se intampla)

saracie fie a cantitatii fie a continutului vorbirii

comunicarea non-verbala slaba exprimata prin mimica faciala imobila, evitarea contactului vizual, voce monotona cu pierderea inflexiunilor vocale sau postura

performanta sociala slaba si dificultati de autoingrijire

TULBURAREA SCHIZOAFECTIVA

A.          o perioada neintrerupta de boala, in cursul careia, la un moment dat exista, fie un episod depresiv major, un episod maniacal, ori un episod mixt, concomitent cu simptome care satisfac criteriile pentru schizofrenie (episodul depresiv trebuie sa includa dispozitie trista)

B.          in cursul aceleiasi perioade de maladie, au existat idei delirante sau halucinatii timp de cel putin 2 saptamani in absenta unor simptome afective proeminente

TULBURAREA SCHIZOAFECTIVA TIP MANIACAL

Taboul clinic

Este o tulburare in care simptomele schizofrenice si maniacale sunt anbele proeminente in acelasi episod al bolii.

Anormalitatea dispozitiei ia de obicei forma elatiei, insotita de o stima de sine crescuta si de idei de grandoare, dar excitatia sau iritabilitatea sunt mai evidente si insotite de comportament agresiv si idei persecutorii par sa fie mai frecvente.

In ambele cazuri exista o energie crescuta, hiperactivitate, concentrare deteriorata si o pierdere a inhibitiei sociale normale.

Pot fi prezente idei delirante de referinta, grandoare sau persecutie, dar alte simptome schizofrenice tipice sunt necesare pentru stabilirea dg. Pacientul poate insista de ex, ca gandurile sale sunt difuzate sau interferate, sau ca forte straine incearca sa-l controleze, sau poate afirma ca aude diferite voci, sau sa exprime idei delirante bizare, ce nu sunt numai de grandoare sau de persecutie. O chestionare atenta este necesara pentru a stabili daca pacientul traieste intr-adevar aceste fenomene morbide, si nu glumeste sau vorbeste metaforic.

Tulburarile schizoafective de tip maniacal au de obicei un debut acut, dar, desi comportamentul e adesea grosier perturbat, o vindecare completa a acestui episod are loc in cateva saptamani.

Tipul maniacal este mai frecvent intalnit la adultul tanar.

TULBURAREA SCHIZOAFECTIVA TIP DEPRESIV

Tabloul clinic

Este o tulburare in care simptomele schizofrenice si depresive sunt ambele proeminente in acelasi episod al bolii.

Dispozitia trista este de obicei insotita de mai multe simptome depresive caracteristice sau de tulburari comportamentale, cum ar fi lentoarea, insomnia, pierderea energiei, apetitului sau a greutatii, reducerea intereselor, afectarea concentrarii, culpabilitate, sentimente de disperare si ganduri suicidare. Pentru ca pierderea interesului si a placerii este foarte frecventa in tulburarile psihotice nonafective, DSM IV insista pe prezenta obligatorie a dispozitiei depresive.

In cadrul aceluiasi episod sunt prezente alte simptome tipic schizofrenice: pacientul poate insista de ex, ca gandurile sale sunt difuzate sau interferate, sau ca forte straine incearca sa-l controleze. El poate fi convins ca este spionat sau ca se comploteaza impotriva lui, acest fapt nefiind justificat de propriul sau comportament. Aude voci care nu sunt numai defaimatoare sau acuzatoare, ci vorbesc despre omorarea lui, sau discuta intre ele comportamentul bolnavului.

Episoadele schizoafective de tip depresiv sunt de obicei mai putin floride si alarmante decat cele de tip maniacal, dar ele tind sa dureze mai mult timp si prognosticul este mai putin favorabil. Desi la majoritatea pacientilor episodul se remite complet, unii, eventual, dezvolta un defect schizofren.