TULBURARI

TULBURARI

A. Starile anxioase

Sunt unele din cele mai frecvente tulburari psihice, care conduc la perturbari serioase in functionarea sociala, interpersonala si profesionala, la multa suferinta, emotii dezagreabile si disconfortante, cu consecinte majore in planul calitatii vietii.

Anxietatea normala este un raspuns adaptativ la o situatie ce pune in pericol integritatea si echilibrul persoanei. Este resimtita pe plan psihic ca o stare neplacuta de teama si disconfort iar pe plan somatic exista o intensa componenta vegetativa de fenomene foarte dezagreabile. Modul de percepere al unui eveniment depinde de natura evenimentului si de resursele si mecanismele de aparare si adaptare de care dispune Eu-l persoanei.

Anxietatea patologica este un raspuns inadecvat prin intensitate si durata, la o anumita situatie.

Cea mai importanta sursa de anxietate este conflictul intrapsihic.

Angoasa este definita ca starea in care apare senzatia interna de restringere si inhibitie a functiei respiratorii, stare ce constituie manifestarea fiziologica a anxietatii, rezultind din reprezentarea unui pericol iminent pentru individ.

Sindromul anxios prezinta 3 grupe de manifestari specifice:

a) Simptomele psihopatologice reprezentate prin:

- stare de neliniste si de tensiune interna

- sentimentul de depresie si suferinta

- impresia de tortura, chin, suferinta

b) Simptomele psihomotorii reprezentate prin:

- expresii mimice specifice

- agitatie psihomotorie ce poate ajunge pina la raptus

- inhibitie psihomotorie ce poate ajunge pina la stupoare

c) Simptome neuro-vegetative reprezentate prin: midriaza, paloare,

- transpiratie brusca, tahicardie, tahipnee, uscarea mucoasei bucale, diaree, inapetenta, insomnii, reducerea libidoului.

B. Tulburarea anxios- fobica

Fobia poate fi definita ca o teama angoasanta declansata de un obiect, o situatie sau o persoana care nu au un caracter periculos in realitate. Subiectul recunoaste ca aceasta teama este excesiva sau patologica si adopta masuri prin care sa evite sa se confrunte cu ea.

Tipuri de fobii:

a) agorafobia este teama de a se afla in locuri publice ca strazi, magazine, piete, mijloace de transport.

Fobiile sociale se refera la teama persistenta fata de situatiile in care subiectul poate fi observat, evaluat de altii. Cele mai frecvente sunt:

teama de a vorbi in public

teama de a minca sau bea in public

teama de a merge la toaleta

ereutofobia sau teama de a nu rosi in public

fobii sexuale

fobiile simple

zoofobiile

claustrofobiile

acrofobiile

fobiile arhaice sau fricile infantile care persista si la virsta adulta.

Persoanele fobice prezinta un comportament specific prin care urmaresc sa evite starile anxiogene. Acesta poate fi de mai multe tipuri:

conduite de evitare

conduite de asigurare, prin care subiectul cauta sa se asigure de prezenta unui personaj familiar in cazul in care ar putea apare situatia fobogena.

conduita de fuga sau de adoptare a unei atitudini de sfidare a situatiei fobogene.

C. Tulburarea obsesiv-compulsiva

Se defineste prin prezenta simptomelor obsesionale sau compulsive adesea multiple si excesive ce determina dificultati in adaptarea sociala a subiectului.

a. Obsesiile. Obsesia consta in invadarea constiintei unui subiect de catre o idee sau o reprezentare, de un grup de idei sau de un grup de reprezentari. Acestea impiedica procesul gindirii, sunt recunoscute ca fiind absurde si sint insotite de un sentiment penibil de tensiune anxioasa.

Tipuri de obsesii:

obsesii ideative

obsesii fobice ce constau in evocarea unor obiecte sau situatii generatoare de angoasa

obsesii impulsive ce constau in teama de a nu comite un act absurd, ridicol, imoral sau violent impotriva propriei vointe.

b. Compulsiunile sunt conduite repetitive sau acte mentale pe care persoana se simte constransa sa le duca la indeplinire ca raspuns la obsesiile prezente in gandirea sa, ce nu sufera nici o amanare. Comportamentele compulsive au ca scop prevenirea sau reducerea tensiunii anxioase legate de continutul ideilor obsesionale. Ele apar pe un fond de luciditate mentala, care le permite sa recunoasca caracterul deranjant si nerezonabil.

c. Ritualuri si verificari. Sunt acte pe care subiectul se simte constrins sa le execute desi le considera excesive, inutile sau chiar absurde.

d. Tematica obsesiilor, categorii:

- teme religioase, sacre sau metafizice

- teme morale

- teme de puritate si protectie a sanatatii

- teme de protectie fata de pericolele exterioare

- teme de ordine si simetrie

- teme de precizie si perfectionism

- teme legate de trecerea timpului

Forme de tulburari clinice:

fobia de contact, de atingere

fobia indoielii sau remuscarea intelectuala

obsesii religioase

obsesii cu continut agresiv cu autoacuzare

onomatomanie si aritmomanie

Evolutie si prognostic

Manifestarile au debut acut, dupa un eveniment stresant semnificativ pentru pacient.

Evolutia este de lunga durata iar perspectiva este defavorabila pacientului.

Un prognostic de rau augur il prezinta pacientii care:

- au avut debutul in copilarie

- au compulsiuni bizare

- necesita spitalizari

- au idei delirante

- au o structura dizarmonica de personalitate de tip schizotipal.

Un prognostic bun este dat de:

- o buna adaptare sociala si profesionala

- un eveniment cu rol precipitant

- aparitia episodica a simptomelor.

Terapia farmacologica este combinata cu terapiile comportamentale, la care se adauga terapia familiala.   

D. Tuburarea de conversie

Simptome prezente

simptome somatice:

tulburari de motricitate si tonus muscular. Criza pesudo-convulsiva cu aspect clinic zgomotos cu tremuraturi, sughit, disfagie, lipotimie, somnolenta diurna, pseudo-paralizii, ticuri, tulburari de dinamica sexuala.

Tulburari senzitive: hipoestezii, anestezii, acufene, tulburari de vedere.

Tulburari neuro-vegetative: spasme dureroase, tulburari gastro-intestinale, cardio-vasculare, respiratorii, genitale

Simptomele psihice intermitente au caracter de crize paroxistice. Ele constau in:

- pierderea cunostintei, catalepsie, hipersomnie, stari onirice, crize pseudo-convulsive

- mitomanie, demonstrativitate, evitarea sau accentuarea activitatii sexuale

- tulburari disociative