Psihologie Judiciara

Curs 2

Stadiile dezvoltarii activitatii delicventei la minori

Stadiul de aparitie (8-10 ani). Infractiuni omogene si benigne (sunt luate ca o copilarie - atrage atentia frecventa)

Stadiul de explorare (10-12 ani). Infractiunile se diversifica si se agraveaza.

Explozia (in jurul varstei de 13 ani). Predomina furtul prin efractie.

4. Conflagratia (in jurul varstei de 15 ani). Furturi si spargeri de automobile, comert cu droguri, atacul asupra unor persoane.

Debordarea (17-18 ani). Forme subtile si violente.

Aceste stadii coexista cu inadaptarea scolara, revolta familiala, consum de droguri si alcool, promiscuitate sexuala.

Tipologia delicventei juvenile

a.       Ocazionala: 80% din adolescenti trec prin asa ceva; exprima deficiente in relatiile cu parintii, dificultati scolare, asocieri cu delicventi.

Prevenirea se face prin actiuni asupra familiei, protectie asupra bunurilor, atragerea in activitati comunitare.

b.      De tranzitie: 10% din adolescenti si apare intr-o perioada in care abunda dificultatile pentru minorul respectiv.

Exista doua feluri de minori:

cei marginali cu deficiente psihologice

cei cu structura nevrotica

Au o delicventa exploziva pe un fond de dezangajare interpersonala; viziune particulara asupra vietii.

c.       Delicventa conditionala 1% din adolescenti si este o activitate stabilizata, persistenta care se transforma intr-un mod de viata.

Exista doua tipuri de minori:

nematurizati - cu infractiuni marunte si frecvente

cei cu structura psihopatica - cu infractiuni grave care adera la modele antisociale. Au o patologie manifesta.

Reactia la delicventa juvenila

A.     Ce sistem de justitie aplicam?

sistemul protectionist:

considera minorul un individ vulnerabil

considera infractiunea un eveniment unic in viata minorului

incearca sa inteleaga contextual infractiunea

considera ca minorul are nevoie de ingrijire si nu de sanctiune

sistemul legalist:

pune accent pe sanctiune si proceduri

B.     Pentru ce fel de minori aplicam sistemul de justitie?

pentru minorii in pericol trebuie sa intervina autoritatea tutelara

pentru minorii delicventi trebuie sa intervina tribunalele specializate de minori.

C.     De la ce varsta pot fi minorii sanctionati penal?

in sistemul protectionist varsta este scazuta

in sistemul legalist varsta este ridicata

D.    Ce tip de raspuns se va da delicventei juvenile?

masuri

pedepse

Consideram un popor civilizat dupa modul cum se poarta cu persoanele defavorizate (handicapati, batrani, femei, copii, detinuti, apatrizi).

Teoria contrariilor

Aceasta teorie ii apartine lui APTER.

Exista trei perechi de stari motivationale care sunt modalitati de interpretare, organizare si structurare a experientei. Pot fi influentate doar de 3 lucruri:

frustrare

satietate

situatii neprevazute (pericole sau anumite conjuncturi sociale)

Conform acestei teorii oamenii difera prin:

a.       predispozitia catre o anumita stare care va influenta toata conduita lor

b.      masura in care obtin usor satisfactii in fiecare stare

c.       strategiile de obtinere a satisfactiei sau de evitare a insatisfactiilor

Starea telica - starea paratelica (telos - sfarsit)

Starea telica:

individul urmareste intotdeauna un scop

individul are o atitudine serioasa fata de lume

satisfactiile lui sunt determinate de realizarea scopului

excitatia este traita ca anxietate (teama de a nu atinge scopul)

frustrarea poate schimba starea in opusul ei

individul va comite o infractiune pentru un scop important din punctul lui de vedere (scopul scuza mijloacele)

Starea paratelica:

individul este orientat spre activitate nu spre scopul acesteia

satisfactia vine din placerea actiunii

excitatia este o traire placuta iar o excitatie redusa este traita ca plictiseala

chiar emotiile negative (furie; teama; groaza) sunt placute la acest individ

o infractiune va fi comisa pentru ca produce placere prin excitatie (furtul din magazine; consum de droguri; incendieri; supunere la perversiuni; agresiune la un betiv scandalagiu; spargatori de case; suporteri sportivi; suicidul accidental; impostori)

Starea de dominare - Starea de compasiune

Starea de dominare:

individul lupta pentru putere, pentru detinerea controlului sau pentru a domina

toate tranzactiile sunt concepute ca acumulari sau posesiuni

insatisfactiile provin din sentimentul de neputinta

o infractiune e comisa pentru ca individul sa se simta puternic, detinator al controlului (talharie; furt prin efractie; santajist)

Starea de compasiune:

individul considera interactiunile sale dovezi de grija si de daruire

satisfactia provine din sentimentul de a fi placut si apreciat de ceilalti

scopul in viata este sa placa

o infractiune va fi comisa ca o forma de girja (eutanasie; crima pasionala; reactie la lipsa de preocupare a celorlalti)

Starea conformista - Starea negativista

Starea conformista:

individul simte nevoia sa se supuna unor presiuni

placerea deriva din supunere

o infractiune va fi comisa conform presiunii percepute din exterior (membrii mafia; teroristi; viol in grup)

Starea negativista:

individul simte nevoia sa se opuna oricarei presiuni din afara

placerea consta din a incalca regulile (a fi rebel, provocator, necooperant)

o infractiune va fi comisa din placerea de a sfida legea, traditia (vandalism; distrugere; depasirea vitezei)

Caracterizarea psihopatului prin intermediul Teoriei Contrariilor

a.      tendinta paratelica extrema

considera viata ca un joc in orice situatie

urmareste nivele anormal de ridicate ale senzatiilor (teama, furie, groaza)

nu resimte anxietatea

b.      tendinta de dominare extrema

trateaza oamenii ca obiecte ce pot fi manipulate in avantajul sau

urmareste sa se simta puternic in relatiile umane (chiar daca pare intelegator si fermecator este o strategie de manipulare)

incapabil de compasiune, recunostiinta, vinovatie, rusine, nonempatic, detasat, calculat.

c.       tendinta negativista extrema

sfideaza conventiile, nesocoteste tabuu-rile si legile

refuza sa se supuna unor presiuni exterioare

actele agresive il excita oferindu-I satisfactii

se plictiseste repede de orice nu este excitant sau riscant

uraste monotonia, nu are scopuri pe termen lung, incapabil de iubire, loveste doar de dragul de a face ceva interzis