Stresul si personalitatea

Stresul si personalitatea

În ultimele decenii s-a manifestat un mare interes empiric si teoretic in redefinirea celei mai adecvate paradigme pentru studierea personalitatii. Din punct de vedere istoric au predominat patru modele de personalitate: constant, psihodinamic, situationism si interactionism (Endler si Magnusson, 1976c). O deosebire principala intre cele patru modele consta in presupusul statut de determinanti majori ai comportamentului (reiese ca fiecare din cele patru modele determina in mod particular comportamentul). Clinicienii (Freud, 1959; Rapaport, Gill si Schaefer, 1945) si teoreticienii trasaturilor de personalitate (Aliport, 1966; Catell, 1946; Guilford, 1959) au subliniat trasaturile si sursele lor dinamice existente in individ; pe cand psihologii sociali, soceologii si teoreticienii invatarii sociale (Cooney, 1902; Dewey si Humber, 1951; Mead, 1934; Mischel, 1968; Rotter, 1954) au subliniat situatiile si sensul lor psihic pentru indivizi. Adeptii pozitiei interactioniste recunosc contributiile esentiale ale ambilor factori (persoana si situatia).

Viziunile propunatorilor oricarui model sunt desigur eterogene si modelele insele se schimba pe parcursul timpului. Cu toate acestea, este instructiv de remarcat ca pozitia esentiala a fiecarui model a avut o mare influenta asupra adeptilor ei cu privire la tipurile de legi descoperite; determinantii comportamentului studiat,unitatile de analiza, consecventa in opozitie cu elementul de specificitate; dezvoltarea aspectelor probabte; cercetarea strategiilor implicate si grupurile de indivizi luati ca mostra. (vezi Endler si Magnusson [1976c] pentru contraste si asemanari intre aceste modele). Modelul constant (consecvent) dominat mult de straduinta de personalizare pana pe la mijlocul anilor "60" (Endler si Magnusson 1976c) cand o reexaminare a aspectelor esentiale a fost declansata de catre controversa ce se accentuase in jurul principalilor determinanti ai comportamentului. Mai recent, atentia a fost mutata de la intrebarea daca persoana sau situatia este factorul primar la exploatarea teoriilor si metodologiilor care pot examina modul in care persoana sau situatia interactioneaza pentru determinarea rezultatului comportamental (Endler, 1973). Cunoasterea interactiunii dintre persoana si situatie a afectat domeniile stresului si anxietatii, teorii de influenta, tehnicile de masurare si strategiile de cercetare.

INTERACTIONISMUL

Conceptul de interactionism nu este unul nou. El poate fi plasat in timp in vremea lui Aristotel (Shute, 1973). Kantor (1924,1926), unul dintre primii care a oferit o interpretare psihologica a interactionismului a afirmat ca "o conceptie de personalitate trebuie sa fie predominant functionala si trebuie sa plaseze un mare accent pe conditiile stimulilor si pe interactiunea dintre persoana si acestia" (1924:91). Alte exemple ale primei recunoasteri a interactionismului pot fi gasite in comentariul lui Koffa (1935) despre perceptie si in accentul lui Lewin (1935,1936) pus pe interdependenta diverselor elemente din relatia persoana-mediu. Un aspect important al teoriei nevoii de presiune (1938) depre personalitate l-a constituit interactiunea dintre factorul persoana si factorul situatie. Mai recent teoria invatarii sociale (autoinstruirea sociala) a lui Rotter (1954), este o teorie despre personalitate conform careia, unitatea de baza a analizei trebuie sa fie reprezentata de interactiunea dintre persoana si mediul ei plin de semnificatie.

Cu toate ca s-a manifestat un interes teoretic timpuriu legat de o pozitie interactionala (vezi Endler, 1982, pentru o revizuire mai extensiva), studiile empirice care vizau interactionismul nu au inceput decat pe la sfarsitul anilor '50 (Endler si Hunt,1966; Endler, Hunt si Rosenstein, 1962; Dittmann si Taylor, 1959a) nu erau integrate cu scrierile teoretice timpurii. Numai pe la sfarsitul anilor '60 si pe la inceputul anilor '70 comentariile teoretice despre interactionism au dobandit proeminenta din nou (Endler, 1976; Endler si Hunt, 1969; Endler si Magnusson, 1976b; Hunt, 1965, Magnusson si Endler, 1977; Raush, 1965). Revizuiri extensive ale studiilor interactionismului apar in rapoartele stiintifice ale lui Argyle si Little (1976b), Magnusson (1976), Magnusson si Endler (1977), Mischel(1973) si Pervin (1968).

În comentariile curente despre psihololgia interactionala, este util sa distingem intre conceptul dinamic si cel mecanicist despre interactionism (Endler si Edwadrs, 1978; Endler si Magnusson, 1976c; Olweus, 1977; Overton si Reese, 1973). Interactiunea mecanistica se refera la influenta articulara a doua sau mai multe variabile independente asupra variabilelor dependente. Instrumentul analitic de baza al acestei perspective il reprezinta analiza in varianta (variabilitate). Conceptul de interactiune dinamica se refera la proces. În acest sens cercetatorii examineaza interdinamica bidirectionala dintre variabila independenta si cea dependenta - cu toate ca s-au facut oarece descoperiri interesante in acest domeniu (vezi Block, 1977, cu privire la studiile longitudinale; Raush, 1977, despre lanturile Markov; Pervin, 1977, despre metodele care au subiecti capabili sa genereze propriile lor situatii; White, 1976, despre studiile intensive de caz; Argyle, 1977, despre regulile de investigare a interactiunilor sociale; Mischel, 1973,1977, despre codarea si decodarea strategiilor), sunt necesare cercetari mult inovative care sa stabileasca tehnici de investigare a interactiunilor dinamice. Majoritatea descoperirilor existente despre interactiunile dintre factorul persoana si factorul situatie se restrang la interactiuni mecanistice (Endler si Edwards, 1978).

În conformitate cu toriile lui Endler si Magnusson (1976c), exista patru postulate de baza pentru psihologia interactionala:

- Comportamentul este o functie a unui proces continuu si bidirectional al interactiunii persoana-situatie;

- Individul este un agent intentional, activ in acest proces;

- Variabilele motivationala, emotionala si cognitiva joaca roluri importante, care sunt determinante pentru persoana;

- Sensul psihologic pe care situatia il are pentru persoana este un factor esential, determinant al comportamentului.

Dezvoltarea teoriei si cercetarii anxietatii si stresului se paralizeaza in anumite privinte, in marele domeniu al personalitatii. În diferite puncte ale studiului anxietatii si stresului, accentul a fost pus atat pe persoana cat si pe situatie. În orice caz, cercetatorii au renuntat sa mai considere anxietatea si stresul ca pe niste structurari generale innascute atat in persoana cat si in situatie si au inceput sa le considere ca pe niste structurari multidimensionale care fac parte dintr-un proces cu desurare permanenta al interactiunii persoana-situatie. Orientarea schimbata a modelat intrebarile puse, relationarile vazute anterior, abordarile alocate studiului dezvoltarii anxietatii si instrumentele de masurare si strategiile de cercetare folosite.

Mai multi teoreticieni au subliniat nevoia de a examina procesul de interactiune in intelegerea stresului si anxietatii (Endler, 1975,1980; Lazarus si Launier, 1978; Spielberger, 1975). Recuperarea participarii active a situatiei individului la interactiune sunt focale in aceste comentarii. De exemplu, Lazarus si Launier (1978) au afirmat ca "amenintarea nu poate fi descrisa numai prin referirea la persoana sau mediu, ci trebuie definita prin ambele" (p288). Ei au indicat ca relatia dintre persoana si mediu este una de "reciprocitate a cauzalitatii", intrucat persoana influenteaza activ mediul, recepteaza feedback-ul de la aceste eforturi si este confruntata cu un mediu mai mult sau mai putin potent. Înteractiunea este un proces dinamic care se desfasoara pe parcursul timpului. Aceste idei sunt similare cu cele elaborate de Endler si Magnusson (1976c).

Lazarus si Launier (1978) au remarcat ca "sensul de sfera, inglobat de termenul <<stres>> este (inseamna) orice eveniment in care solicitarea ambientala sau cea interna (ori ambele) egaleaza sau depasesc resursele adaptive ale unui individ, sistemul social sau constitutia individului" (p296). Ei au descoperit pasii procesului de manifestare a stresului:

Evaluarea cognitiv-primara reprezinta procesul mental de evaluare a unui eveniment pe baza semnificatiei acestuia pentru starea de "bine" a unui individ. Evenimentul este el irelevant, benign-pozitiv, sau periclitant?

Evaluarea secundara reprezinta evaluarea optiunilor de rezistenta psihica a unui individ si evaluarea resurselor in relatia cu evenimentul. Evaluarea secundara poate influenta evaluarea primara, ca dealtfel si rezistenta psihica a individului.

Reevaluarea inseamna reevaluarea rezultata din feedback, reflectare si defensitate. Lazarus si Launier (1978) s-au ocupat catva timp de procesul de manifestare a rezistentei psihice, remarcand ca "exista baze empirice pentru a crede ca modalitatile prin care oamenii se opun stresului sunt mai importante chiar pentru morala generala, functionarea sociala si raportul boala-sanatate decat frecventa sau severitatea episoadelor insele ale stresului"(p308). Pe parcursul comentariului lor ei au subliniat "o perspectiva tranzactionala, o alta orientata in timp si o perspectiva orientata spre proces" (p321).

În 1975 si 1980 Endler a propus un model interactional al anxietatii. Modelul interactional cu accentul lui pus atat cu determinantul persoana cat si pe determinantul situatie, dar si pe procesul cu continua desfasurare pare sa ofere curaj in rezolvarea unei confuzii conceptuale care s-a ivit in studiul stresului si anxietatii. În urmatoarele capitole vom revedea (revizui) definitiile notorii (importante) ale stresului si anxietatii, tehnicile sau metodele de evaluare a anxietatii, modelul interactional si sprijinul empiric pentru acest model.

ANXIETATEA SI STRESUL

Anxietatea si stresul - stravechi insotitori ai omului au devenit in ultimul sfert de secol subiecte de mare interes, atat pentru profesori cat si pentru psihologi. May (1977) a caracterizat mijlocul secolului XX ca pe "o vreme a anxietatii" si a citat lucrari stiintifice, politice, artistice, religioase si filosofice care exploreaza acest fenomen. Printre exemplele oferite de el se aflau: poezia lui W.H. Auden "Vremea sau varsta anxietatii", simfonia lui Leonard Bernstein, cu aceeasi tema. Camus a cercetat si el "secolul teamei (fricii)" iar Kafka a prezentat imagini puternice despre anxietate.

În litaratura psihologica, anxietatea a dobandit de asemenea proeminenta. May (1969) a afirmat ca desi Freud a admis rolul anxietatii in nevroza, conceptul anxietatii normale a dobandit acceptabilitate cu dificultate in anii '50. Lewis (1970) a afirmat ca numarul articolelor despre anxietate a sporit de la 37 in 1950, la peste 200 in 1966. Din 1950 pana in 1970 au fost publicate aproximativ 500 de carti si articole despre anxietate (Spielberger,1972), iar pe parcursul anilor 1971-1980 au fost publicate aproximativ 3500 ce carti (Endler, 1980).

Anxietatea a fost definita in mod variat si a fost considerata stimul, raspuns, inertie, motivatie si constanta mentala (Endler, 1975). Lewis (1970) a revizuit sensul istoric si lingvistic al "termenului ambiguu de anxietate" si a concluzionat definidu-l ca pe o "stare emotionala care are valenta trairii subiective a fricii sau o emotie strans apropiata de teroare, oroare, alarma spaima, panica, bulversatie, groaza" (p.77). Lewis credea ca emotia este neplacuta, este orientata catre viitor si poate avea proportiile unei amenintari; in plus, anxietatea presupune perturbari ale organismului. În opinia lui May (1977), "Caracteristicile speciale ale anxietatii sunt reprezentate de sentimente de nesiguranta si neajutorare traite in fata pericolului" (p.205).

Stresul a fost de asemenea un subiect de mare preocupare in literatura de specialitate. Activitatea laborioasa a lui Hans Selye (1956,1976), cand si-a concentrat atentia asupra raspunsurilor psihice in cadrul sindromului adaptarii generale, a actionat ca un imbold pentru interesul multor altor cercetatori. Ca si in cazul anxietatii, stresul a fost si el definit in diverse moduri si intr-adevar, confuzia dintre cei doi termeni si-a facut aparitia. Spielberger (1971,1976) a indicat ca termenii "anxietate" si "stres" au fost folositi in mod interschimbabil in literatura.

Selye (1976) definea stresul ca pe un raspuns nonspecific al organismului fata de orice (supra)solicitare" (p.472). În mod similar, Lazarus (1976) a mentionat ca "stresul survine atunci cand asupra organismului actioneaza solicitari care egaleaza sau depasesc resursele adjustive" (p.47). Levitt (1980) a descoperit ca "termenul de stres este folosit constand in conexiune cu starile emotionale"; apare aproape la fel de des in comentariile despre anxietate ca si cuvantul 'anxietate' insusi (p.9). Lazarus (1966) a conceput stresul ca si cum s-ar referi la "intraga gama de probleme care include stimulii care produc reactii de stres, reactiile ele insele si diferitele procese care intervin" (p.27). May (1977) definea relatia dintre stres si anxietatate astfel: "Anxietatea este modul in care individul se relationeaza cu stresul, il accepta si il interpreteaza. Stresul este o situatie mijlocie pe calea catre anxietate. Anxietatea este modul in care manevram stresul" (p.113 cuvintele de cursivitate a ideilor au fost omise). Stresul, apoi, ca si anxietatea a fost definit ca un stimul, un raspuns si o stare intervenitoare a individului. Totusi, redatia dintre cele doua concepte nu a fost clar stabilita.

Pentru a aduce o coerenta mai mare in domeniu, Spielberger (1976) a considerat ca termenul de "stres" indica proprietatile stimulului obiectiv al unei situatii si ca termenul de "amenintare" se refera la perceperea situatiei de catre persoana ca fiind potential periculoasa, pentru el sau ea. Dupa cum Spielberger a indicat (1976), "În mod tipic, situatiile care sunt obiectiv stresante vor fi percepute ca amenintari; in orice caz, o situatie stresanta nu poate fi perceputa ca o amenintare de catre individul care fie ca nu percepe pericolul inerent, fie ca are aptitudinile necesare si experienta cu care sa-i faca fata" (p.5). Alti cercetatori au admis in mod similar ca perceperea amenintarii este esentiala. May (1977) spunea de exemplu ca "psihologic vorbind, modul in care persoana recepteaza amenintarea este crucial".

Atat factorul persoana, cat si factorul situatie afecteza acest proces de percepere-interceptare. Coyne si Lazarus (1980) au subliniat rolul evaluarii cognitive a amenintarii si natura tranzactionala a procesului stres-anxietate. Lazarus a afirmat ca "rolul important al factorului personalitate in producerea reactiilor stresului presupune ca noi definim stresul mai degraba pe baza tranzactiilor dintre individ si situatie si mai putin privindu-i pe acestia in mod separat" (Lazarus, 1966:5). Spielberger (1979) a concluzionat ca "stresul . .. poate fi definit pe baza tranzactiilor dintre persoana si mediu in care stresorii sunt legati de reactiile anxietatii prin perceperea amenintarii"(p.47).

Modelul interactional al anxietatii (Endler, 1975, 1980) defineste stresul ca pe o variabila situationala, a carei perceptii este influentata de catre predispunerea individului de a reactiona la stres cu anxietate sporita. Perceptia stresului (anxietatii), in schimb, mediaza maririle starii de anxietate. Ne vom ocupa acum de dezvoltarea modelului interactional persoana-situatie al anxietatii.

MODELUL INTERACTIONAL AL ANXIETATII

Modelul interactional al anxietatii pune accent pe interactiunea completa dintre persoana si situatie. Deosebirile conceptuale au fost extrem de importante in dezvoltarea acestui model interactional al anxietatii:

anxietatea instantanee (anxietatea I.)

anxietatea stabila (anxietatea S.)

inainte de era crestina, Cicero a facut o distinctie de baza intre angor si anxietas; "Angor este tranzitoriu(un inceput); anxietas este o predispunere instalata". Acest ciatat apartine lui Lewis (1970). Catel si Scheir (1958,1961) au diferentiat intre anxietatea stabila sau anxietatea cronica, care este de fapt o caracteristica relativ stabila si anxietatea instantanee sau anxietatea acuta, care este o conditie tranzitorie. Spielberger (1972) a sugerat ca oarece confuzie conceptuala si empirica in cercetarea anxietatii a survenit din cauza dificultatii de a deosebi anxietatea instantanee de anxietatea stabila. Andler si Magnusson(1976a) a concluzionat ca distinctia intre anxietatea I., ca pe o relatie care "consta din sntimentele percepute constient ca sentimente neplacute de tensiune si apasare, cu o activitate asociata sau o mobilizare a sistemului nervos autonom" (p.29). Anxietatea S. "se refera la deosebirile individuale, relativ stabile din predispunerea la anxietate ex. predispunerea dintre oameni cu privire la tendinta de a percepe o gama larga de situatii ca pe niste amenintari si de a raspunde la aceste situatii cu nivele diferite ale anxietatii". (Spielberger, 1975).

Dinstinctia dintre anxietatea instantanee si cea stabila determina luarea in considerare atat a factorului persoana, cat si a factorului situatie in predictia modificarilor anxietatii instantanee. În situatiile stresante, ar fi de asteptat ca persoanele cu nivele ridicate ale anxietatii stabile (S) sa manifeste o anxietate mai mare de tipul celei instantanee (I) fata de cat ar manifesta persoanele cu nivele reduse ale anxietatii stabile (S). În situatiile neutre nu ar fi de anticipat nici o diferenta de anxietate de tipul celei instantanee (I). Cu toate ca Spielberger (1972) a sugerat ca cercetarea anxietatii investigheaza si clarifica stimulii stresului care determina nivele diferentiate ale anxietatii instantanee (I) pentru cei care in mod firesc au nivele diferite ale anxietatii stabile (S), unitatile de masura elaborate pentru anxietate si metodele de cercetare concepute de catre Spielberger si colegii lui au avut tendinta sa scoata in evidenta anxietatea amenintarii "eu"-lui pentru a minimiza alte dimensiuni ale anxietatii. În contrast cu aceasta idee, modelul interactional al lui Endler (1975, 1980) sugereaza insistent ca anxietatea este multidimensionala. Endler, Hunt si Rosenstein(1962) au elaborat un model de analiza factoriala a rezultatelor cercetarii stresului pentru a depista nivelul de anxietate (model care este de fapt un autoraport de masurare a anxietatii) si au descoperit trei factori situationali:

- amenintarea interpersonala (la adresa propriului "eu");

- pericolul fizic;

- amenintarea ambigua.

Aceasta descoperire sugereaza ca masura in care este exprimata anxietatea stabila este dependenta de tipul stimulului survenit. Adica, dimensiunea amenintarii interpersonale ar fi exprimata intr-o situatie vizeaza "ego"-ul , sau propriul "eu", ori altfel spus, amenintarea standard. Dimensiunea pericolului fizic ar fi exprimata intr-o situatie care presupune un pericol fizic potential sau o suferinta potentiala. Endler si Magnusson (1976a) si Endler si Magnusson, Ekehammar si Okada(1976) au descoperit noi dovezi pentru multi-dimensionalitatea anxietatii stabile.

Modelul interactional al anxietatii propune ca atat tipul amenintarii percepute intr-o situatie stresanta, cat si dimensiunea amenintarii stabile trebuie sa fie luate in calcul in predictia modificarilor anxietatii instantanee. O interactiune persoana-situatie care produce modificari ale anxietatii instantanee ar fi de asteptat sa survina numai atunci cand dimensiunea amenintarii stabile si tipul stresului care caracterizeaza situatia ar fi congruente (egale). Adica, un individ care este caracterizat de un nivel ridicat al amenintarii stabile de producere a pericolului fizic, este de asteptat sa manifeste cresteri ale amenintarii stabile intr-o situatie de pericol fizic real; nici o modificare de acest fel nu este predictibila pentru un individ caracterizat de un nivel scazut al amenintarii stabile in producerea pericolului fizic. Cand dimensiunea amenintarii stabile si cea a stresului situational nu sunt congruente, nu sunt de anticipat modificari interactionale ale anxietatii instantanee. Astfel, este necesar ca in cercetarea stresului si anxietatii sa se tina cont de persoana(e), situatie(i) si de multuidimensionalitatea structurarilor implicate (ex. factori, variabile s.a.). O prezentare schematica a modelului interactional al anxietatii (Endler, 1975) poate fi utila chiar daca este intr-o forma sumara (vezi figura de mai jos):

În continuarea acestui capitol ne vom concentra atentia pe elaborarea unor unitati de masura adecvate pentru predispunerea individului de a raspunde la stres cu anxietate si pe argumentele de sprijin pentru folosirea modelului interactional al anxietatii.

METODE DE MASURA PENTRU ANXIETATE

Endler, Hunt si Rosenstein (1962) au aratat ca o trasatura de personalitate asa cum este anxiozitatea poate fi conceptualizata in cel putin 7 modalitati:

- in functie de situatiile in care persoana etaleaza gama de raspunsuri ale anxietatii;

- in functie te tipurile de situatii in care persoana etaleaza gama de raspunsuri anxietale;

- in functie de numarul diferitelor raspunsuri din cadrul structurarii anxietale pe care o etaleaza persoana;

- in functie de prelevanta diferitelor subgame de raspunsuri din cadrul structurarii anxietale etalate (ex. persoana are ca "oglinda" raspunsurile sale psihice);

- in functie de intensitatea raspunsurilor observate;

- in functie de durata raspunsurilor observate;

- in functie de provocativitatea relativa a situatiilor care determina raspunsuri.

Levitt (1980) a revizuit psihologic si proiectiv tehnicile inventariate folosite in masurarea anxietatii. Unitatile psihice de masura pun accent pe potentialul si rezistenta pielii, pulsul inimii, tensiunea sangvina, volumul sangvin, ritmul respiratoriu, volumul salivei, motilitatea gastrica, diametrul pupilar, tensiunea musculara, pulsatiile creierului si pe hormonii suprarenali. Problemele ivite in interpretarea unitatilor psihice de masura si corelarea lor reciproca si cu nivelele corespunzatoare ale anxietatii au limitat unitatea acestora.

Tehnicile proiective, cunoscute sub denumirea de testul Roschach pun si ele probleme de interpretare ca dealtfel si in cuantificarea si administrarea rezultatelor si care au limitat utilitatea lor in cercetare.

Inventarierea anxietatii (scari si chestionare), elemente care chiar daca sunt suspectate ca nu sunt subiective din cauza dezirabilitatii sociale, au fost tehnicile de masurare cel mai mult folosite. Usurinta cu care sunt administrate si contabilizate rezultatele lor, face ca aceste tehnici de inventariere sa fie puternic recomandabile. Dezvoltarea diferitelor tipuri de inventare a tinut cont de progresele teoretice - care au rezultat din masuratorile globale pana la masuratorile care tin cont de interactiunile persoana-situatie si in consecinta a afectat puternic cercetarea. Cunostiinta crescanda despre rolul situatiilor in evocarea anxietatii pentru indivizii cu predispuneri specifice identificate ca raspuns, este reflectata din numarul scarilor anxietatii specifice.

Scara de Manifestare a Anxietatii (S.M.A.) care a fost elaborata de catre Taylor (1951,1953) a avut un impact considerabil asupra cercetarii. Numarul studiilor despre anxietate a crescut evident din 1952 pana in 1957m o crestere care in parte, este atribuita aparitiei S.M.A. (Levitt, 1980). Scara de manifestare a anxietatii a fost dezvoltata in cadrul teoriei Hull-Spence ca metoda de masura a energiei implicate. Comportamentele acestei scari au fost selectate din inventarul Minesota al personalitatii multifazice elaborat de catre clinicieni pentru oglindirea anxietatii. Scara de manifestare a anxietatii este o tehnica de masurare a anxietatii, care reflecta in primul rand dimensiunea implicarii "ego"-ului. În 1957 Institutul de Testare a Personalitatii si Abilitatilor (I.T.P.A.) a elaborat Chestionarul scarii anxietatii - o tehnica similara de masurare a anxietatii.

Asa cum am remarcat anterior, pe la mijlocul anilor '60 , s-a produs o crestere a preocuparilor legate de neconcordantele metodelor de masurare a anxietatii pentru a tine cont de influenta situatiilor in care este exprimata personalitatea. Drept urmare, au fost dezvoltate metode multidimensionate de masurare a anxietatii, inclusiv Inventarul Cercetarii Stresului (I.C.S.) pentru anxiozitate (Endler, Hunt si Rosenstein,1962) si Inventarul Reactiilor Personale (I.R.P. , Zuckerman,1977). Tot pe la mijlocul anilor '60 , Spielberger si colegii lui au elaborat Inventarul Anxietatii Instantanee si cele Stabile (I.A.I.S, Spielberger, Gorsuch si Lushene,1970; Spielberger, Gorsuch, Lushene si Vagg, 1977). Testul cuprinde tipuri separate dar corelate pentru evaluarea anxietatii stabile si instantanee. Subiectii sunt rugati sa raspunda prin intermediul scarii de frecventa cu patru trepte si care contine tot 20 de itemi care evalueaza "Modul in care simte individul in general" (adica anxietatea stabila). Lista de adjective care evidentiaza gradul de afectare (Zuckerman,1960) poate fi folosita atat in masurarea anxietatii instantanee, cat si a celei stabile. Respondentul poate fi instruit sa proportioneze modul in care el se simte in general (adica masurarea anxietatii stabile) in comparatie cu modul in care se simte in momentul evaluarii (adica masurarea anxietatii instantanee).

În modelul interactional al anxietatii (Endler, 1975,1980) atat anxietatea stabila, cat si cea instantanee sunt tratate in mod multidimensional, iar metodele de masurare elaborate de catre el si colegii lui incorporeaza aceasta perspectiva. Endler, Hunt si Rosenstein (1962) au analizat din punct de vedere factorial inventarul cercetarii stresului pentru anxiozitate si au descoperit trei factori:

amenintarea interpersonala (la adresa propriului "eu");

pericolul fizic;

amenintarea ambigua.

Endler si Oxada (1974, 1975) au conceput Inventarul Cercetarii Stresului pentru Anxietatea Generala a Persoanei (I.C-S.A.G.P.), inventar care cuprinde urmatoarele dimensiuni si versiunea revizuita a I.C-S.A.G.P. prezinta patru tipuri de situatii generale pentru respondent:

evaluarea sociala;

pericolul fizic;

rutina ambigua;

rutina zilnica.

Respondentul este rugat sa indice separat reactiile proprii pentru fiecare din 15 raspunsuri ale sale si pentru fiecare situatie prin intermediul scarii cu patru trepte de intensitate. Chestionarul Reactiilor Afective de Moment (C.R.A.M.) este o metoda de masurare a anxietatii de moment ce contine 20 de itemi si include o subscara a fricii (teamei) constiente si o alta subscara a mobilizarii emotionale. Respondentul este rugat sa raspunda prin intermediul unor scari de intensitate cu cinci trepte la intrebarea "cum si ce simte in momentul chestionarii?". Un al treilea chestionar il reprezinta Formularul de Masurare Proportionata a Perceperii Situatiei (F.M.P.P.S.) care este folosit pentru evaluarea perceptiei respondentului pentru tipul si gradul de amenintare intr-o situatie data (anume). (Endler,1980).

La inventarele descrise anterior se adauga un grup de metode de masurare a anxietatii specifice, inclusiv a anxietatii de moment asa cum este Scara Stresului Subiectiv (Kerle si Bialek,1958), Diferentialul Anxietatii (Alexander si Husek,1962), Scara Dispozitiei Sufletesti (S.D.S.) a lui Clyde(1963) si Lista Adjectivala a Starii Sufletesti(L.A.S.S., Nowlis,1970). Au fost elaborate si alte scari pentru teste evaluative si anxietatea cumulata: Chestionarul-test pentru Anxietate (Mandler si Saranson, 1952), Scara de testare a Anxietatii (S.T.A., Saranson,1978), Inventarul de Testare a Anxietatii (I.T.A., Spielberger, Gonzales, Taylor, Anton, Algaze, Ross si Westberry, 1980) si Testul pentru Anxietatea Cumulata (T.A.C., Alpert si Haber,1960). Mai este disponibil si un set de scari pentru masurarea anxietatii la copii: Scara de Manifestare a Anxietatii la Copii (S.M.A.C., Castenda, McCandless si Palermo, 1956), Inventarul pentru Anxietatea Instantanee si Stabila la Copii (I.A.I.S.C., Spielberger, Edwards, Lushene, Montour si Platyek, 1973), Scara de Testare a Anxietatii la Copii (S.T.A.C.) si Scara Anxietatii Generale la Copii (S.A.G.C., Saranson, Davidson, Lighthall, Waite si Ruebush, 1960). Pentru o revizuire mai extensiva a metodelor curente de masurare a anxietatii vezi Levitt (1980).

ARGUMENTE ÎN SPRIJINUL DISTINCTIEI INSTANTANEU-STABIL A ANXIETATII SI AL MODELULUI    INTERACTIONAL AL ANXIETATII

Unitatea distinctiei (distingerii) anxietatii instantanee de cea stabila a fost demonstrata de catre Spielberger si de alti cercetatori. Auerbach (1973), Hodges (1968), O'Neil, Spielberger si Hansen (1969), precum si Rapaport si Katkin (1972) au descoperit ca anxietatea stabila a persoanei rezultata din interactiunile situatiilor stresante, afecteaza anxietatea stabila in situatiile amenintarilor "eu"-lui. În orice caz, in situatiile de pericol fizic, nu au fost gasite rezultate similare (Auerbach, 1973b; Hodges, 1968; Hodges si Spielberger, 1966; Katkin, 1965; Spielberger, Gorsuch si Lushene, 1970). Se pare ca in timp ce scarile lui Spielberger aduc o contributie importanta la distingerea anxietatii instantanee de cea stabila - punandu-se astfel accentul pe corelatia dintre stresorii situationali si predispozitia individului, ele (scarile) evidenteaza dimensiunea amenintarii "eu"-lui in contextul anxietatii si neglijeaza dimensiuni ca pericolul fizic si ambiguitatea.

Endler, colegii lui si unii studenti au efectuat un numar de studii care demonstreaza eficienta conceptului multidimensional al anxietatii stabile in predictia cresterilor anxietatii instantanee. Endler si Okada (1974) intr-un experiment de laborator au descoperit modificari ale anxietatii instantanee asociate cu o interactiune intre o situatie de amenintare fizica (amenintare-soc) si dimensiunea amenintarii stabile a pericolului fizic, congruent cu amenintarea-soc. Situatia amenintarii fizice nu a interactionat cu dimensiunile congruente ale amenintarii stabile.

O serie de studii de teren au oferit sprijin (dovezi) pentru modelul interactional. Endler si Magnusson(1977), intr-un studiu cu studenti ai unei universitati suedeze, au descoperit o interactiune intre evaluarea sociala (adica amenintarea stabila interpersonala) si o situatie de examinare scolara stresanta. Endler, King, Kuczynski si Edwards (1980), in timp ce studiau in calitate de subiecti niste studenti ai unei facultati canadiene, iar Phillips si Endler (1980), in timp ce studiau tot studenti ai unei unversitati canadiene, au descoperit modele similare de interactiune. Endler, Edwards si McGuire(1979) au studiat anxietatea traita de catre actori atat inaintea unei reprezentatii scenice, cat si inaintea unei repetitii scenice. Chiar daca esantionul a fost mic, s-a manifestat o tendinta de interactiune intre evaluarea sociala (a amenintarii stabile) si dimensiunile congruente ale stresului situational in afectarea amenintarii instantanee. Diveky si Endler (1977), au lucrat cu manageri de nivel mediu in domeniul afacerilor si i-au rugat pe fiecare dintre acestia sa specifice o situatie de evaluare sociala traita la serviciu si o situatie nestresanta din afara serviciului. Acesti cercetatori au obtinut evaluarea sociala asteptata (a amenintarii stabile) printr-o interactiune situationala stresanta. Flood si Endler (1980) au descoperit rezultate similare in conditiile in care locatia din teren a fost o pista de evaluare sociala stresanta in prezenta unui public (subiectii erau atleti tineri care erau competitori in acest eveniment).

Kendall (1978) a comparat modelul anxietatii instantanee stabile a lui Spielberger(1972) cu modelul interactional al anxietatii al lui Endler (1975,1980). Rezultatele investigatiilor lui Kendall sustin modelul interactional al anxietatii. Interactiunile apareau numai cand dimensiunile amenintarii stabile erau congruente cu stresorii situationali.

REZUMAT SI CONCLUZII

Acest capitol a fost destinat evolutiei recente a teoriei personalitatii de la modele care pun accentul atat pe persoana, cat si pe situatie - ca determinanti primari ai comportamentului pana la abordarea interactionalista, care pune accent pe interdependenta complexa dintre variabila persoana si variabila situatie. Istoricum interactionismului a fost descris pe scurt iar distinctia dintre interactiunea mecanistica si cea dinamica a fost si ea prezentata. Postulatele principale ale interactionismului modern au fost definitivate si a fost subliniata paralela dintre teoria si cercetarea personalitatii cu teoria si cercetarea stresului si cu aceleasi atribute ale anxietatii. Am revizuit de asemenea definitiile gasite frecvent in literatura despre stres si anxietate. Modelul interactional al anxietatii a fost comentat si am descris distinctia dintre anxietatea instantanee (tranzitorie) si cea stabila si am apreciat ca conceptul anxietatii este multidimensional. În final, am revizuit metodele recente de masurare a anxietatii si datele de cercetare care sustin modelul interactional al anxietatii.

Un model interactional al anxietatii care tine cont atat de variabila persoana cat si de variabila situatie confirma asteptarile despre cercetarea stresului si anxietatii. Studiile lui Spielberger si Endler au demonstrat ca luarea in considerare atat a predispunerii individului (anxietatea stabila) , cat si al nivelului de stres al situatiei este necesara in predictia modificarilor anxietatii instantanee (tranzitorii). Mai sunt necesare cercetari pentru examinarea unor pasi noi ai proceselor de manifestare a stresului. S-a manifestat un interes teoretic pentru perceptia si evaluarea de catre individ a situatiei stresante; Lazarus si colegii lui au investigat acest domeniu. Mai ramane insa multa munca de facut. Endler a subliniat rolul activ al persoanei in selectarea situatiilor cu care se confrunta. Poate fi utila si examinarea modului in care acest proces de selectie afecteza confruntarile individului cu evenimente stresante. În final, mentionam ca procesele rezistentei psihice sunt importante in intelegerea proceselor stresului.

Lazarus, Endler, Spielberger si alti cercetatori au aratat nevoia de a continua cercetarea pentru elaborarea unui model al proceselor stresului. Exploatarea acelor factori pe care individul ii aduce in acest proces si modul in care el este schimbat de catre interactiunea cu situatia ar putea fi o provocare tentanta pentru cercetarile viitoare.

TEME CONSULTATIVE

Ø     ALEXANDER S. si HUSEK T. Diferentialul anxietatii: pasii initiali in dezvoltarea unei metode de masurare a anxietatii. Masuratori educationale si psihologice,1962,12,325-348;

Ø     ALLPORT G.W. Retrairi psihice. Psihologul american, 1966,21,1-10;

Ø     ALPERT R. si HABER R.N. Anxietatea in situatii de provocare academica. Jurnalul de psihologie paranormala si sociala,1960,61,207-215;

Ø     ARGYLE M. Modeluri de reguli predictive si generative ale interactiunii persoana-situatie(P-S). in lucrarea "Teoria si cercetarea personalitatii aflate la rascruce": Aspecte curente ale psihologiei interactionale, editatea de D. Magnusson si N.S. Endler. Eribaum,1977;

Ø     ARGYLE M. si LITTLE B.R. Se aplica trasaturile de personalitate comportamentului social? Jurnalul de teorie a comportamentului social,1972,2,1-35;

Ø     AUERBACH S.M. Efecte ale instructiunilor orientative, informatii ale feedback-ului si ale anxietatii stabile asupra anxietatii tranzitorii in lucrarea "Studii psihologice", 1973,33,779-786;

Ø     ______________ Anxietatea instantanee-stabila si adaptarea la interventiile stomatologice. Jurnalul de consultanta si psihologie clinica. ,1973,40,264-271(b);

Ø     BLOCK J.Progrese ale psihologiei personalitatii: translatie paradigmatica sau inbunatatirea calitatii cercetarii? În lucrarea "teoria si cercetarea personalitatii aflate la rascruce": aspecte curente ale psihologiei interactionale, editata de D. Magnusson si N.S. Endler, Hillsdale: Eribaum,1977;

Ø     BOWERS K.S. Situationismul in psihologie: analiza si critica. Revizuire psihologica.1973.80.307-336;

Ø     CASTANEDA A., McCANDLESS B.R. si PALERMO D.S. Formularul cu scara de manifestare a anxietatii la copii, 1956,27,317-326;

Ø     CAFELL R.B. Descrierea si masurarea personalitatii, New York: World, 1946;

Ø     CAFELL R.B. si SCHEIER I.H. Natura anxietatii: O revizuire a 13 analize multivariate care compara 814 variabile. Studii psihologice(Sprijin monografic),1958,5,351-388;

Ø     ______________ Stresul si masuratorile nevrozelor si anxietatii. New York: Roland, 1961;

Ø     CLYDE D.J.Manualul scarii dispozitiei sufletesti a lui Clyde. Laboratoarela biometrice "Coral Glabes", 1963:

Ø     COOLEY C.H. Natura umana si ordinea sociala, Scriitorul, New York, 1902;

Ø     COYNE L.C. si LAZARUS. Stilul cognitiv, perceptia stresului si rezistenta psihica. În lucrarea "Manualul stresului si anxietatii": cunostinte contemporane, teorie si tratament, editata de I.L. Kutash si L.B. Schlesinger. Jossey-Bass, 1980;

Ø     DEWEY R si HUMBER W.J. Dezvoltarea comportamentului uman. New York, McMillan, 1951;

Ø     DIVEKY S. si ENDLER N.S. Modelul interactional al anxietatii. Anxietatea tranzitorie si stabila la angajatii executivi din sistemul bancar intr-un mediu de lucru normal. Editura Manuscript a Universitatii York, Toronto,1977;

Ø     EKEHAMMAR B. Interactionismul in personalotate: de la istoric la perspectiva. Buletinul psihologic, 1974,81,1026-1048;

Ø     ENDLER N.S. Persoana in opozitie cu situatia: un pseudoaspect? Un raspuns pentru Alker. Jurnalul peronalitatii,1973,41,287-303;

Ø     ______________ Un model interactional (persoana-situatie) al anxietatii. În lucrarea "Stresul ti anxietatea", vol.1, editata de C.D. Spielberger ti I.G. Sarason. Hemisphere, Washington D.C.,1975;

Ø     ______________ Marile iluzii: Trasaturi de personalitate sau ineractiuni? Buletinul psihologic canadian,1976,17,174-181;

Ø     ______________ Interactiunea persoana-situatie si anxietatea. În lucrarea "Manualul stresului si anxietatii": cunoastere contemporana, teorie si tratament; editata de I.L. Kutash si L.B. Schlesinger. San Francisco: Jossey-Bass, 1980;

Ø     ______________ Încotro psihologia interactionala? În lucrarea "Comportamentul social in context", editata de A. Furnham si M. Argyle, Allyn si Bacon, Boston,1982;

Ø     ENDLER N.S. si EDWARDS J. Persoana in urma interactiunilor terapeutice din cadrul cercetarii personalitatii. În lucrarea "Perspective in psihologia interactionala", editata de L.A. Pervin si M. Lewis. New York, Plenum, 1978;

Ø     ENDLER N.S., EDWARDS J si McGUIRE A. Modelul interactional al anxietatii: un test empiric al unei situatii de reprezentatie teatrala. Manuscript, Universitatea York, Toronto, 1979;

Ø     ENDLER N.S. si HUNT J. McV. Sursele variatiilor comportamentale masurate cu inventarul (cercetarii stresului) pentru anxiozitate. Buletinul psihologic,1966,65,336-346;

Ø     ______________ geralizabilitatea contributiilor provenite de la sursele de variabilitate comportamentala ale inventarelor C-S pentru anxiozitate. Jurnalul personalitatii,1969,37,1-24;

Ø     ENDLER N.S., HUNT J. McV si ROSENTEIN A.J. Un inventar C-S al anxiozitatii. Monografii psihologice,1962,76(17),1-33;

Ø     ENDLER N.S., KING P.R., KUCZYNSKY M . si EDWARDS J. Anxietatea indusa de examinare: un test empiric al modelului interactional. Sectia de psihologie a Universitatii York, Toronto, 1980;

Ø     ENDLER N.S. si MAGNUSSON D. Aspecte multidimensionale ale anxietatii tranzitorii si stabile: un stidiu transcultural efectuat cu studenti canadieni si suedezi. Hemisphere, Washington D.C.,1976(b);

Ø     ______________ Personalitatea si persoana in urma interactiunilor situationale in lucrarea "Psihologia interactionale si personalitatea", editata de N.S. Endler si D. Magnusson. Hemisphere, Washington D.C.,1976(b);

Ø     ______________ Catre o psihologie interactionala a personalitatii. Buletinul psihologic, ,1976,83,956-974(c);

Ø     ______________ Modelul interactional al anxietatii: un test expiric intr-o situatie examinativa. Jurnalul canadian al stiintelor comportamentale ,1977,9,101-107;

Ø     ENDLER N.S., MAGNUSSON D., EKEHAMMAR B. si OKADA M. Multidimensionalitatea anxietatii: instantanee si stabile. Jurnalul scandinav de psihologie,1976,17,81-93;

Ø     ENDLER N.S. si OKADA M. Un inventar de Cercetarea stresului (C-S) al anxozitatii generale stabile. Universitatea York, sectia de psihologie, Toronto, 1974;

Ø     ______________ O metoda de masurare multidimensionala a anxietatii stabile: inventarul anxiozitatii generale stabile. Jurnalul de consultanta si psihologie clinica,1975,43,319-329;

Ø     FLOOD M. si ENDLER N.S. Modelul interactional al anxietatii: un test empiric al unei situatii competitionale atletice. Jurnalul de cercetare al personalitatii,1980,14,329-339;

Ø     FREUD S. Colectii de studii,vol.1-4. BasikBooks: New York,1959;

Ø     GUILFORD J.P. Personalitatea: McGraw-Hill, New York, 1959;

Ø     HODGES W.F. Efectele autoamenintarii si ale amenintarii cu durerea asupra anxietatii instantanee. Jurnalul de personalitate si psihologie clinica,1968,8,364-372;

Ø     HODGES W.F. si SPIELBERGER C.D. Efectele amenintarii de soc asupra pulsului inimicc la subiectii care difera in manifestarea anxietatii si in teama de soc. Psihofiziologie,1966,2,287-294;

Ø     HUNT J. McV. Teoria personalitatii traditionale in lumina descoperirilor recente.     Savantul american,1965,53,80-96;

Ø     KANTOR J.R. Principiile psihologiei vol.1, Principia, Bloomington,1924;

Ø     ______________ Principiile psihologiei vol.2, Principia, Bloomington,1926;

Ø     KATKIN E.S. Relatia dintre manifestarea enxietatii si doi indicatori de raspuns automat fata de stres. Jurnalul personalitatii si psihologiei sociale, 1965,2,324-333;

Ø     KENDAL P.C. Anxietatea: situatii ale anxietatii instantanee si stabile sunt o realitate? Jurnalul de consultanta si psihologie clinica; 1978,46,280-287;

Ø     KENRICK D.T. si STRIGFIELD D.O. Trasaturile de personalitate si ochiul privitorului: traversand unele frontiere filosofice traditionale in gasirea (cautarea) armoniei dintre oameni. Revista de psihologie, 1980,87,88-104;

Ø     KERLE R.H. si BIALEK H.M. Realizarea, validarea si aplicarea unei scari a stresului subiectiv. Memorandumul personalului, conducerea armatei S.U.A., Unitatea de Certetare umana, Monterey, 1958;

Ø     KOFFKA K. Principiile psihologiei Gestalt. Harcourt, New York,1935;

Ø     LAZARUS R.S. Stresul psihic si procesele rezistentei psihice. McGraw-Hill, New York, 1966;

Ø     ______________ Modele de adaptare (ed.3) McGraw-Hill, New York, 1976;

Ø     LAZARUS R.S. si LAUNIER R. Tranzactiile legate de stresdintre persoana si mediu. În lucrarea "Perspective ale psihologiei interactionale", editata de L.A. Pervin si M. Lewis, Plenum, New York, 1978;

Ø     VEVITT E.E. Psihologia anxietatii (ed.2). Erlbaum, Hillsdale,1980;

Ø     LEWIS K.A.O teorie dinamica a personalitatii: studii alese, McGraw-Hill, New York, 1935;

Ø     ______________ Principiile psihologiei topologice. McGraw-Hill, New Zork, 1936;

Ø     LEWIS A. Cuvantul ambiguu"anxietate". Jurnalul international de psihiatrie,1970,9,62-79;

Ø     MAGNUSSON D. si ENOLER N.S.Psihologia interactionala: statutul prezent si perospecte viitoare. În lucrarea "Cercetarea personalitatii aflata la rascruce"; aspecte curente ale psihologiei interactionale, editata de Magnusson D si N.S. Endler. Erlbaum, Hillsdale, 1977;

Ø     MAGNUSSON D. Persoana si situatia intr-un model interactional de comportament. Jurnalul scandinav de psihologie 1976,17,253-271;

Ø     MANDLER G. si SARASON S.B. Un studiu despre anxietate si invatare. Jurnalul de psihologie paranormala si sociala, 1952,47,166-173;

Ø     MAY R. Dragostea si vointa. Norton, New York, 1969;

Ø     ______________ Sensul anxietatii Norton, New York, 1969;

Ø     MEAD G.H. Mintea, "ego"-ul si societatea. Editura Universitatii din Chicago,1934;

Ø     MISHEL W. Personalitatea si evaluarea. Wiley, New York, 1968;

Ø     ______________ Catre o reconceptualizare a invatarii sociale cognitive despre personalitate. Revista de psihologie. 1973,80,252-283;

Ø     ______________ Interactiunea dintre persoana si situatie. În lucrarea "Cercetarea personalitatii aflata la rascruce": aspecte curente ale psihologiei interactionale, editata de D. Magnusson si N.S. Endler. Eribaum, Hillsdale, 1977;

Ø     MURRAY H.A. Explorari in personalitate. Editura Universitatii Oxford, 1938;

Ø     NOWLIS V. Starea sufleteasca: comportament si traire. În lucrarea "sentimente si emotii" editata de M. Arnold. New York Academic, 1970;

Ø     OLWEUS D.A. O analiza critica a pozitiei interactioniste moderne. . În lucrarea "Cercetarea personalitatii aflata la rascruce: aspecte curente ale psihologiei interactionale", editata de D. Magnusson si N.S. Endler. Eribaum, Hillsdale, 1977;

Ø     ONEIL J.F., SPIELBERGER C.D. si HANSEN D.N. Efectele anxietatii instantanee si dificultatea simularii pe calculator a invatarii. Jurnalul de psihologie educationala,1969,60,343-350;

Ø     OVERTON W.F. si REESE H.W. Metodele ale dezvoltarii: implicatii metodologice. În lucrarea "Psihologia dezvoltarii (evolutiei) pe parcursul intregii vieti: aspecte metodologice", editata de J.R. Nesselroads si H.W. Reese. New York Academic, 1973;

Ø     PERVIN L.A. Randamentul personal ti satisfactia - ca functie a integrarii in mediu a individului. Buletinul psihologic, 1968,69,56-68;

Ø     ______________ Modelul reprezentativ al cercetarii persoana-situatie. . În lucrarea "Cercetarea personalitatii aflata la rascruce": aspecte curente ale psihologiei interactionale, editata de D. Magnusson si N.S. Endler. Eribaum, Hillsdale, 1977;

Ø     PHILLIPS J.B. si ENDLER N.S. Examinarile academice si anxietatea: modelul interactional testat empiric. Universitatea York, facultatea de psihologie, Toronto, 1980;

Ø     RAPAPORT D., GILL M si SCHAEFER R. Testarea psihologica - ca diagnostic (2 volume) Chicago, anuar, 1945;

Ø     RAPAPORT H. si KATKIN E.S. Relatia dintre persoanele cu anxietate, raspunsurile la stres si perceptia activitatii autonomice. Jurnalul de consultanta si psihologie clinica,1972,38,219-224;

Ø     RAUSH H.L. Fazele interactionale. Jurnalul personalitatii si psihologiei sociale,1965,2,487-499;

Ø     ______________ Paradox, nivele si jonctiuni in sistemele persoana-situatie. . În lucrarea "Cercetarea personalitatii aflata la rascruce": aspecte curente ale psihologiei interactionale, editata de D. Magnusson si N.S. Endler. Eribaum, Hillsdale, 1977;

Ø     RAUSH H.L., DITTMANN A.T. si TAYLOR T.J. Comportamentul interpersonal al copiilor in contextul tratamentului rezidential. Jurnalul de psihologie paranormala si sociala,1959,58,9-26(a);

Ø     ______________ Persoana, locatia teritoriala si modificari ale interactiunii sociale. Reactii umane,1959,12,361-378(b);

Ø     ROTTER J.B. Autoinstruirea sociala si psihologia clinica. Prentice-Hall, Englewood Cliffs, 1954;

Ø     SARASON I.G.Scara de testare a anxietatii: concept si cercetare. În lucrarea "Stresul si anxietatea" editata de C.D: Spielberger si I.G. Sarason, vol.5, Wiley, New York, 1978;

Ø     SARASON S.B., DAVIDSON K.S., LIGHTHALL F.F., WITE R.R. si RUEBUSH B.K. Anxietatea la copiii scolilor elementare, Willey, New York, 1960;

Ø     SELYE H. Stresul vieti. McGraw-Hill, New York, 1956;

Ø     ______________ Stresorii vietii (ed.2) McGraw-Hill, New York, 1976;

Ø     SHUTE C. Interactionismul lui Aristotel si transformarile lui efectuate de unii cronicari ai celor 20 de secole. Registrul psihologic,1973,23,283-293;

Ø     SPIELBERGER C.D. Anxietatea stabil-instantanee si comportamentul motor. Jurnalul comportamentului motor,1971,3,265-279;

Ø     _______________ Anxietatea si starea emotionala. În lucrarea "Anxietatea: tendinte curente in teorie si cercetare", editata de C.D. Spielberger, vol.1, New York Academic, 1972;

Ø     _______________ Anxietatea: procesele tranzitorii si stabile. În lucrarea "stresul si anxietatea", vol.1, editata de C.d: Spielberger si I.G. Sarason. Willey, New York, 1975;

Ø     _______________ Natura si masurarea anxietatii. În lucrarea "Tranculturalitatea anxietatii", editata de C.D. Spielberger si R. Diaz Guerrero, Hemisphere, Washington D.C. , 1976;

Ø     _______________ Întelegerea stresului si anxietatea. Harper si Row, New York, 1979;

Ø     SPIELBERGER C.D., EDWARDS C.D., LUSHENE R.E.,MONTUORI L. si PLATZEK D.Manual de testare preliminara a anxietatii instantanee-tranzitorii la copii. "Psihologul-consilier", Palo Alto, 1980;

Ø     SPIELBERGER C.D., GONZALES H.P. TAYLOR C.L., ANTON U.D.,ALGAZE B.,ROSS G.R. si WESTBERRY L.G. Manualul profesional preliminar prentu folosirea inventarului de testare a anxietatii. "Psihologul-consilier", Palo Alto, 1980;

Ø     SPIELBERGER C.D., GORSUCH R.L., LUSHENE R.E. si VAGG P.R. Formularul inventarului pentru anxietatea instantanee-stabila. Tampa: Universitatea Floridei de Sud, 1977;

Ø     TAYLOR J.A. Relatia anxietatii la raspunsul conditionat al pleoapelor. Jurnalul de psihologie experimentala,1951,41,81-89;

Ø     _______________ O scara de manifestare a anxietatii. Jurnalul de psihologie paranormala,1953,49,285-290;

Ø     WHITE R.W. Intreprinderea vietii: o viziune a evolutiei personale(editia 2), HOLT, New York, 1976;

Ø     ZUCKERMAN M.Dezvoltarea unei liste adjectivale de control a afectiunii sufletesti. Jurnalul de psihologie consultationala. 1960,24,457-462;

Ø     _______________ Elaborarea unui test pentru o situatie specifica de anxietate instantanee,-stabila in vederea predictiei si masurarii aspunsurilor afective. Jurnalul de psihologie si consultanta clinica,1977,45,513-523.